Turcia, altfel 11 - Marmaris, bine ati venit in Paradis!

Buna ziua!

Deoarece sunt blocat din cauza unui proiect al carui termen de finalizare este 01.07.2012, serialul "Turcia, altfel" va continua dupa aceasta data. Imi dau seama ca sunt cateva persoane care ar fi dorit sa continui acest serial, ma refer mai ales la  persoanele care pleaca spre Kusadasi sau Marmaris, pentru a le furniza cat mai multe date despre anumite locatii asa ca, doar pentru aceste persoane, voi face la sfarsitul articolului un foarte scurt rezumat al locatiilor ce pot fi vizitate in aceste doua statiuni. Am atasat si harta orasului Selcuk, pentru o orientare mai buna.

Episodul despre Marmaris l-am scris in luna decembrie 2011, la solicitarea doamnei Cristina Fulea de pe site-ul Divahair, crezand ca-l pot posta la locul lui atunci cand i-o veni randul (episodul number 11). Insa timpul a trecut, timpul meu liber a trecut si el, a aparut acest proiect si uite asa nu mai am timp sa termin serialul. Va promit solemn ca dupa data de 01.07.2012 si pana voi pleca in Croatia (20.07.2012) sa fac un efort mai maricel si sa scriu restul episoadelor, deoarece consider ca informatiile incluse in ele pot folosi celor care vor pleca in Turcia dupa data de 20.07.2012 (inclusiv in lunile august si septembrie).

Voi reda mai jos, integral, articolul scris in luna decembrie si va rog sa intelegeti perioada in care a fost scris si luna in care apare (mai 2012).

Deci, sa incepem:

Fac o scurta pauza intre episoadele doi (Troia) si trei (Pergam) ale serialului "Turcia, altfel" deoarece acum o luna si ceva abia-abia de-am reusit sa fac niste rezervari in Croatia (pe site-ul HotelsCombined) si acest lucru m-a pus pe ganduri in ceea ce priveste rezervarile turistilor romani pentru anul care vine, determinandu-ma sa scriu repede-repede articolul de fata, sarind peste celelalte articole pe care aveam de gand sa le scriu si indemnandu-va sa va faceti rezervarile de pe acum, caci nu e de gluma! Totodata, scriu si la indemnul Cristinei Fulea de la DivaHair, care mi-a solicitat scrierea unui articol pentru cititoarele site-ului.

Daca pana acum puteati face rezervari si prin luna aprilie sau mai, ei bine, deoarece toata lumea a intrat in anul mortii (doar vine Apocalipsa, ce, nu stiati? ) iar toti turistii de pe mapamond, in afara de cei din Romania, vor sa-si traiasca ultimele zile in zonele turistice preferate, toata lumea (inclusiv eu...) si-a facut rezervari inca din lunile septembrie - octombrie ale anului 2011 pentru vacanta de vara a anului 2012. Si fiindca iarna nu s-a incheiat inca, va indemn de pe acum sa va grabiti si sa va faceti o rezervare ghiciti unde? In Paradis!

Uite asa veti fi mai aproape de Dumnezeu iar venirea Apocalipsei din anul acesta (2012) nu o sa va prinda nepregatiti. Ce-ati spune daca acest paradis s-a afla la o ora si jumatate de zbor cu avionul? Va urcati pe la 10:00 in pasarea argintie si peste doua ore si ceva, incluzand aici si microbuzul care v-ar aduce la hotel (90 km de la aeroportul din Dalaman), ati lua pranzul, ati iesi la o siesta rapida, v-ati arunca repede-repede in mare iar seara ati face cateva reprize de shopping. Acum ma refer la anotimpul numit "vara", desi articolul a fost scris in anotimpul numit "iarna" (cine o mai fi nascocit si numele acestea?) Sau daca nu vreti sa depindeti de autocar, ajungeti aici la o zi distanta de mers cu masina personala, si asta numai daca va tin muschii fesieri, of course, oprindu-va pe parcurs acolo unde aveti chef.

