Posturi radio Bucuresti banda de est si puterile de emisie

Salutare,

Urmaresc de foarte mult timp discutiile legate de posturile de radio din intraga tara dar nu am vazut nicaieri un topic in care sa se prezinte o lista completa a posturilor de radio ce au emis in banda de est  din ce locatie si cu ce putere. In perioada 1999-2002 foloseam un radiou rusesc (Vef-Sigma) cu antela telescopica de peste 1m  si ascultam posturi de radio din banda de est, in cartierul Berceni. Imi aduc aminte ca receptionam urmatoarele posturi:

- Europa Nova -semnal full
- fun - semal foarte slab
- romantic - semnal mai slab fata de fun
- radio romania Tineret - semnal puternic (l-am receptionat si in comuna Ciocarlia din jud Ialomita cu acelasi radiou, era singurul post din Bucuresti ce se receptiona pana acolo.)
- antena bucurestilor - semnal bun
- sunetul de la tvr 2
- uniplus - semnal puternic, l-am receptionat foarte putin deoarece atunci a trecut in fm pe 99,3.




Daca doreste cineva si are posibilitatea sa faca o lista cu toate posturile de radio ce au emis in banda de est cu puterile de eimisie si locatia.

P.S. Am receptionat si un post de radio pirat in aceasta banda, promix se numea, emitea si in fm dar imi aduc aminte ca l-am receptionat si in uus cand facea teste.


 649647962014902089870314-5649568-700_700.jpg   80.87K   34 downloads

Edited by bullex, 15 July 2014 - 13:16.

Si la ce foloseste acest topic, din moment ce nu se mai emite-n banda asta de-o gramada de vreme?

Power 108 FM
HOT 97

rumegus, pe 15 iulie 2014 - 13:41, a scris:

La nimic evident, exceptand spamul.

Dzeule mare, cum am uitat..Si a trecut timpul..
Imediat dupa dec 89, in Universitate, a aparut un post de radio in band est, donat de Fun radio din Franta
Acesta a facut un parteneriat cu Universitatea Bucuresti si a fost rebotezat UniFun.
Adica s-a spart de Fun radio, condus direct de frantuzi, care era mirati ca totusi in lumea a III-a erau si altceva decat maimute..Si care, culmea, ii infruntau in loc sa ii pupe in c ur..sau frantuzeste...
Dupa un timp, prin 95-96, si dupa o scamatorie legala +scandalul adecvat, marca Bobby Torok- UniFun a devenit UniPlus..Si-a schimbat programul in rau si treptat nu l-am mai ascultat...
Tinerama, da l-am ascultat nitel cand am auzit ca a aparut. Mi s-a parut slabut. Adica avea programe proaste. Asa ca dupa cateva zile, treceam pe acolo, il ascultam nitel, injuram si plecam mai departe..
Dupa un timp nici nu mai chinuiam sa ma opresc. Ca azi la unele posturi tv...
Romanticul, da, a fost si in banda est. Cum turnatorul era la inceputuri, sau a fost prea zgarcit, nu a investit intr-o pozitie mai de Dne ajuta, cu antena pe o cladire inalta..Asa ca si in cartierul Colentina in auzeam slab..Desi imi placea muzica lor si faptul ca erau fara reclame..
Radio Romania Tineret, fost radioul cu numarul 3. Dzeu sa il odihnesca pe Motu', Florian Pitis, care a fost inima relansarii acesui post..
Cand am auzit ca a murit, am realizat ca si tineretea mea s-a dus..Ca imbatranisem fara sa imi da seama. Am tras masina pe dreapta si l/m-am plans. Culmea e ca cineva care trecea ape langa mine m-a vazut si s-a intors sa imi spuna. "lasati, o fie bine"..Saracul om credea ca eu o patisesm...
Sincer, initial eram satul de radiourile de stat. Asa ca initial nu l-am prea asculat. Abia dupa niste ani am reinceput. Pacat a fost scos din eter si e doar on line..Inteleg ratiunea tehnica, dar inima..
Corect, sunetul de la TVR 2 era in banda est. Iar cel de la TVR 1 in vest, unde e Radio National..

Da, discutia nu mai foloseste la nimic. Dar face parte din istora traita..Jur ca imediat dupa dec 89 m-am uitat zile in sir la TVR, Eram atat de flamand de televiziune..Apoi de radio ..Cine nu a trait epoca si cum azi are acces la 1001+1001 de posturi  cu de oate,..nu are cum sa ma intelega Azi vrei melodia aia. tac pac..si gata..
Atunci, daca la cateva ore o auzeai, era super ...
Later edit
Ura, am gasit http://www.bogdancalu.ro/carte/de.pdf

Edited by Prien, 15 July 2014 - 14:26.

