Dovada ca Biblia nu e cuvantul lui Dumnezeu, e chiar Biblia.

logic1, on 14 martie 2024 - 19:39, said:

Am postat legământul lui Iehova cu Avraam și este foarte clar stipulat:

dark, on 14 martie 2024 - 17:12, said:

Semința este la singular, se referă al toți urmașii lui Avraam, adică poporul evreu, care va primi teritoriul țării Canaanului. Despre asta-i vorba în legământul lui Dumnezeu cu Avraam. Peste 430 de ani a venit Legea lui Moise, care avea alt scop, unul moral și ceremonial. Să nu amestecăm borcanele, așa cum procedează Pavel, ca să înșele!

VDC:
17. Iata ce vreau sa zic: un testament pe care l-a intarit Dumnezeu mai inainte, nu poate fi desfiintat, asa ca fagaduinta sa fie nimicita de Legea venita dupa patru sute treizeci de ani.

NTR:
Galateni 3:17 Ceea ce spun este aceasta: Legea, care a fost dată patru sute treizeci de ani mai târziu, nu poate desființa un legământ, care a fost stabilit mai înainte de către Dumnezeu și, astfel, să anuleze promisiunea.

-------------------
O falsă problemă expusă de Pavel aici, căci Legea nu și-a propus să desființeze ce a promis Iehova lui Avraam (țara Canaanului).
În altă ordine de idei, dacă totuși ar fi așa, oare nu legea care a fost dată cel mai recent, are valabilitate și toate celelalte legi, peste care a fost dată această ultimă lege, sunt astfel abrogate? ...
Cu cât este mai veche o lege, cu atât înseamnă că, fie în prezent este fără obiect, fiindcă și-a atins scopul, fie au fost date alte legi peste, care au actualizat acea lege veche!

NTR:
Galateni 3:17 Ceea ce spun este aceasta: Legea, care a fost dată patru sute treizeci de ani mai târziu, nu poate desființa un legământ, care a fost stabilit mai înainte de către Dumnezeu și, astfel, să anuleze promisiunea.

Promisiunea era deja realizată: Canaanul fusese cucerit încă de pe vremea lui Iosua!
În altă ordine de idei, Legea lui Moise nu avea cum să anuleze legământul lui Iehova cu Avraam, fiindcă, așa cum am mai spus deja de 5 ori până acum, avea cu totul alt scop și deci puteau să coexiste bine-mersi ambele legăminte...

logic1, on 14 martie 2024 - 19:39, said:

Promisiunea fusese deja onorată de Iehova!
Ce scrie Pavel aici sunt tâmpenii:

15. Fraților – vorbesc în felul oamenilor – odată validat un legământ, chiar omenesc fiind, nimeni nu-l anulează sau adaugă ceva la el.

Și dacă testamentul a fost deja executat de un notar, copiii și-au intrat în posesia bunurilor rezervate prin acel testament, mai este valabil testamentul? Succesiunea s-a făcut, gata!
Avraam a fost înmulțit iar descendenții săi au primit țara Canaanului. The End.

19. Atunci pentru ce este Legea? Ea a fost adaugata din pricina calcarilor de lege, pana cand avea sa vina "Samanta" careia Ii fusese facuta fagaduinta; si a fost data prin ingeri, prin mana unui mijlocitor.


Ohooo... păi ”Sămânța” aia venise deja începând cu Isaac și promisiunea țării Canaanului fusese deja onorată!
Voi chiar nu vă dați seama ce poate debita individul acesta?
Adică Iehova a făcut o promisiune lui Avraam și a așteptat până să se nască Isus, Acesta fiind de fapt, „Sămânța”, căci termenul este la singular și nu la plural?
Haida de!