In Dubai, la Burj Al Arab? Noooooo!
La Sharm El Sheikh? Noooooo!
In Tunisia? Noooooo!
In Maroc? Noooooo!

Dar unde, nene? Unde-i acest Paradis? Va spun imediat: la MARMARIS, in Turcia, unde Marea Egee se intalneste cu Marea Mediterana!

Un foarte controversat si totodata iubit user de pe Softpedia, este vorba de Rottweiler (atentie fetelor, este un barbat superb! Sariti pe el, pana nu vi-l fura vreo turcoaica! ), spunea ca cele mai frumoase statiuni ale Turciei sunt Oludeniz si Marmaris. Asa ca anul trecut ne-am stabilit principala locatie la Marmaris, urmand ca intr-una din zile sa dam o fuga si la Oludeniz. Din pacate, la Oludeniz nu am mai ajuns din cauza de lene dar si din cauza de Marmaris. Adica statiunea asta te determina sa nu mai pleci de aici, te determina sa lenevesti cat e ziua de lunga pe sezlong sau pe fotoliul din balconul hotelului si, alaturi de un frappe credincios (si de un prieten sau o prietena credincioasa), sa savurezi in tihna peisajul de o tulburatoare frumusete care ti se asterne in fata, o bucatita rupta din Rai, pe care Dumnezeu a avut chef sa ti-o puna la picioare, tie, un simplu turist.

Ne aflam pe drum de patru-cinci zile, eram profund marcati (nu glumesc!) de obiectivele vizitate, de Troia, de Pergam, de orasul antic Efes si grota celor 7 adormiti, apoi de casa Fecioarei Maria, Biserica Sf.Ioan al Apocalipsei, Templul Artemisei din Efes, statiunea Kusadasi, de Milet, Priene si templul lui Apollo de la Didyma, asa ca ne simteam destul de obositi (cati nebuni or mai fi ca noi, care in loc sa se odihneasca la all-inclusive halaiduiesc pe drumurile turcesti in cautarea "pietrelor" antice, asta nu o mai stiu). Asa ca doream din toata inima sa ne relaxam, sa luam o pauza de cateva zile, pauza in care doream sa nu mai simtim oboseala alergaturii in cautarea obiectivele turistice sau arheologice.

Indicatoarele treceau cu rapiditate prin fata ochilor, marcand apropierea Marmarisului, apoi deodata, tocmai cand terminaram de urcat muntele, "drumul turcesc" (il pun intre ghilimele deoarece drumul turcesc inseamna o adevarata autostrada, cate doua benzi pe sens si cateodata si o a treia banda de rezerva), deci drumul turcesc avu chef sa se incline, incepand o coborare care ne aduse aminte de ametitoarea coborare din apropierea statiunii Kucukkuyu.

Din loc in loc, printre ferestrele pinilor, se intrezarea golful populat cu iahturi dar si insulele care strajuiau intrarea in golf. "Bai, moooooor! Nu mai rezist!" striga prin statie profa de istorie, Alexandra, dar sa nu va inchipuiti ca "murea" din cauza inclinatiei drumului ci din cauza peisajului feeric, o combinatie intre azuriul marii si verdele deschis al palmierilor uriasi. "Bai, ce misto!", "Abia astept sa ajungem!" "Bai, abia astept sa fac o baie in mare!" si alte tipuri de exclamatii nascocite de oameni de-a lungul miilor de ani de existenta se luau la intrecere in statiile walkie-talkie.

Am intrat in oras si in loc sa fim atenti la trafic ne holbam incantati la cladirile frumoase (hoteluri, magazine sau restaurante), la aleile superbe, strajuite de palmieri, la oamenii fericiti, turisti sau nu, care parca se miscau cu incetinitorul din cauza caldurii. Nu ne reveneam, faceam comparatie cu statiunea Tolo din Peloponez, acolo aveai o singura strada principala, linistita, aici aveai un furnicar armonios, in care fiecare isi avea locul sau bine defnit. Am ratat prima intrare la hotel, apoi Ioana (GPS-ul) ne-a intors din drum si din cateva mici ocoluri ne-a adus bine sanatosi la hotelul Yunus, unde rezervasem camerele, pe site-ul HotelsCombined, pe la sfarsitul lui ianuarie 2011.

