Guvernul Ponta trimite la Bruxelles un program de divergență, nu de convergență a economiei românești cu cea europeană

Guvernul a coborât brutal ținta de creștere economică pentru anii următori cu peste 1% în fiecare an, acceptându-și astfel neputința de a aduce dezvoltare în economia românească.
Astfel, noile ținte asumate sunt de plus 2,8% pentru 2015 față de 3,9% anterior în  strategia trimisă către Uniunea Europeană în aprilie 2012 și doar plus 2,5% în 2014 față de 3,6% anterior.
  Este practic oficializarea unei neputințe a punerii pe masă a unui plan pentru economia românească de recuperare a decalajelor care o despart de Occident.
  Teoretic, economia locală este o economie emergentă, dar emergența a dispărut cu totul când ratele de creștere preconizate sunt sub 3%. Din 2009, când economia s-a prăbușit cu 6%, înseamnă 7 ani de creștere economică sub 3% sau căderi. România este la un PIB per capita de 7.000 de euro, la jumătate față de Ungaria, Polonia și Cehia și la o cincime față de Germania, Franța și Italia.
  Cu aceste ritmuri de creștere de 1-2% desfășurate pe perioade de decenii, România va râmâne în cursa statelor subdezvoltate. Guvernul Ponta oficializează azi prin această noua strategie trimisă la Comisia Europeană de convergență faptul că își asumă mediocritatea din punct de vedere economic pe perioada guvernării sale. Declară că nu poate mai mult, că nu are soluții. Este de fapt o strategie de divergență și nu de convergență.
  Nicio soluție nu a pus pe masă de revenire a economiei de când a luat puterea acum un an, niciun semn că știe ce trebuie să facă pentru a avea creștere economică substanțială. Nu azi, în 2013, dar măcar în 2015. Încet, încet toți realizează că USL a criticat de pe margine doar pentru a ajunge la masa beneficiilor, doar pentru a se folosi de nemulțumirea oamenilor ca să-și împartă cele 2.000 de poziții de miniștri, secretari de stat, directori de agenții și șefi din așa-numitele deconcentrate din teritoriu, precum și cele 47 de miliarde de euro, cât cheltuie anual statul, administrațiile locale și instituțiile publice așa-zis „auto-finanțate“.
Când nu știi ce să faci - și liderii din acest guvern admit în discuțiile informale că nu știu ce să facă pentru a relansa economia - măcar ar trebui să faci economii de la buget cu cheltuielile.
Măcar atât să-și asume acest guvern, să reducă cheltuielile la bugetul general consolidat, reducere care să permită din 2014 o scădere a taxelor, de oricare ar fi ea. Dar și aici este ceață. Nu este asumat niciun obiectiv major din care să decurgă subobiective și apoi execuția. Am cheltuieli de 47 miliarde de euro în 2013 la bugetul general consolidat, îmi asum o reducere de 10% sau măcar de 5%, de oriunde ar proveni ea - de la bunuri și servicii, de la personal, de la investiții - și pot să livrez o reducere a contribuțiilor sociale cu 5% sau o reducere a TVA către mediul privat care știe mai bine ce să facă cu banii și cum să relanseze economia.
Doar atât. Economii și reducerea datoriei publice - atât să-și asume acest guvern dacă nici măcar o creștere economică mediocră de 3% nu-și poate asuma la orizontul anului 2015. Nu mai luăm în considerare o radiografie a mediului de business, o identificare a zonelor, sectoarelor strategice pe care poate accelera România sau o strategie clară de atragere a investițiilor străine.
Dar ce să mai spui când consilierii economici ai primului-ministru, întrebați fiind care sunt piedicile în calea unei creșteri economice de peste 4%, pun pe primul loc lipsa investițiilor străine, dar nu au nicio idee despre situația actuală a structurilor instituționale responsabile de atragerea investițiilor străine?
Există căi de creștere pentru România, există resurse chiar dacă jumătate din cifra de afaceri a companiilor locale este dată de companii străine și 80% din bănci sunt din zona euro, iar finanțarea este oprită.
O cercetare recentă a profesorului Cezar Mereuță „Capitalul majoritar străin în capitalurile companiilor noduri din România“ arată direcțiile de dezvoltare pentru economia românească după ce face o radiografie a principalelor 80 de sectoare.
