Datoria externă a depășit 100 mld. euro, față de 72 mld. euro cât era în decembrie 2008

Statul este dator străinilor 37 mld. euro, iar băncile și companiile private cu 64 mld. euro. În decembrie 2008 datoria statului era doar de 11 mld. euro, iar cea privată era de 61 mld. euro.
  Datoria externă totală, care include atât datoria statului, cât și pe cea privată, a ajuns în martie 2013 la 101 mld. euro, față de 21 mld. euro în decembrie 2004 și 72 mld. euro în decembrie 2008.
  În decembrie 2008, când a început criza, datoria externă totală era de 72 mld. euro, din care statul avea 11 mld. euro, iar firmele private și băncile 61 mld. euro.
  Din datoria externă suplimentară acumulată în criză, statul este responsabil de 26 mld. euro, în timp ce sectorul privat și-a mărit expunerea față de exterior doar cu 3 miliarde de euro.
Cu alte cuvinte, de patru ani 90% din banii noi din exterior care mai vin în România sunt împrumutați de către stat, iar firmele private și băncile doar își re­înnoiesc liniile de finanțare.
  Mai mult, în ultimul an băncile străine și-au redus finanțările locale, în timp ce statul a continuat să se împrumute masiv în străinătate. Astfel, datoria publică externă (compusă din datoria guvernului și cea a BNR) a crescut între martie 2012 și martie 2013 de la 34 mld. euro la 37 mld. euro.
Datoria externă a Guvernului a înregistrat în martie 2013 la martie 2012 un salt de 5 mld. euro, de la 24 mld. euro până la 29 mld. euro, iar datoria externă a Băncii Naționale a scăzut de la 10 mld. euro până la 8 mld. euro ca urmare a rambursărilor către FMI.
Datoria externă privată (bănci și companii) a scăzut în aceeași perioadă cu 2 mld. euro, de la 66 de miliarde de euro la 64 mld. euro, în principal ca urmare a reducerii expunerii băncilor-mamă către România.
În total, datoria externă a crescut de la circa 100 miliarde de euro în martie 2012 la 101 miliarde de euro în martie 2013.
„Datoria externă totală a României a crescut ușor în ultimul an, până la 101 mld. euro - 71% din PIB-ul estimat pentru 2013 -, ca urmare a majorării datoriei externe a statului pe termen mediu și lung“, afirmă Cătălina Molnar, economistul-șef al UniCredit Țiriac Bank.
Pe de altă parte, anul 2012, dar și ultimele luni au arătat o tendință de scădere a sumelor păstrate de străini în băncile locale, fenomen legat direct de așa-numitul proces de dezintermediere la care au recurs băncile europene pentru reducerea nece­sarului de capital. „Datele confirmă că procesul de dezinter­mediere este specific mai ales sectorului bancar, având în vedere că datoria externă pe această componentă a scăzut cu aproximativ 3,2 mld. de euro în ultimul an, în special cea pe termen scurt“, a mai spus Molnar. Marile bănci europene au fost supuse unor presiuni mari de recapitalizare, astfel încât nu mai aduc bani noi în România.
Molnar susține că firmele private din sfera non-financiară au reușit să-și refinanțeze datoriile care au ajuns la scadență și chiar să obțină finanțare suplimentară, în principal pe termen scurt, dar datele arată o stagnare a soldului debitului extern pentru firmele private la 24 de miliarde de euro.
La sfârșitul lui 2008 datoria externă asumată de guvern era de sub 11 mld. euro, reprezentând mai puțin de 15% din datoria totală, iar acum se îndreaptă spre 30% din datoria externă totală. Evoluția este influențată de împrumutului record de aproape 20 mld. euro contractat începând cu anul 2009 de România de la finanțatorii externi.
Ministerul Finanțelor are de rambursat în acest an un miliard de euro către FMI, BNR are de dat înapoi aproximativ patru miliarde de euro. În plus, 2013 este anul de scadență pentru bonduri deno­minate în euro emise pe piața locală în sumă de 1,8 mld. de euro.
La ce nivel a ajuns datoria pe termen scurt
Datoria externă pe termen scurt, principala vulnerabilitate care a trimis România în corzi la sfârșitul lui 2008, a ajuns în martie la 20,3 mld. euro, reprezentând 20% din datoria externă totală. Nivelul s-a îndepărtat de maximul înregistrat în 2008.
Datoria externă pe termen scurt - cea mai periculoasă în contextul instabilității piețelor financiare externe - reprezintă împrumuturile luate din străinătate de stat, bănci și companiile private care trebuie returnate în următoarele 12 luni.
Deși în scădere, o mare parte a datoriei externe pe termen scurt rămâne în contul băncilor, care în anii de boom aduceau fonduri de la băncile-mamă din străinătate pentru a finanța acordarea de credite pe plan local. Finanțările pe termen scurt erau preferate datorită costurilor foarte mici, ceea ce conferea un avantaj în lupta pentru cotă de piață.
Partea pozitivă este legată de reducerea datoriei private față de străinătate.
Companiile nefinanciare au depășit din ultimul trimestru al anului 2012 sectorul bancar din punctul de vedere al îndatorării pe termen scurt.
Stocul de datorie pe termen scurt de la sfârșitul lunii martie era acoperit de circa 1,5 ori de rezerva valutară a BNR.
Cea mai mare parte a datoriei externe, respectiv 80% din total, este reprezentată de împrumuturile pe termen mediu și lung, care au ajuns la sfârșitul primului trimestru la 80,8 mld. de euro. Creșterea față de sfârșitul anului 2012 este de 2,6%.

sursa

Datoria efectiva a statului e de vreo 40 miliarde euro.Restul il reprezinta ce zicea articolul: "Datoria externă privată (bănci şi companii) a scăzut în aceeaşi perioadă cu 2 mld. euro, de la 66 de miliarde de euro la 64 mld. euro, în principal ca urmare a reducerii expunerii băncilor-mamă către România."
Asa ca stam chiar foarte bine,comparativ cu alte tari !!

Scoateti-va banii cat mai rapid de la banca si cumparati cu ei aur, argint, alimente, tutun, alcool,etc.-bunuri fizice, concrete, pentru ca o sa vina vremuri grele si statul o sa va jupoaie in toate felurile ca sa plateasca datoria externa!

Gonthar, on 20 mai 2013 - 11:42, said:

Tu cum stai la acest capitol ?

george_eu25, on 20 mai 2013 - 11:04, said:

Problema reala este ca datoria statului este de aproape 3,5 ori mai mare. Si asta e datoria statului doar catre exterior, ceea ce a impumutat pe piata interna nu e pus in calcul.

Datoria privata a crescut cu sub 5%, cea de stat cu un procent de 336,(36)%. Si probabil cea mai tragica parte este ca acele 27 de miliarde nu se simt. Nu avem o autostrada care sa strabata Romania, nu avem spitale modernizate, nu avem scoli dotate corespunzator.