Acest hotel micut si cochet, Yunus, putin cunoscut turistilor romani care se inghesuie la all-inclusive, mi-a lasat o impresie extraordinara prin amplasarea sa, prin curatenia sa si prin profesionalismul angajatilor sai (fetelor, si aici gasiti doi barbati frumosi la receptie!). Despre hotelul Yunus ar fi urmat sa scriu cam prin aprilie-mai 2012 (stiu, sunt un lenes), cand deja ar fi fost prea tarziu pentru o eventuala rezervare a camerelor la acest hotel (nici acum nu stiu daca se mai poate rezerva, trebuie sa verificati voi, in functie de perioada in care doriti sa ajungeti.) si asta abia cand as fi ajuns la descrierea statiunii Marmaris. Acum, la inceput de an cred ca puteti face linistiti rezervari aici, nu numai la acest hotel ci si la multe alte hoteluri frumoase aflate in statiune.

Pentru carcotasi, stati linistiti, nu-i fac reclama pentru a obtine cine stie ce beneficii de pe urma acestui articol, vreun sejur gatuit sau altceva; nu stiu daca voi mai ajunge vreodata la Marmaris, desi in sufletul meu mi-as dori sa vin aici, in Paradis, in fiecare an... Viata este scurta, asa ca mi-am propus sa ma duc in fiecare an in alta locatie. Poate, odata si odata, m-as intoarce aici, la Marmaris, dar numai pentru lenevire si nimic altceva.

Hotelul Yunus ("Delfinul", in limba turca) din statiunea Marmaris este un hotel excelent, pentru care am numai cuvinte de lauda. Este un hotel de 3 stele, desi eu i-as acorda cu usurinta 4 stele. Este situat la 15 metri de plaja, practic iesi din el, traversezi aleea pe care se face promenada de seara si intri direct pe plaja. Nu-mi dau seama cum romanii care vin la Marmaris nu l-au descoperit pana acum. Toate camerele au vedere la mare (sea-view) deoarece hotelul este construit sub forma unui evantai. Desi n-ai crede la un hotel de trei stele (din ce am citit ca se practica la alte hoteluri de 3-4 sau chiar 5 stele) curatenia se face zilnic, incepand cu ora 10:00 dimineata, inclusiv cu schimbarea asternuturilor.

Plaja este privata (normal, nu?), ai sezlong si umbrela gratis. Daca ti-e lene sa te ridici si sa te misti 15 metri pana la bar, pentru a consuma ceva (bere, cafea, limonada, cola, apa minerala etc), un chelner se plimba din ora in ora printre sezlonguri si te intreaba discret daca doresti ceva. Nu este agasant, asa cum am citit ca ar fi prin alte parti, il poti ignora daca vrei, nu se va supara pe tine.

Camerele hotelului sunt mari si aerisite, nu au mobila inghesuita, ai loc destul unde sa te invarti; imi pare rau ca nu am avut inspiratia sa fotografiez camerele, insa le puteti vedea pe site-ul hotelului. V-am spus mai sus ca am avut noroc cu rezervarea, am facut-o pe la sfarsitul lunii ianuarie 2011 (am rezervat 3 camere) iar peste 2 zile, cand am dorit sa mai rezerv o camera pentru o cunostinta care ar fi vrut sa mearga cu noi, hotelul era deja ocupat in totalitate de o agentie din Rusia. Am incercat de mai multe ori pana in luna august sa mai rezerv o camera, insa nu am avut nicio sansa.