65.75 - semnal maxim pe un sanyo m97xx
66.5 - hristo botev semnal slab
67.2 - horizont  semnal slab
67.4 - europa nova - maxim - ch49 tele europa nova maxim
67.8 - fun radio semnal maxim
68.2 - romania tineret - maxim
68.7 - radio tinerama maxim
69.3 - hr botev slab\
69.8 - horizont tare noaptea impeuna cu local
69.8 - uniplus semnal bun numai ziua
70.4 - antena bucurestiului - maxim
71.0 - horizont - mediu
71.3 - romania tineret costila - mediu
71.8 - program 3 bulgaria - slab
72.1 - cultural - maxim
73.0 - actualitati  costla  mediu

scanul este scris in 1994 cu antena de tvr2 pol oriz - 3 elemente

in vest
87.6 - shumnen - mediu
90.3 - shumen - noaptea
91.75 - tvr1 maxim
92.7 - 2m+ - maxim
93.5 - delta - maxim
96.1 - contact - maxim
98.3 - antena bucurestiului
99.75 - bulgaria 1 - semnal mediu
100.9 horizont - slab
102.0 - bulgar - mediu
102.8 - pro fm - slab
103.0 - mediu horiz
107.2 - botev - noapea - slab
103.0 - bulgar

Edited by Marzeac, 15 July 2014 - 14:33.

Intre 70 si 70.3 MHz o sa gasiti cel mai probabil radioamatori, narrow fm (12.5khz), e banda de 4m

UNIPLUS (initial Uni-Fun Radio) era super tare. Al doilea post privat care a emis in banda est a fost Radio Contact pe 68.7 MHz. Al treilea din Bucuresti (primul din banda vest) a fost Radio Nova 22 pe 92.7 MHz.

Recomand blogul Dianei Singer pentru istoria radioului romanesc: Radio & Showbiz

Edited by catalin_petrescu, 15 July 2014 - 14:37.

catalin_petrescu, pe 15 iulie 2014 - 14:31, a scris:

din istorie
initial a fost unifan - dupa care sa despartit  si sa facut uniplus - deci 69.8
69.8 - dj romani rezultand fun radio
si 67.8 a ramas a lui fan francez ,,,
in 90 a aparut nova22 - 92.7mhz - tot printe primele im paralel in banda est

zvonurile spun  ca uniplus 69.8 - avea 80w de pe cladirea hotel modern
iar faza comica ca in tineretului erau mermeliti de horizont noaptea.
tot din zvonuri tinerama avea 50w
europa nova dadea cu 30w caci abia se receptiona in colentina

erau radiouri aunci gen fisher, selena, sanyo - vef - gloria si majoitatea ascultatorilor erau inebuniti dupa programele radio.

Edited by Marzeac, 15 July 2014 - 14:46.

Daniel Klinger, fost director Uniplus: "Radioul era cam asa: un excitator RVR de 30 W mono pe post de emitator, o antena dipol inchis pus pe verticala pe o teava de 3 m pe Universitate, un mixer de 8 canale, 2 magnetofoane REVOX pe viteza 2,35 cm/s inregistrate cu benzile martor ale postului FUN din Paris (o banda avand 6 ore) si 3 microfoane. Prima frecventa a fost 70 MHz, pentru ca unul dintre francezii de la FUN care venisera cu donatia a "ascultat" banda est si acolo i s-a parut ca e cel mai liber... Mai tarziu am obtinut o aprobare de la Petre Roman. Pe cererea noastra el a scris de mana: "Da, cu conditia pastrarii neutralitatii" Dupa obtinerea acelei aprobari MTc ne-a dat (tot neoficial) frecventa 69,8 MHz... Interesant este ca selectia DJ-ilor si a jurnalistilor au facut-o francezii care neintelegand o iota romaneste au ales oamenii numai pe criteriul vocii... Daca in primele zile toti stateau in radio cam tot timpul (mergeam acasa sa ne spalam si sa dormim putin) la 4-5 zile s-a introdus grila. Tin minte ca sufeream toti pentru ca nu mai aveam voie sa fim "acolo" tot timpul. Se introdusese disciplina si trebuia sa-l lasam singur pe cel din program. Tot atunci un alt soc: brusc ni se dadea sa ducem pe umeri o responsabilitate pe care nu o mai imparteam cu nimeni. Cand erai pe grila asta era: erai singur cu ascultatorii. Si realizai ca ai intrat pe un drum de pe care nu te mai poti intoarce. Parea atat de definitiv totul atunci."

ar mai fi ca bulgarii se receptionau pe val prahovei bine iar din bucuresti se auzea sunet tvr1 si 2, bulgaria 1 de pe 99,75 era batuta de un tvr1 , slab era contactul si programul 1 si 2 bucuresti, 69.3 era ceva local care cum luai inaltime intrau bulgarii perfect asta din ce imi povestea maicamea, o secventa de sus de pe cota 2000 din 1995

sherlock-holmes, pe 15 iulie 2014 - 14:50, a scris:

ce zici tu cu este emitatorul adus de fun din franta , fiind mono si avand 30w este deci  partea de start a anului 1990, dupa ce s-au separat in fan si uniplus  cei de la fun au pastrat emitatorul, uniplusul si-au cumparat emitatoul de 80w.

