Theodor Mommsen - „Istoria romană”

Am achiziționat recent Istoria romană a lui Mommsen, lucrare pentru care a primit premiul Nobel, și volumul 4 cuprinde cartea a 8-a, în timp ce primele 3 volume cuprind cărțile 1-5.

De ce? Există și cărțile 6-7?

Netul nu m-a ajutat prea mult...

Cartea a cincea,  Întemeierea monarhiei militare. Cartea a opta,  Provinciile şi locuitorii de la Caesar la Diocleţian.

Edited by lucifer76, 04 February 2015 - 05:45.

 lucifer76, on 28 ianuarie 2015 - 21:17, said:

Da, astea-s cărțile, dar pe net am citit că el a scris doar până la cartea a 5-a, adică primele 3 volume, volumul 4 fiind compilat după notele sale de către studenții săi după moartea sa, neapărând în primele ediții.

M-am gândit că poate e ceva ce-mi scapă și n-am alte ediții să compar.

Când ai citit tu, Provinciile și locuitorii de la Caesar la Dioclețian tot cartea a 8-a era considerată?

Edited by Schnucki, 28 January 2015 - 21:25.

Quote

Asta am eu, De fapt o editie electronica.

 lucifer76, on 28 ianuarie 2015 - 21:27, said:

Da, pe-asta o am și eu.

Poate are cineva ale ediții și ne zice, că dacă în alte ediții scrie Cartea a 6-a, înseamnă că este o greșeală.

Dacă scrie tot Cartea a 8-a, tare sunt curios, de ce?

Din ce înțeleg de pe wikipedia, cărțile 6-7 s-ar constitui într-un al 4-lea volum-lipsă, numit Istoria Romei sub împărați; Provinciile fiind, de fapt, volumul 5.

Probabil că nu-s traduse în română.

Chiar si incompleta, mi s-a parut cea mai detaliata descriere a Romei. Nu doar din punct de vedere politic si militar, ci si religios,artistic, cultural.

 lucifer76, on 29 ianuarie 2015 - 07:51, said:

Da, este o carte de referință. Am apucat azi să mă documentez mai bine.

Mommsen a inovat cercetarea istorică, nu doar prin cartea de față, ci prin toată bibliografia sa. Are un corpus de inscripții latine de vreo 17 volume, și multiple lucrări de cercetare asupra dreptului roman.

Referitor la Istoria romană, în timpul vieții lui Mommsen cartea cuprindea cele 3 volume, publicate între 1854-56. Ulterior, după câteva decenii el a scris o altă lucrare - Provinciile, azi cuprinsă în Istoria romană, ca ultimă parte, adică volumul 5.

Mult timp a existat un volum-lipsă, volumul 4.

Lucrările care-l compun pe acesta au fost descoperite în anii `90, de către Alexander Demandt, în 1992 apărând în germană și abia în 1996 în engleză. Acesta e Istoria romană sub împărați, care completează lucrarea.

Pesemne că-n română n-a apucat să fie tradus, iar edițiile românești cuprind doar primele 3 volume și ultima parte - volumul 5 (la edițiile românești - volumul 4).

Așa s-ar justifica hiatusul între cartea 5 și 8.

Deci, lucrarea ar fi așa:

VOLUMUL I
Cartea 1 - Până la abolirea regalității romane
Cartea 2 - De la abolirea regalității romane până la unificarea Italiei
Cartea 3 - De la unificarea Italiei până la supunerea Cartaginei și a statelor grecești
VOLUMUL II
Cartea 4 - Revoluția
VOLUMUL III
Cartea 5 - Întemeierea monarhiei militare
VOLUMUL IV
Cărțile 6 și 7
VOLUMUL V
Cartea 8 - Provinciile și locuitorii de la Caesar la Dioclețian

Continuitate narativă au doar primele 3 volume, ultimele sunt oarecum intercalate, fiind compuse după schițele și notele sale.

Edited by Schnucki, 29 January 2015 - 17:36.

O fi ea buna cartea, ATUNCI, si o fi ramanand ea pana azi o referinta si o lucrare bine facuta, dar problema e, de atunci s-au mai descoperit o gramada imensa de lucruri.
Io unu', oricat de faimoasa ar fi vreo carte scrisa inainte de 1980, nici nu ma uit la ea.
Am citit si io prin anii 80 chestii scrise prin anii 70 sau mai demult, si cand imi amintesc acuma, imi dau seama ca ideile s-au schimbat masiv.
Daramite lucruri scrise in sec.19... mai ales pentu unul ca mine pentru care economia si demografia sunt capitale, iar pe vremea aia nu se stia mai nimic comparativ cu acum...
Sigur, nu spun ca lucrarea e rea, lectura placuta, dar eu prefer aparitiile cat mai noi si mai recent documentate.

 searcher-star, on 02 februarie 2015 - 09:27, said:

După logica asta, nici Iorga n-ar mai trebui citit; să-l înlocuim în bibliotecile noastre cu Giurescu!

Și dacă-ți extind principiul și la alte domenii, ar trebui să ne băgăm picioarele-n el de Aristotel, nu? Că-i mai recent Pleșu.

Cu părere de rău, dar spui prostii.

Mommsen e fundamental oricui vrea să cunoască istorie romană, fie din pasiune, fie că-i dictează profesia.

Edited by Schnucki, 04 February 2015 - 03:25.

Daca vedem istoria ca pe o stiinta, e clar ca autorii mai vechi sunt depasiti complet. Asa cum nu ne apucam sa invatam matematica luandu-l ca reper pe Napier, nu ne vom baza cunostintele despre istoria romana pe un autor ce nu a prins descoperirile arheologice ale ultimului secol sau trendurile istoriografiei socio-economice. Cititi-i pe Mommsen sau Iorga de placere, asta da, asa cum si mie imi place sa mai rasfoiesc un Diodor sau Tucidide - vechii autori priveau istoria indisolubil legata de literatura, fapt care le explica farmecul naratiunilor. DAR asta nu e stiinta istorica.

Paralela cu filosofia nu-si are locul. Filosofia nu e stiinta, deci fiecare abordare, fie ea noua sau veche, isi are valoarea si locul ei. Ca sa raman la cazul Aristotel, putem citi si discuta despre modelul sau filosofic fara nicio problema - ar fi cam aiurea, insa, ca sa predam zoologia dupa lucrarile sale de stiinta naturala.

 Alexandru H., on 04 februarie 2015 - 04:07, said:

O mie de laicuri.