Am intrat in camere, ne-am itit capetele pe fereastra, uitandu-ne aproape hipnotizati la golful superb din fata noastra apoi ne-am trezit din visare si peste cateva minute ne aruncam in mare, chiuind ca pustanii care dau de o apa calduta in lighean sau cada de baie si pot face ce vor in ea. Apa este azurie si nu verde intunecat, ca la Tolo, in Peloponez. Este foarte calda si foarte limpede. Valurile exista dar lipsesc cu desavarsire. Din cand in cand suprafata cristalina este tulburata de valuri micute, de 15-20 centimetri, create de iahturile sau vasele mai mari (cele care fac excursii).

Daca nu aveti chef sa stati pe plaja, hotelul dispune de o piscina generoasa, cu apa foarte curata, unde va puteti balaci pana nu mai puteti. Copiii, cel putin, au stat majoritatea timpului numai la piscina. Noi, cei maturi, am stat pe plaja pana seara, pe sezlonguri sau in apa calda, uitand cu desavarsire de drumul obositor, incercand sa furam cat mai mult din darnicia soarelui.

De dimineata, cum deschizi ochii, vezi rasaritul soarelui peste munti, in partea stanga, rasarit de foc care-si reflecta lenevia peste golful linistit, cat cuprinzi cu ochii. Poate vreun iaht mai matinal sa aiba chef sa tulbure marea calma si calda in dimineata de lenevie care se intrezareste. Apoi, in jurul orei 10:00 golful incepe sa se anime, statiunea se trezeste la viata, pleaca vapoarele in diversele excursii in Delta Dalyan sau in alte locatii, incep parasutistii sa-si faca numerele sau parapantistii cu motor sa tulbure linistea ancestrala a golfului.

Turistii incep sa ocupe sezlongurile si sa-si dezmorteasca oasele dupa noaptea de petrecere (care au avut-o...) sau dupa noaptea de dragoste (care au avut-o...) sau dupa noaptea de odihna (putini...) deoarece Marmarisul este o statiune pentru distractie, un fel de Mamaia la puterea a zecea. Ca distractie acvatica am amintit parasutistii de mai sus, apoi trasul bananei, hidrobiciclete cu duiumul, ski-jetul etc.etc.etc

Unii m-ar acuza de faptul ca as putea fi partinitor si ca as lauda prea mult statiunea. Marturisesc ca am ales aceasta statiune citind marturiile entuziaste ale lui Rottweiler, amintit mai sus. Turcia este uriasa si are multe statiuni frumoase. Insa din relatarile romanilor care au ajuns pe aici, Marmaris si Oludeniz ocupa primele locuri ca frumusete dar si ca petrecere a timpului liber. Tocmai frumusetea liniei de tarm, ospitalitatea localnicilor, mancarea traditionala, hotelurile luxoase si vinurile foarte bune completeaza imaginea excelenta pe care Maramaris a reusit sa si-o construiasca in ultimii ani.

Statiunea straluceste de curatenie. Strazile sunt largi si viu colorate, datorita formelor din granit de diverse dimensiuni si culori ce alcatuiesc trotuarele. Daca n-ar fi nebunia de pe strazi (masinile gonesc cu o viteza ametitoare), ai spune ca timpul s-a oprit la Marmaris.

Nicio persoana, turist sau localnic, nu se grabeste. Nu poti da vina pe caldura care te moleseste si nu prea, la cele 40 de grade vara sau 20 de grade iarna. Nu poti da vina nici pe multele magazine care te deruteaza, nestiind in care sa intri prima oara. Mai ales seara, dupa ce ati luat cina bogata turceasca (va asigur ca nu veti putea manca toata mancarea care vi se va pune in farfurii, atat este de multa), barbatii vor fi in minoritate aici, deoarece doamnele au unde sa faca shopping pe alese, de la magazinele de blanuri si bijuterii din aur, la supermarketuri gen Lidl, alaturi de un McDonald's urias, magazinele fiind deschise pana noaptea tarziu, fiind mai tot timpul aglomerate.