Edited by Marzeac, 15 July 2014 - 15:01.

nu zic eu, vezi ca e citat

eu o am pe maicamea langa mine care a prins secventele

listele le am eu intr-un caiet, maicamea m-a asistat la tot ce am scris

Edited by Marzeac, 15 July 2014 - 15:10.

@Marzeac, in anii 90 nu prindeai Prahova pe 69.2? Eu din Prahova (Valenii de munte) prindeam aproape toate posturile din Bucuresti pe un radio Bucium 1 si cu o antena tip sârmă.

Am si specificat ca era ceva local pe 69.3/2 care venea local, dupa care cum urcai pe munte apareau brusc bulgarii.
In ploiesti nu a testat nimeni pe vremea aceea banda est.
Stiu doar ca TVR1 91.75 si bulgaria 1 ch99.75 se prindeau pe walkman pe tot drumul de la bucuresti la buzau asta pe vremea lui 1998

[ http://dianasinger2009.files.wordpress.com/2010/01/12.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

1990 - primul studio de radio privat din Romania - Uni-Fun Radio, Universitatea Bucuresti

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/mPShJU7oCOg?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Pe grupul radio-romania de pe yahoo am postat un pdf. cu frecvențele OIRT și CCIR din România din 2003  

Cau prin arhivele mele și sigur mai găsesc un Excel de prin 2001    Dar am de săpat mult!