25. Dupa ce a venit credinta, nu mai suntem sub indrumatorul acesta.

OK, nu mai suntem sub Lege, dar ... după ce a venit credința? Păi ce, oamenii lui Dumnezeu nu se remarcaseră prin credință, chiar dinainte și de Avraam?
Chiar Pavel, în prostia lui, dă exemple de persoane care au trăit înainte de Avraam și au avut... ghici ce, credință! Puteți citi Evrei capitolul 11:

4. Prin credinta a adus Abel lui Dumnezeu o jertfa mai buna decat Cain. Prin ea a capatat el marturia ca este neprihanit, caci Dumnezeu a primit darurile lui. Si prin ea vorbeste el inca, macar ca este mort.
5. Prin credinta a fost mutat Enoh de pe pamant, ca sa nu vada moartea. Si n-a mai fost gasit, pentru ca Dumnezeu il mutase. Caci inainte de mutarea lui, primise marturia ca este placut lui Dumnezeu.
7. Prin credinta Noe, cand a fost instiintat de Dumnezeu despre lucruri care inca nu se vedeau, si, plin de o teama sfanta, a facut un chivot ca sa-si scape casa; prin ea, el a osandit lumea si a ajuns mostenitor al neprihanirii care se capata prin credinta.

Și atunci cum să pretinzi că abia atunci a venit credința, după ce Legea a fost desființată?

[ https://i.ibb.co/zPqNzqL/Clipboard01.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

dark, on 15 martie 2024 - 07:49, said:

Nu la toți, ci la cei aleși. Moștenitorul de drept sau după carne a fost Ismael, dar Dumnezeu a schimbat lucrurile și l-a declarat pe Isaac, cel născut după promisiune, moștenitorul.

Quote

Legea pretinde fapte, pe când promisiunea doar credință. Deci sămânța lui Avraam sunt acei care au credință. „Să ştiţi deci că cei din credinţă, aceştia sunt fii ai lui Avraam;” (3:7)

Legământul cu Avraam a fost dat fără mijlocitor, pentru că a fost unilateral, astfel împlinirea lui nu depinde de om ci de Dumnezeu. „Existenţa unui intermediar implică în mod necesar cele două părţi (participante la testament). Dar (în cazul acelui „testament”) Dumnezeu a fost singurul participant.” - 3:20, BVA)

dark, on 15 martie 2024 - 08:21, said:

În interpretarea ta, dar evreii secolului întâi erau în împărăția Romei. Împlinirea promisiunii făcute lui Avraam, că va moșteni lumea, era așteptată prin venirea Împărăției.

Quote

Nu, sămânța este colectivă, adică nu o singură persoană (nu Isus din Nazaret).

Galateni 3

7 Să ştiţi deci că cei din credinţă, aceştia sunt fii ai lui Avraam;

29 „...sunteţi deci sămânţa lui Avraam, moştenitori potrivit promisiunii.”

4:28 „Iar voi, fraţilor, sunteţi copii ai promisiunii, ca Isaac.”

logic1, on 15 martie 2024 - 16:30, said:

A, deci acuma zici că Legea pretindea credință și fapte, dar Harul doar credință.
De parcă nu ar mai trebui fapte!......
Ce teologie aveți, frate?

logic1, on 15 martie 2024 - 16:49, said:

Tocmai că nu, Pavel susține că este vorba doar de Cristos, ca fiind acea ”sămânță” a lui Avraam, termenul fiind la singular! Căci tot apostolul scrie: nu zice ”și semințelor”, ca și cum ar fi vorba de mai mulți...

[ https://i.ibb.co/G0dywfs/Clipboard01.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Cu mult tupeu, Pavel consideră că Sămânța [lui Avraam] apare după ce Legea este deja caducă:

[ https://i.ibb.co/nRDQpxW/Clipboard01.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

dark, on 15 martie 2024 - 17:16, said:

N-am spus că Legea pretindea credință, dar așa ai înțeles.



Scriitorii din care te inspiri își combat fosta doctrină bisericească, nu Biblia.