Sunt doua bazaruri, insa cel mai mare si mai important il gasiti in partea dreapta a statiunii, dupa ce depasiti statuia lui Ataturk, in apropierea Marinei comerciale (in fata portului cu iahturi). Bazarul este o increngatura de strazi acoperite, cu foarte multe magazinase prevazute cu tarabe in fata. Puteti negocia la sange orice produs, fiind o adevarata incantare sa va ciondaniti cu vanzatorul, razand amandoi pana la urma, amandoi fiind in castig, si dumneavoastra dar si vanzatorul.

Seara este o feerie de culori, mai ales pe faleza, unde luminile aprinse ale hotelurilor, cafenelelor si restaurantelor (dar sunt si unii palmieri luminati cu reflectoare) se intrepatrund cu luminitele iahturilor ancorate in Marina (portul Marmarisului; fac o paranteza, in Turcia, portul se numeste Marina, civila sau militara). Tot acum, caldura se da batuta si lasa loc brizei usoare si racoroase a marii.

Plimbandu-te pe faleza si incercand sa te hotarasti la ce restaurant sau taverna doresti sa iei cina, ai parte de un spectacol enervant dar si amuzant totodata: cand treci prin fata vreunui restaurant, personalul, incepand cu patronul sau bucatarul, incearca prin diverse siretlicuri sa te determine sa iei cina la ei. Daca isi dau seama ca sunteti romani, veti auzi fraze de genul: "Buna, Mariana!" sau "Hei, ce mai faci? N-ai mai trecut pe la noi!" (da, in limba romana!). Altii au pe o tava un fel de mancare bine asortat si aranjat pe care ti-l flutura pe la nas, altii iti fac pe loc niste reduceri aiuritoare, care te-ar determina sa iei masa la ei, pe urma scotandu-si parleala de la bauturile pe care le veti bea acolo (bere, vin, whiskey, vodca etc., bauturi care sunt taxate foarte scump in Turcia). Pe langa acest spectacol, pe terasa restaurantului sau in interiorul lui, ai parte de un alt spectacol: un tanar sau grupuri de tineri care vor incerca sa-ti faca seara cat mai placuta, imbracati in pirati, in femei, in roboti etc. Repet: tineri si nu tinere. Pentru mine, faptul ca femeile nu sunt acceptate pe post de ospatari, reprezinta un mare minus pentru Turcia. Odata intrat in restaurant urmeaza diverse momente de divertisment, de la karaoke (cu premii!), pana la dansuri traditionale turcesti, fachiri sau contorsionisti. Nu mai mentionez aici si momentele comice ale piratilor care rapesc turistele si apoi le elibereaza dupa un schimb amiabil cu sotii sau iubitii lor sau momentele comice cu animatorii imbracati in femei, fardati, rujati si tot tacamul.

Daca n-ati venit aici pentru a lenevi, indiferent daca este vara sau iarna puteti da o fuga in statiunea alaturata Marmarisului, Icmeler (se rosteste Ishmeler), o alta bijuterie de luat in seama care se afla chiar la poalele muntelui. Aici se poate ajunge in cinci sau sase minute cu dolmusul, adica cu microbuzul turcesc (biletul costa 2 lire turcesti).

Icmelerul este recomandat in special familistilor, prin aerul de liniste coloniala ce emana din toate partile (parca te simti in Cuba sau Republica Dominicana). Veti vedea hoteluri extraordinar de frumoase ca arhitectura dar si cladiri ce amintesc de anii '50, foarte bine conservate, asteptandu-te parca sa gasesti in apropierea lor un Louis Armstrong cantand la trompeta.
De asemenea, puteti face si baie, plaja fiind foarte generoasa. Exista si acele taxi-boat-uri, deci daca doriti sa ajungeti la Icmeler pe apa, puteti lua unul din acele taxiuri.

Dupa Icmeler urmeaza o alta bijuterie de statiune: Turunc. Nu am ajuns pana aici, insa am auzit ca statiunea este superba!