Legea audiovizualului nr. 48/1992 a fost adoptată de Senat în şedinţa din 9 aprilie 1992. Prin Decretul nr. 106/20 mai 1992, Preşedintele României, Ion Iliescu, promulgă Legea audiovizualului şi dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României.
La 25 mai 1992 se publică în Monitorul Oficial al României, LEGEA AUDIOVIZUALULUI (Legea nr. 48/1992).
Primul Consiliu al Audiovizualului s-a constituit prin numirea a 11 membri de catre:
- Guvern: Iolanda Staniloiu, Baciu Mircea si Horea Murgu
- Senat : Titus Raveica, Vasile Bihon, Alexandru Piru
- Camera Deputatilor: Tudor Gheorghe , Radu Coşarcă , Constantin Vaeni
- Presedentie: Răzvan Theodorescu, Ecaterina Oproiu
1992
În 15 iulie 1992 are loc prima întâlnire în formaţie completă a celor 11 membri
Consiliul este găzduit temporar în clădirea Senatului României.
La 16 iulie 1992, în cadrul şedinţei de constituire, a fost ales ca preşedinte C.N.A., prin vot secret domnul prof. univ. dr. Titus RAVEICA.
În acest sens se emite Decizia nr.1/04.081992 privind alegerea preşedintelui Consiliului Naţional al Audiovizualului.
În şedinţa din 30 iulie 1992, C.N.A. a adoptat Decizia nr.2/04.08.1992 privind frecvenţele disponibile pentru transmisiuni radio şi TV ce urmau sa fie scoase la concursul pentru obţinerea de licenţe în sesiunea 1992.şi Decizia nr.3/04.08.1992 privind conţinutul dosarului de înscriere la concursul pentru licenţa de emisie, pentru licenţa de transmisie pe cablu şi criterii pentru departajarea participanţilor, având 4 anexe.
În 27 iulie 1992 Consiliul Naţional al Audiovizualului emite primul său COMUNICAT referitor la stabilirea orarului şi repartizarea timpilor de antenă în campania electorală din toamna anului 1992.
La 15 octombrie 1992 Consiliului Naţional al Audiovizualului i se atribuie printr-o hotărâre a Guvernului, un sediu definitiv, în B-dul Libertăţii nr. 14, sector 5, Bucureşti.
Decizii mai importante :
- Decizia 7/1992, privind obiectul concursului de licenţă organizat în sesiunea 1922;
- Decizia 9/1992, referitoare la adoptarea “Normelor privind procedura eliberării licenţelor de emisie de către Consiliul Naţional al Audovizualului”;
- Decizia Nr. 10/1992 privind prelungirea termenului de depunere a dosarelor pentru participarea la concursul de acordare a licenţelor de emisie, sesiunea 1992;
- Decizia Nr. 31/1992, privind posibilitatea acordării licenţelor de emisie în condiţiile partajului de frecvenţe;
- Decizia nr. 37/1992, privind asigurarea continuităţii funcţionării staţiilor care au emis pînă la 31.12.1992.
In 1992 se editează Buletinului C.N.A. nr. 1
Până la încheierea anului 1992 au fost audiaţi public 128 solicitări pentru posturi de radio, 73 pentru posturi de televiziune şi 51 pentru televiziune prin cablu, acordându-se 31 licenţe radio în 9 localităţi, 20 licenţe de televiziune în 10 localităţi şi 51 licenţe de televiziune prin cablu în 35 localităţi.
1993
În anul 1993 este de menţionat apariţia Legii nr. 62/22.09.1993 pentru modificarea art. 43 alin. 1 din Legea audiovizualului nr. 48/1992, precum şi Ordonanţa nr. 9/04.08.1993 a Guvernului României privind taxele de eliberare a deciziilor de autorizare în domeniul audiovizualului.
La un an de activitate, C.N.A. a raportat eliberarea a 62 licenţe de emisie pentru staţii locale de televiziune, 92 licenţe de emisie penteru staţii locale de radiodifuziune şi 227 licenţe de emisie pentru radiodifuziune/televiziune transmisă prin cablu.
Prin Hotârârea nr.640/22 noiembrie 1993, Marin Traian, este desemnat ca membru în Consiliului Naţional al Audiovizualului.
1994
Anul 1994 a însemnat continuarea activitatii de reglementare prin elaborarea de către Consiliul Naţional al Audiovizualului a unor decizii importante:
- Decizia nr. 65/1994 privind stabilirea condiţiilor, conţinutul dosarelor de înscriere şi a criteriilor de departajare a participanţilor la concursul pentru acordarea licenţei de emisie şi difuzare pentru programe de televiziune privată pe reţele cu acoperire naţională.
- Decizia nr. 66/1994 privind eliberarea licenţelor de emisie Societăţii Române de radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune.
- Decizia nr. 114/1994 privind unele reglementări referitoare la grila de programe transmise. (în anexa defineşte unii termeni şi categorii de programe audiovizuale, stabilind structura programelor după sursele de provenienţă sau după tipuri de emisiuni);
- Decizia nr. 116/1994 privind precizări referitoare la servicile de comunicaţie audiovizuală distribuite prin cablu.
Prin Hotărârea nr. 22/8 iunie 1994, Camera Deputaţilor numeste noi membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului: Paul Anghel, începând cu data de 14 iulie 1994 si Georgeta Adam, în locul devenit vacant prin transferarea lui Radu Coşarcă la altă institutie.