Profesorul Mereuță susține că industria alimentară și a băuturilor are o pondere de 25% în valoarea adăugată brută a industriei prelucrătoare din România și că aici este o cheie pentru creștere. Deși aparent sunt sectoare din punct de vedere al cifrei de afaceri mai mari, industria alimentară, cu afaceri de circa 9 miliarde de euro pe an, are cea mai mare valoare adăugată pentru că procesează materie primă și o transformă (într-o anumită proporție, este adevărat) în produs finit.
În alte sectoare ale industriei prelucrătoare, cum este chiar sectorul auto, în afară de cele două fabrici de automobile Dacia și Ford, faptul că valoarea adăugată constă doar în asamblarea unor cabluri sau diverse alte componente în echipamente pentru automobile îi dă o valoare mai redusă. În economia globală, ca să ai valoare adăugată trebuie să incluzi  cât mai mult din lanțul valoric pe teritoriul tău. Dacă nu poți, atunci se dovedește că este eficient să te afli ori la startul său, adică să transformi materia primă în componente de nivel 1 sau 2, ori să asamblezi componentele de nivel 3 și 4 în produsul final, pe care să-l pui și pe piață cu tot cu brand.
Aceasta poate fi explicația faptului că industria alimentară aduce o valoare adăugată mai mare chiar decât industria auto în România: procesează materie primă și o vinde ca produs final.
Ministerul Agriculturii ar trebui să devină Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, susține profesorul Mereuță, și să aibă ca obiectiv crearea de întreprinderi în mediul rural.
O altă direcție necesară este dezvoltarea sectorului de mașini și echipamente pentru agricultură. Aici, România stă foarte prost după falimentul Tractorul și Semănătoarea, dar mai are câteva întreprinderi mici care trebuie impulsionate să devină mari jucători și să livreze echipamente pentru fermierii români.
Sectorul mijloacelor de transport rămâne de importanță strategică cu Ford, un jucător cheie care trebuie forțat să ajungă la ceea ce s-a obligat față de statul român, și anume o producție de 300.000 de automobile pe an, față de 30.000 în prezent.
Un punct cheie este în opinia lui Mereuță, stimularea sectoarelor de servicii creative și anume cercetare-dezvoltare, informatică, producție cinematografică, editare, învățământ, îngrijire medicală, biblioteci și activități sportive, care acum reprezintă doar 4% din PIB. Acest sector poate ajunge la 25% din PIB, susține profesorul.
Sunt multe idei, și nu doar ale profesorului Mereuță. Dar de un an de zile, noul guvern nu a pus pe masă niciun plan de relansare economică a României cu puncte clare, obiective asumate și responsabilități trasate.
Iar rezultatul se vede. Lipsă de idei, lipsă de curaj, toate se traduc în asumarea astăzi a unei ținte pentru 2015 de creștere economică de sub 3%, complet insuficient pentru România.
Ba mai mult, ca neputința asumată să fie și mai mare, în loc să avem o reducere a datoriei publice brute ca procent în PIB cu 2,4%, cum se prevedea în strategia anterioară, trimisă la Bruxelles în primăvara anului 2012, noul guvern anunță o creștere a datoriei publice de la 37,8% din PIB în decembrie 2012 la 38,6% din PIB în decembrie 2015.
Cu alte cuvinte, mulțumiți-vă că nu majorăm datoria publică, cum s-a întâmplat între 2008 și 2012, de la 18% la 34% din PIB, ci doar cu 0,8%. Da, este o performanță.

sursa

Era de asteptat in conditiile in care companiile romanesti intra una dupa alta in insolventa...

Articolul asta pune punctul pe i .
Pacat ca termenii sunt  prea elevati pentru votantul asistat social USL-ist  .
Au ajuns unde si-au dorit si repetam situatia cand Iliescu & PSD avea grija de Romania , stagnare si pasi inapoi .
Acum putem compara guvernarea Boc cu guvernarea Ponta si vedem ca era mai bine cu BOC . Binenteles , era mai bine per total . Astazi un articol din Mediafax spune ca intrarea Romaniei in Schengen nu este posibila in 2013 si decizia este una politica .
Pe limbajul mediocru al USL-istilor , nu le place de felul in care se guverneaza in Romania .

Dar ce mai conteaza atat timp cat mai sunt doar cativa ani pana la urmatorii 50 de lei si la o masa subtire cu mici si bere ?

Oamenii sunt realisti,nu vin cu cifre scoase din burta: in 2015 vom avea 15% crestere economica!
Europa este inca in recesiune si va fi asa pentru ani buni.