In partea cealalta a Marmarisului, aveti Bazarul, statuia lui Ataturk, Marina si apoi un castel ciudat, construit pe timpul lui Suleiman Magnificul, care, atacand Rhodosul, s-a infuriat in momentul in care a vazut starea fortaretei din Marmaris, exclamand "Mimari as!" - adica "Spanzurati arhitectul!" De aici se spune ca provine si numele statiunii, in vechime numindu-se Physkos.

In portiunea Marinei gasiti multe vaporase, iahturi sau vapoare mai mari unde puteti negocia o excursie in diverse locatii. Cea mai cunoscuta destinatie este Delta Dalyan, care prin insolitul excursiei (veti opri in mai multe locuri, veti fi preluati de barci, veti vedea mormintele antice de la Kaunos (sau Caunos), veti vedea oraselul Dalyan etc.) va va face ziua extrem de placuta.
Alte tipuri de excursii pe care le puteti lua de la agentiile turistice: Boat Trip, Lazy Day, Jeep Safari, Insula Cleopatrei, scuba-diving sau excursii pe insula Rhodos, la Pamukkale sau la Efes. O alta zi vi-o puteti rezerva distractiei la unul din cele doua aquapark-uri din Marmaris, ambele aflate chiar langa mare: Atlantis Water Park si Aqua Dream Water Park. Mai exista si un Dolphin Park.

In sfarsit, ar fi multe de spus si de povestit asa ca las fotografiile sa vorbeasca si va indemn sa dati o fuga pana acolo, caci cu siguranta nu va veti plictisi si va veti intoarce cu multe amintiri frumoase, dorindu-va sa va reintoarceti aici oricand, mereu si mereu, cu mare placere.

Ajunsi in tara, a doua zi de dimineata cand veti fi intrebati de vreun vecin sau de colegul de munca:
- Unde ai fost in concediu?, asa ca o ciudatenie sa-i aruncati intr-o doara:
- Colea, la doi pasi, la Marmaris, la o ora si jumatate de mers cu avionul.
- Undeeeeee? va intreba contrariat vecinul sau colegul.
- Cum, unde? veti raspunde cu nonsalanta, privindu-i figura bulversata. Nu stiai? In Paradis!  

Sa aveti o zi impecabila, ca sufletul vostru!

Un ghid complet despre Marmaris, in limba engleza: MarmarisTown
(lucruri de facut, locuri de vazut, plaje, excursii, viata de noapte, transferul de la aeroport etc.)

Pentru bazar si Icmeler am folosit imagini luate de pe un site pe care Softpedia nu-l iubeste, asa ca nu-i dau numele. Pentru "Marmaris noaptea" am folosit imagini luate de pe site-ul Panoramio.com

Pentru cei care pleaca in Kusadasi si Marmaris:
Kusadasi:
Majoritatea obiectivelor arheologice sunt grupate in orasul Selcuk (vedeti harta atasata). Incepeti de dimineata cu orasul antic Efes (dimineata este mai racoare; parcarea 7 lire; intrarea 20 lire adulti, 10 lire copiii pana in 12 ani, 0 lire pentru copiii pana in 11 ani si 11 luni si 30 de zile) si intrati pe la intrarea de jos, din orasul Selcuk.
Din Kusadasi pana la Selcuk faceti cam 30 de minute. Vizitati Efesul cam 2 ore si va intoarceti la aceasta intrare de jos. De aici va luati masina si va indreptati spre Casa Fecioarei Maria, insa imediat dupe ce iesiti din parcarea de la Efes, la aproximativ 100-200 de metri, pe partea dreapta, veti gasi Grota celor 7 adormiti (intrarea este libera). Vizitati grota cam 10-20 minute si va indreptati spre Casa Fecioarei Maria. Veti urca un deal (atentie la serpentinele foarte stranse!) si apoi veti ajunge intr-o vale, unde se afla Casa. Parcarea este 7 lire; intrarea adulti 14 lire, copiii pana in 12 ani 7 lire, ceilalti freeware. Vizita dureaza cam 1 ora.