Prin Hotărârea nr. 23/29 iunie 1994, Senatul numeşte pe Constantin Vaeni în calitatea de membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului, pentru o perioadă de 4 ani, începând cu data de 14 iulie 1994.
Prin Decretul nr. 108/30 iunie 1994, semnat de Preşedintele României, Ion Iliescu, Ecaterina Oproiu se numeşte, începând cu data de 1 iulie 1994, ca membru în Consiliul Naţional al Audiovizualului .
Prin Nota nr. 5/2758/15 iulie 1994. Guvernului României, numeste, ca membri în Consiliului Naţional al Audiovizualului, începând cu data de 15 iulie 1994, pe Baciu Mircea şi Romulus Vulpescu.
1995
În această perioadă Consiliul Naţional al Audiovizualului a acordat 492 de licenţe de emisie (25 pentru radio, 14 pentru televiziune şi 453 pentru televiziune prin cablu). S-au expertizat de către C.N.A., 6 dosare prin care se solicitau licenţe de emsiei pe satelit şi s-au eliberat 5 licenţe
Dintre actele normative cele mai importante adoptate de C.N.A. în 1995 , enumerăm următoarele:
- Decizia nr. 3/1995 modificată prin Decizia nr. 100/1995 cuprinzând norme referitoare la unele
aspecte legate de aplicarea art.6 şi art. 14 al. 2 din Legea Audiovizualului nr. 48/1992.
- Decizia nr. 19/1995 pentru aprobarea normelor obligatorii privind sponsorizarea în domeniul audiovizualului.
- Decizia nr. 35/1995 privind unele precizări legate de termenul de solicitare a deciziei de autorizare şi începere a difuzării programelor.
- Decizia nr. 92/1995 referitoare la obligaţiile titularilor de licenţe de emisie privind siguranţa emisiei.
- Decizia nr. 164/1995 privind condiţiile şi modul de procedură pentru difuzarea de programe audiovizuale prin staţii de radioemisie afiliate.
- Decizia nr. 165/1995 privind autorizarea difuzării programeor audiovizuale prin sateliţi.
S-au elaborat câteva importante lucrări de sinteză, publicate fragmentar în Buletinul C.N.A.- numerele 7,8 şi 9/1995, printre care Violenţa şi pornografia în audiovizual, Concentrarea şi monopolul în domeniul mass.media .
Prin Hotărârea nr. 30/19 septembrie 1995, Camerei Deputaţilor numeşte în calitate de membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului pe Nicolae Corjos
1996
CNA a acordat 308 licenţe, dintre acestea 48 licenţe de radio, 38 licenţe de televiziune şi 228 licenţe de tv cablu. La cifrele de mai sus se adaugă şi 10 licenţe pe satelit, 3 de radio şi 7 de televiziune.
Prin Hotârârea nr.471/14 iunie 1996, Guvernul României, începând cu data de 10 iunie 1996, Marin Traian se numeşte ca membru în Consiliului Naţional al Audiovizualului. ( pentru o perioadă de 4 ani).
Prin Decretul nr. 230/19 iunie 1996, Preşedintele României, prelungeşte mandatul de membru în Consiliul Naţional al Audiovizualului al lui Răzvan Theodorescu (pentru o perioadă de 4 ani).
Prin Hotărârea nr. 18/25 iunie 1996, Camera Deputaţilor numeşte în calitate de membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului pe Tudor Gheorghe , pentru un mandat de 4 ani, începând cu data de 11 iulie 1996.
Prin Hotărârea nr. 21/27 iunie 1996, , Mircea Sorin Moldovan se numeşte în calitate de membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului, pentru un mandat de 4 ani, începând cu data de 11 iulie 1996 (Camerei Deputaţilor).
Prin Hotărârea nr. 17/27 iunie 1996, Senatul numeste în calitate de membri al Consiliului Naţional al Audiovizualului, pe Magyari Lajos, pentru o perioadă de 4 ani si Ciucă Cristina, pentru o perioadă de 4 ani.
Prin Decizia nr.79/24 iulie 1996 semnată de cei 11 membri ai C.N.A. se alege, începând cu data de 24 iulie 1996, în funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului, pe o durată de 4 ani, Mircea Sorin Moldovan.
1997
Anul 1997 a însemnat pentru audiovizualul din România apariţia a încă 90 de operatori de radio şi de televiziune. S-a constituit astfel o largă piaţă cuprinzătoare a audiovizualului românesc răspândită în peste 700 de localităţi cuprinzând nu numai oraşe mari ci şi localităţi mici, chiar comune.
Prin licenţe de satelit, printr-o politică insistentă de obţinere a noi licenţe locale şi prin afilieri s-au constituit câteva reţele puternice de televiziune: PRO TV, ANTENA 1, TELE 7 abc, cărora li s-a adăugat în cursul anului 1997 şi AMEROM- AMERICA relansată sub numele PRIMA TV.
Caracteristica majoră a anului 1997 a fost reconsiderarea activităţii Consiliului Naţional al Audiovizualului având în vedere armonizarea legislaţiei audiovizualului românesc cu legislaţia comunitară în domeniu;
Tot în această perioadă s-au completat şi s-au depus la Comisia de cultură, arte şi mass media a Camerei Deputaţilor sugestiile Consiliului privind propuneri de amendare a Legii
In 1997 au fost acordate în total 90 de licenţe: 22 licenţe de radio din care 3 licenţe pe satelit, 18 licenţe de televiziune din care 2 pe satelit, 50 de licenţe de cablu.