Sămânța lui Avraam (una singură) este colectivă la Pavel, exact ca în VT. Observă pluralul la numărul de fii:

Galateni 3, GBV

7 Să ştiţi deci că cei din credinţă, aceştia sunt fii ai lui Avraam;

29 „...sunteţi deci sămânţa lui Avraam, moştenitori potrivit promisiunii.”

4:28 „Iar voi, fraţilor, sunteţi copii ai promisiunii, ca Isaac.”

Motivul pentru care Pavel limitează sămânța colectivă la una singură este faptul că în secolul întâi existau două semințe colective, care ridicau pretenția de a fi copiii lui Avraam. Israelul după carne și Israelul după duh.

Pavel nu vorbește despre nicio sămânță colectivă, acest concept este introdus de tine, Pavel desemnează pe Cristos ca fiind singura sămânță a lui Avraam cu care Iehova a făcut legământul și pe creștini ca fiind participanți la acest legământ în calitate de credincioși și astfel devin și ei ”fii ai lui Avraam”, chiar dacă nu sunt etnici evrei.

După trei dovezi, chiar în context, că sămânța este colectivă, trebuie să accepăm că acesta este mesajul lui Pavel.

Cuvintele „adică Cristos” (nu Isus), dacă sunt acolo, preiau sensul din context. „Cristosul” desemnând în acest caz sămânța colectivă, în care membrii individuali sunt mădulare ale lui Cristos.


Partea care ar putea fi discutată este dacă argumentul principal pentru includerea neamurilor în sămânță este valid. Adică dacă binecuvântarea înseamnă includere:

3:8 şi Scriptura, prevăzând că Dumnezeu va îndreptăţi naţiunile din credinţă, i-a vestit dinainte lui Avraam Evanghelia: „În tine vor fi binecuvântate toate naţiunile“.

logic1, on 15 martie 2024 - 19:04, said:

Asta nu are legătură cu Legea lui Moise și Pavel pune problema în mod evident tendențios, ca și cum ar fi existat un conflict între această promisiune făcută lui Avraam și Legea lui Moise, ca să excludă astfel Legea!
Argumentul paulin este acesta: legământul cu Avraam este mai vechi și deci Legea venită după 430 de ani nu poate anula acest legământ.
Cumperi asta de la Pavel?
- promisiunea legământ făcută de Iahve lui Avraam viza țara Canaanului și înmulțirea lui Avraam care avea să ajungă un popor puternic care va locui în acel teritoriu oferit de Iahve;
- Legea lui Moise nu și-a propus să anuleze ceva sau să desființeze alte promisiuni, care aveau alte scopuri...iar faptul că Legea lui Moise este mai recentă cu 430 de ani decât promisiunea făcută lui Avraam este, în realitate, un argument în favoarea Legii lui Moise, fiind astfel mai ”actuală”...
- beneficiarii promisiunii făcute lui Avraam au fost toți urmașii acestuia, începând cu Isaac. Când s-a născut Isus, promisiunea lui Iahve făcută lui Avraam își atinsese deja scopul. Argumentul că termenul sămânță [a lui Avraam] este la singular, deci Iahve avea în vedere un singur spermatozoid [al lui Avraam], aștepându-L pe Isus, este hilar!

Alte manipulări pauline: Legea produce blestem pentru cei aflați sub Lege, Legea nu se întemeiază pe credință și abia cu Harul creștin a venit credința, iar Isus a fost Cel care ne-a răscumpărat de sub blestemul Legii. De ce era Legea ceva care producea blestem? Fiindcă cerea fapte, iar Harul... nu le mai cere în mod direct, ci în mod indirect!
Niște aiureli, nici nu mai merită discutate, este limpede ca lumina zilei că Pavel era un teolog pe cât de slab pregătit, pe atât de escroc și manipulator!

dark, on 16 martie 2024 - 08:26, said:

Avraam mai avea un spermatozoid, care era Isus?  