De aici (vedeti harta), o veti lua spre orasul Selcuk, veti intra in oras iar la 200 de metri de la intrare trebuie sa fiti atenti in partea stanga deoarece urmeaza un indicator spre Biserica Sfantului Ioan al Apocalipsei (indicatorul spune ca trebuie s-o luati spre St.John). Parcarea: 3 lire. Intrarea 5 lire adulti, copiii pana la 15 ani intra freeware. De aici, de la Biserica puteti vedea Templul Artemisei (Artemisionul) - minune antica. Vizita la Biserica dureaza cam o ora.

De la Biserica coborati pe drumul din dreapta (nu pe cel pe care ati venit), veti trece pe langa cea mai veche moschee din Turcia (se poate vizita) si veti ajunge la Artemision. Aici, intrarea este libera. Vizita dureaza cam 10 minute.

Selcuk-ul are un muzeu superb, daca il puteti vizita (eu nu am putut) ar fi super!
Apoi, goniti inapoi spre plaja.

In alta zi puteti face o excursie in 3 locatii apropiate Kusadasi-ului:
- Cetatea Priene (30 minute de mers cu masina)
- Orasul si cetatea Milet (50 minute de mers cu masina)
- Oracolul lui Jupiter de la Didyma (1 ora si 20 minute de mers cu masina), al doilea ca marime dupa cel de la Delphi.
Excursiile se pot face si prin agentiile locale din statiune, cu autocarul sau cu microbuzele.

Marmaris (excursiile cu vaporul se iau numai din portul din partea de nord):- excursie in Delta Dalyan (veti fi alergati ca vitele in staul, cu cronometrul in mana, pentru a va incadra in timpul excursiei 9:00 - 19:00). Veti stationa timp de 2 ore pe mare, pentru a va incalzi si pentru a consuma racoritoarele -scumpe- aflate in barul vaporului, veti face o baie intr-o laguna, veti fi preluati cu vaporasele pentru Delta, veti face o baie pe Plaja Itsuzu, veti fi dusi prin Delta, veti face o baie de namol, veti asista la hranirea broastelor testoase, vi se va da o masa pe vapor, vi se vor face fotografii si veti fi obligati sa le cumparati cu 10 lire, apoi capitanul vasului va va astepta la iesire cu cutia milei in mana, dupa ce excursia le-a adus beneficii de 9.000 de euro in acea zi (probabil il costa motorina, salariul echipajului, plata barcagiilor, taxele catre stat etc.)
- excursie in statiunea Icmeler (superba!)
- excursie in statiunea Pamukkale (3 ore de mers cu masina). Cine doreste si are timp si dispune de masina personala, ii recomand o deviere la stanga , spre situl antic Aphrodisia. Merita din toate punctele de vedere.

La agentiile de turism din oras (nu la cea din hotel si nici la solicitarea ghidului roman - daca calatoriti cu autocarul - de a cumpara excursiile de la el) gasiti preturile cele mai accesibile si de asemenea alte tipuri de excursii: safari, croaziera etc - vedeti in descrierea de mai sus, "Turcia, altfel - Marmaris".

Edited by florinbad, 05 May 2012 - 16:07.

Felicitari pentru episod!
Ca si in cazul celorlalte, imi face o deosebita placere lectura lui.
Imi permit o mica "aroganta", sper sa nu te superi: daca ai fi ajuns la Oludeniz, sunt sigur ca ai fi mutat "Paradisul" acolo...
Toate cele bune si "spor la scris"!

Da, asta este adevarata Turcia! felicitari Florin, este o incantare sa te citeasca omu!

florin04, on 8th May 2012, 09:47, said:

Asa este. Dar speram sa ajunga la anul acolo si sa ne delecteze si cu o relatare a Marii Moarte.

softyty, on 8th May 2012, 16:37, said:

La anul va fi intr-adevar Turcia reloaded, insa pe traseul Istanbul-Ankara-Cappadocia-Antalya-Oludeniz-Bodrum-Canakkale.
Nu inteleg ce cauta Marea Moarta prin Turcia...

florinbad, on 8th May 2012, 16:57, said:

olu deniz = marea moartã