In acelaşi timp, au fost analizate şi aprobate un număr total de 63 de afilieri la staţiile cap de reţea.
Pentru îndeplinirea obiectivului de întărire a capacităţii instituţionale şi administrative, în vederea
creerii unui organism compatibil cu structurile similare din Uniunea Europeană, C.N.A. a parcurs o primă etapă a restructurării sale , înfiinţând încă din luna iunie 1997 o nouă direcţie: Direcţia Strategie Documentare având în subordine: Serviciul Strategie Studii şi Documentare şi un Birou de Monitorizare.
1998
În 1998, Consiliul Naţional al Audiovizualului şi-a continuat activitatea de formare şi reglementare a pieţei audiovizualului românesc prin acordarea de licenţe de radio, televiziune şi reţele de cablu şi prin adoptarea unor decizii de reglementare.
Membrii Consiliului au avut de rezolvat un număr de 919 dosare depuse de către 218 societăţi pentru obţinerea de licenţe.
În 1998 s-au acordat 62 de licenţe de radio, 18 de televiziune şi 269 licenţe pentru cablu. S-a ajuns, astfel, la un număr de 182 de licenţe de televiziune, 312 licenţe de radio, 1697 licenţe pentru reţele de cablu, precum şi 7 licenţe de satelit pentru radio şi 10 pentru televiziune.
Concomitent, Consiliul Naţional al Audiovizualului şi-a continuat activitatea de integrare europeană concentrându-se pe indeplinirea celor două obiective majore ale Planului Naţional de Aderare la Uniune Europeană:
- armonizarea legislaţiei române cu reglementările comunitare, în domeniul audiovizualului;
- întărirea capacităţii instituţionale şi administrative a Consiliului ca autoritate autonomă în domeniul audiovizualului.
În aşteptarea noii legi a audiovizualului s-au adoptat următoarele legi ale Parlamentului României precum şi a următoarelor decizii ale C.N.A.:
- Legea nr. 124/1998 pentru modificarea şi completarea Legii 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, referitor la procentul majoritar de opere europene.
- Legea nr. 19/1999 pentru modificarea şi completarea Legii audiovizualului nr. 48/1992 privind introducerea procentajului majoritar de emisie pentru creaţiile audiovizuale europene în termen de cel 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Aceeaşi lege reglementează şi regimul de distribuire al creaţiilor audiovizuale de producătorii independenţi stabilind un procent de 10 % din timpul de emisie al posturilor de televiziune române. Legea a fost adoptată de către cele două camere ale Parlamentului României în decembrie 1998 şi a fost promulgată la data de 14 ianuarie 1999.
- Decizia nr. 43/1998 referitoare la completarea Deciziei C.N.A. nr. 19/1995 pentru aprobarea normelor obligatorii privind sponsorizarea în domeniul audiovizualului.
- Decizia nr. 105/1998 privind normele obligatorii de publicitate pentru programele audiovizuale radiodifuzate sau distribuite prin cablu.
- Decizia nr. 31/1998 cu privire la garantarea libertăţii de recepţie şi transmisie ale programelor audiovizuale.
- Decizia nr. 32/1998 cu privire la regelementarea prezentării şi aprobării grilelor de program, incluzând programele retransmise, preluate sau producţii audiovizuale înregistrate prin diverse mijloace.
- Decizia nr. 172/1998 pentru aprobarea normelor obligatorii privind programarea şi realizarea publicităţii de tip “teleshopping”.
Atât cele două legi cât şi deciziile C.N.A. adoptate în 1998 au avut în vedere prevederile directivelor CEE 522/89 şi 36/97 a căror transpunere în legislaţia românească privitor la temele abordate a fost făcută întocmai.
Biroul de Monitorizare a analizat, pe baza unei metodologii aprobate de Consiliu, programele posturilor de radio şi, respectiv, de televiziune particulare, şi publice, efectuând şi redactând un număr de 42 de rapoarte de monitorizare.
În anul 1998 a continuat tendinţa de polarizare a pieţei audiovizuale în jurul posturilor de radio şi de televiziune, care emit prin intermediul satelitului, prin metoda afilierii.
Prin Hotărârea nr. 25/30 iunie 1998, Camera Deputaţilor numeşte în calitate de membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului pe d-na Ecaterina Murgescu-Oproiu, pentru un mandat de 4 ani, începând cu data de 30 iunie 1998.
Prin Hotărârea nr. 23/29 iunie 1998, Senatul numeşte în calitatea de membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului pe d-nul Mircea Diaconu pentru o perioadă de 4 ani, începând cu data de 30 iunie 1998.
Prin Decretul nr. 257/1 iulie 1998, Preşedintele României numeşte în calitatea de membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului, începând cu data de 1 iulie 1998, pe d-na Antoaneta Tănăsescu
Prin Hotărârea nr.768/29 octombrie 1998, Guvernul României numeste ca membri în Consiliului Naţional al Audiovizualului, începând cu data de 1 octombrie 1998, pe d-nii Sotir Caragaţă şi Şerban Madgearu , cu durata mandatului de 4 ani.
1999