La Pavel sămânța lui Avraam sunt fiii lui Dumnezeu, moștenitori conform promisiunii (3:29). În antiteză cu sămânța (ne)moștenitoare, conform Legii (3:18). Două națiuni, reprezentate prin Isaac și Ismael (Gal. 4).

Edited by logic1, 16 March 2024 - 09:48.

logic1, on 16 martie 2024 - 09:45, said:

Promisiunea fiind... care?
Recitește te rog Geneza capitolul 17...

Și apoi observă că nimic din ce îi zice Iehova lui Avraam nu este în conflict cu Legea lui Moise...

NTSBR:
Galateni 3:17 Vă spun lucrul acesta: Legea, care a venit după patru sute trei zeci de ani, nu poate anula testamentul stabilit mai dinainte de Dumnezeu, ca să desființeze astfel promisiunea.

---------
Deci asta ne spune nouă Pavel.
Dar observi dragă Logic și poate și tu, dragă Grateful, dacă-ți mai bagi năsucul pe aici, ce ”șopârlă” strecoară Pavel?
Cine a pus problema că Legea lui Moise ar anula promisiunile făcute de Iehova lui Avraam?
Însă prin faptul că Pavel exprimă ideea că Legea lui Moise, fiind mai recentă cu 430 de ani decât legământul lui Iehova cu Avraam, nu poate anula acest legământ - promisiune, nu vrea altceva decât să vă inoculeze vouă, celor care abia acum citiți cu adevărat aceste versete, că Legea și legământul cu Avraam ar fi, cumva, antagonice!
Odată ce v-a manipulat făcându-vă să credeți asta, că Legea și legământul cu Avraam sunt antagonice, lui Pavel îi este foarte ușor să vă facă să optați pentru una din ele, adică pentru legământul cu Avraam, fiindcă, chipurile, acesta oricum este mai vechi cu 430 de ani decât Legea și prin urmare, din acest motiv, este și valabil astăzi. Iar Legea dispare, căci tot Pavel ne spune că și-a îndeplinit rolul de ”pedagog”.

dark, on 16 martie 2024 - 11:13, said:

"V-am dat legi si care nu sunt bune"   zice in biblie . . . .adica acele carti de despartire sunt dovada ca Dumnezeu ingaduie niste chestii pe care omul le vrea dar la Dumnezeu sunt uraciuni.
In desert le da mana, si findca poporul a cartit , si findca ziceau ca in Egipt aveau carne si de toate, le-a dat si carne . . . . Dumnezeu le da ce vor in speranta ca se vor indrepta.
Pavel prezinta aceste chestii de care omul sfant trebuie sa se debaraseze. O noua faptura e care zice "faca-se voia Ta Doamne, nu voia mea".

dark, on 16 martie 2024 - 10:42, said:

Conflictul este pe modul de moștenire - prin promisiune (unde singurul care are obligații este Dumnezeu) sau prin Lege (unde contează faptele și din acest motiv poporul este încă sub mânie și în exil).

Unde contează faptele și astfel poporul este ”sub mânie”?
Eiii.... dar ce, creștinul nu este dator cu faptele...???

Același PAVEL:

care va rasplati fiecaruia dupa faptele lui. (Rom.2:6)

A doua la mână: ce treabă are Avraam cu mântuirea prin har?

[ https://media4.giphy.com/media/v1.Y2lkPTc5MGI3NjExZHQyNXI4M2VrazJvZzI1Zmp2d2w5Y2F3bHBwMzhjZngxcTIyeGw5ZCZlcD12MV9pbnRlcm5hbF9naWZfYnlfaWQmY3Q9Zw/gVE7nURcnD9bW/giphy.gif - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

dark, on 16 martie 2024 - 12:44, said:

Daniel 9

13 După cum este scris în Legea lui Moise, toată nenorocirea aceasta a venit peste noi; şi noi n-am rugat pe Domnul Dumnezeul nostru, nu ne-am întors de la nelegiuirile noastre şi n-am luat aminte la adevărul Tău.