Au fost acordate: o licenţă naţională privată de radiodifuziune (S.C. Europe Development International, cu postul de radio Europa FM); două licenţe de radio cu emisie prin satelit; trei licenţe de televiziune cu emisie prin satelit; 30 de licenţe locale de radiodifuziune cu emisie terestră; 34 de licenţe locale pentru televiziunee cu emisie terestră; 348 de licenţe de emisie pentru reţele de televiziune prin cablu.
Au fost analizate şi aprobate un număr total de 47 afilieri la staţii cap de reţea, dintre care trei afilieri cu PRO TV, patru afilieri cu Tele 7 abc, două afilieri cu ANTENA 1, cinci afilieri cu PRO FM şi o afiliere cu UNIPLUS RADIO.
În decursul anului 1999 s-a manifestat pregnant tendinţa de concentrare a activităţii în domeniul televiziunii prin cablu, prin fuzionarea unor societăţi sau vânzarea/cumpărarea de reţele.
. Activitatea de monitorizare a urmărit, în principal, programele posturilor de radio şi de televiziune locale (17, respectiv, 9 posturi) redactind, in acest sens, un număr de 96 rapoarte de monitorizare privind programele posturilor de adio şi televiziune din Bucureşti şi din provincie. După constituirea Serviciului de Relaţii Imagine s-a realizat pagina de Web a C.N.A (www.cna.ro)
Din punct de vedere legislativ, cadrul de reglementare a domeniului audiovizual a fost modificat atât prin adoptarea Legii nr. 19/1999 dar şi prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 48/1999, prin care s-a prelungit la 9 ani durata licenţelor pentru televiziune şi la 7 ani a celor pentru radiodifuziune.
În funcţie de schimbările unor elemente de fapt şi de drept şi pentru continuărea armonizării cu acquis-ul comunitar, Consiliul a dezbătut şi a adoptat o serie de decizii de reglementare:
- Decizia nr. 21/1999 privind reglementarea modului de prezentare a grilelor de program – prin care se stabilesc modul de solicitare a reactualizării grilei de program pentru radio, televiziune şi cablu;
- Decizia nr. 23/1999 privind traducerea în limba română a unor programe difuzate în alte limbi; careprevede obligativitatea traducerii în limba română, prin subtitrare, dublare sau traducere simultană, a emsiunilor în limbi străine, destinate a fi difuzate la televiziune;
- Decizia nr. 44/1999 privind concursul pentru acordarea licenţei de emisie pentru radiodifuziunea cu acoperire naţională;
- Decizia nr. 100/1999 privind obligaţiile titularilor de licenţe de a actualiza datele cuprinse în dosarul de licenţă şi de a prezenta annual un raport privind activitatea desfăşurată în condiţiile prevăzute în licenţă; Decizia nr. 156/199 privind completarea şi actualizarea datelor referitoare la structura de capital , asociaţi/acţionari şi datele de identificatre ale acestora
O serie de compartimente au fost înfiinţate iar altele au fost reorganizate astfel încât activitatea de acordare a licenţelor, de monitorizare şi control ca şi cea de reglementare şi integrare europeană să se poată desfăşura eficient. A fost înfiinţată Direcţia Control cuprinzând Serviciul de Inspecţie şi Control având în componenţa sa Birourile de Control şi Inspecţie Teritorială Bucureşti, Cluj, Iaşi, Braşov şi Sibiu, ca şi Biroul de Monitorizare Bucureşti. Au fost înfiinţate Serviciul de Integrare Europeană şi Serviciul de Relaţii Imagine al C.N.A. În acelaşi timp s-a produs o reaşezare a anumitor servicii (trecerea Serviciului Reglementări în cadrul Direcţiei Generale Strategie Reglementări Relaţii şi a Biroului de Monitorizare în cadrul Direcţiei Generale Licenţe Autorizări Control). Compartimentele de Comunicare au contribuit la asigurarea unei circulaţii cât mai corecte şi fluide a informaţiei, la ameliorarea relaţiilor pe plan naţional şi a celor cu străinătatea.
2000
In anul 2000, C.N.A. a urmărit diversificarea ofertei audiovizuale şi, prin aceasta, asigurarea libertăţii de exprimare, respectarea pluralismului şi a onestităţii informaţiei, condiţiile de prezentare a campaniilor electorale în audiovizual, atribuirea de frecvenţe, respectarea demnităţii umane în procesul comunicării audiovizuale.
Pentru anul 2000, an electoral, una din preocupările prioritare ale Consiliului a fost elaborarea unui cadru normativ coerent şi democratic, menit să asigure un “arbitraj” echidistant al mediatizării campaniilor electorale (deciziile nr. 45/2000 şi nr 240/2000)
In cadrul negocierilor pentru aderarea României la Uniunea Eurpeană, capitolul 20: Politici culturale şi audiovizuale .
C.N.A. a devenit membru cu drepturi depline al Platformei Europene a Autorităţilor de Reglementare (EPRA).
În anul 2000 au fost acordate un număr total de 247 de licenţe din care: 22 licenţe radio locale cu emisie terestră, 1 licenţă radio cu emisie prin satelit, 18 licenţe televiziune locale cu emise terestră, 4 licenţe de televiziune prin satelit, 415 licenţe pentru reţele de cablu.
Ca urmare a modificării Legii Audiovizualului nr. 48/1992 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 48/21.04.1999 – devenită Legea nr. 145 din 26 iulie 2000 – a fost prelungită durata de valabilitate a licenţei de emisie pentru 175 posturi de radio şi pentru 18 de televiziune. In sensul prevederilor Legii 145/2000, au fost acordate 19 frecvenţe din banda 87,5 – 108 MHz (vest), pentru posturile de radio care funcţionau în banda 66 - 73 (est) la data publicării Ordonanţei în Monitorul Oficial.
În cadrul activităţii societăţilor furnizoare de servicii de televiziune distribuită prin cablu, în decursul anului 2000 s-a manifestat pregnant tendinţa de concentrare prin fuzionarea unor societăţi sau vânzarea - cumpărarea de reţele.
În perspectiva liberalizării serviciilor de telecomunicaţii în 2003, numeroase societăţi au început modernizarea reţelelor de cablu (prin trecerea la fibră optică) şi diversificarea serviciilor telecomunicaţii, internet, pay-tv, pachete de programe audiovizuale).
Consiulul Naţional al Audiovizualului a adoptat in anul 2000 o serie de decizii, în afara celor cu caracter electoral:
- Decizia nr. 17/2000 privind eliberarea licenţei de emisie pentru radiodifuziune/televiziune transmisă prin cablu;
- Decizia nr. 47/2000 privind restricţii şi avertizări în scopul protecţiei minorilor.
- Decizia nr. 224/2000 privind regimul difuzării programelor axate pe jocuri de noroc.
- Decizia nr. 240/2000 privind stabilirea condiţiilor de prezentare şi duratele programelor destinate campaniei electorale la posturile de radio – tv şi staţiile de televiziune prin cablu.
- Decizia nr. 65/2000 privind normele obligatorii pentru publicitate, teleshoping şi sponsorizare în domeniul audiovizualului.
Pentru acestea şi alte domenii sau efectuat studii cu caracter intern printre care: Posibilităţile de elaborare sau de aplicare a unor acte normative referitoare la sistemul must-carry; Analiza comparativă a legislaţiilor unor state membre al UE în domeniul audiovizual; Principiile şi liniile directoare ale politicii audiovizuale în Uniunea Eurpeană în era digitală (2000-2005) etc.
Activitatea de control în anul 2000 s-a bazat pe controale (de rutină sau în urma unor reclamaţii sau sesizări) şi monitorizare a posturilor de radio, televiziune şi cablu.
S-au efectuat un număr de 2203 inspecţii la staţiile de radio, de asemenea, au fost efectuate 583 monitorizări tematice sau prin sondaj care au viziat posturile de radio, televiziune şi cablu din teritoriu.
În anul 2000 s-a înregistrat o creştere a eficienţei şi calităţii activităţii de monitorizare, fap care a permis limitarea tendinţelor unor posturi de a transmite programe care încalcă prevederile legale privind difuzarea publicităţii comerciale şi protecţia minorilor.
In 2000, C.N.A. a acordat o atenţie aparte promovării imaginii şi activităţii instituţiei în plan naţional şi internaţional.
Consiliului a organizat, în colaborare cu Institutul European pentru Media din Dusseldorf, un seminar structurat pe două teme majore: “Alocarea frecvenţelor în România – O perspectivă europeană”, şi “Mass Media şi alegerile”, desfăşurat în 23-27 iunie la Bucureşti.
Prin Hotărârea nr. 529/22 iunie 2000, Guvernul României numeşte ca membru în Consiliului Naţional al Audiovizualului , începând cu data de 10 iunie 2000, pe d-nul Dan Grigore (pentru un mandat de 4 ani).
Prin Hotărârea nr. 23/29 iunie 2000, Senatul numeste în calitatea de membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului pe d-nii Şerban Pretor şi Gasparik Attila.
Prin Decretul nr. 353/13 septembrie 2000, Preşedintele României numeşte în calitatea de membru al Consiliul Naţional al Audiovizualului pe d-nul Răsvan Popescu.
Prin Hotărârea nr. 35/19 septembrie 2000, Camera Deputaţilor numeste în calitate de membri al Consiliului Naţional al Audiovizualului, pentru un mandat de 4 ani, începând cu data de 19 septembrie 2000 pe d-na Gabriela Stoica şi d-nul Mircea Sorin Moldovan.
Prin Decizia nr.228/ 21 septembrie 2000, semnată de cei 11 membri ai C.N.A., se alege, începând cu data de 21 septembrie 2000, în funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului Şerban Madgearu. Prin Decretul nr. Nr. 202/30 martie 2001, Preşedintele României, Ion Iliescu, având în vedere demisia Antoanetei Tănăsescu - Zahia, numeşte pe Emanuel Valeriu în calitatea de membru al Consiliul Naţional al Audiovizualului pentru perioada până la 1 iulie 2002. În data de 4 septembrie, Ecaterina Oproiu îşi anunţă demisia din funcţia de membru al C.N.A., “din motive personale”.
Prin Hotărârea nr. 43/8 noiembrie 2001, Camera Deputaţilor numeşte, în calitatea de membru pentru restul duratei neexpirate a mandatului de 4 ani început la 30 iunie 1998 şi devenit vacant prin demisia Ecaterinei Murgescu-Oproiu , pe d-nul Ralu Traian Filip