16 Dar, Doamne, după toată îndurarea Ta, abate mânia şi urgia Ta de la cetatea Ta, Ierusalimul, de la muntele Tău cel sfânt; căci din pricina păcatelor noastre şi din pricina nelegiuirilor părinţilor noştri este Ierusalimul şi poporul Tău de ocara tuturor celor ce ne înconjoară.

24 Şaptezeci de săptămâni au fost hotărâte asupra poporului tău şi asupra cetăţii tale celei sfinte, până la încetarea fărădelegilor, până la ispăşirea păcatelor, până la ispăşirea nelegiuirii, până la aducerea neprihănirii veşnice, până la pecetluirea vedeniei şi prorociei şi până la ungerea Sfântului sfinţilor.

Promisiunea nu-l angaja pe Avraam, deci mântuirea era prin har.

Nu știu ce vrei să spui! [ https://forum.vivaldi.net/assets/uploads/files/1606663504106-nusenuse.gif - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
Oricum, să o lăsăm așa, să trecem la următoarea foaie.

Foaia nr. 39



NTR:
Rom. 9:
4 Astfel, El ne-a chemat și pe noi, nu numai dintre iudei, ci și dintre neevrei. 25 Așa cum spune în Osea:
„Pe cel ce nu era poporul Meu
îl voi numi «Popor al Meu»,
și pe cea care nu era iubită,
o voi numi «Iubit㻓.


Textul ebraic:

NTR:
Osea 2:23 O voi semăna pentru Mine Însumi în țară!
De Lo-Ruhama voi avea milă!
Lui Lo-Ammi îi voi spune:
«Tu ești poporul Meu!»,
iar el Îmi va răspunde:
«Dumnezeul meu!»“.



Textul grecesc:

Biblia Bartolomeu:
Osea 2:25 Şi Mie-am să Mi-o semăn pe pământ
şi'n mila Mea va fi Ne-Miluita
şi voi grăi spre ne-poporul Meu:
«Poporul Meu eşti tu!»,
iar el va zice: «Tu eşti,
Tu, Domnul, Dumnezeul meu!»“.



-----------------

Tot despre Israel este vorba, căci ”Lo Ami” înseamnă ”Nu este poporul meu”, fiindcă regatul Israel nu mai făcea voia lui Iehova, care-i respinsese, dar acum îi primea din nou!
Este un nume figurativ. Fără legătură cu neamurile!
”Lo Ami” este fiul Gomerei, adică soția prostituată cu care se căsătorise Osea și făcuse acest copil, căruia i-a dat acest nume figurativ.
Pe cine prefigura „Lo Ami”? Pe poporul Israel, aflat într-o stare de rebeliune față de Iehova, Dumnezeul său.
Versetul 2 ne indică situația existentă la acel moment:

² Când Domnul i-a vorbit pentru prima oară lui Osea, Domnul i-a zis astfel: „Du-te şi ia-ţi de soţie o femeie desfrânată şi copiii ai desfrânării, căci cei din ţară s-au prostituat foarte mult, părăsindu-L pe Domnul.“

Dar Pavel?

Pavel zice așa: ”Lo-Ami” reprezintă neamurile care sunt chemate la pocăință, căci ”Lo-Ami” înseamnă ”nu-i poporul Meu”.
Păi de ce nu [mai] era poporul Lui, adică al lui Iehova? Fiindcă Israel se prostituase! „Lo-Ami” nu se referă la neamuri!
O altă manipulare josnică din partea lui Pavel este aceea că dă un alt înțeles numelui sorei lui „Lo-Ami”, respectiv domnișoara ”Lo-Ruhama”:

PAVEL:
și pe cea care nu era iubită,
o voi numi «Iubit㻓

”Lo-Ruhama” înseamnă ”Ne-miluită”, vă rog să vă uitați în Septuaginta:

şi'n mila Mea va fi Ne-Miluita

comparați cu:

PAVEL:
și pe cea care nu era iubită,
o voi numi «Iubit㻓