Dupa ce mori?

 Edy_S, on 7th December 2010, 16:48, said:

Poftim!
Da n-am dat 2 variante si am si intrebat daca stii alta varianata?:
1. creatie a lui Dumnezeu
2. izvorare (creare, nastere, transformare) din NIMIC

Nu prin astea doua se epuizeaza toate posibilitatile?
Si vorbim de lumea noastra pentru ca sunt toti de acord ca ea exista. Deci e baza de raportare.

Edited by altul, 07 December 2010 - 16:59.

uite una:
a existat Mos craciun care a creat tot universul. ce zici, e buna?

mda.  "Mesaje: 2"
te-ai inregistrat special sa ma faci retardata?  

ti-am raspuns la intrebare. nu e problema mea ca esti incapabil sa intelegi
si poate ne spui si de ce dumnezeu e mai mult probabil sa existe despre mos craciun

Edited by Alexxandra87, 07 December 2010 - 17:17.

Ati dat-o in extreme, insulte si chestii..
Everybody shut the fuck up si stati on-topic. Va certati ca prostii....
N-am facut topicul asta ca sa vad niste polemici de tot rahatul, daca nu va opriti o sa rog un moderator sa stearga tot ce este off-topic.

demonstreaza.
si apoi eu iti demonstrez ca trebuie sa fi retardat daca nu poti sa concepi decat 2 variante

ti-am numit-o.
mai vrei?
- chuck norris a creat universul

sau
- mama omida

sau
- universul e rezultatul unui ciclu infinit de cauze si efecte, deci nu are creator


...
dar indiferent cate variante ar exista, cea mai probabila ramane NIMICUL. asta pt ca absolut e singura ca nu tine cont de timp, spatiu, materie, viteza, densitate, bla bla, ..toate astea au luat nastere dupa aparitia universului.

Edited by Alexxandra87, 07 December 2010 - 17:26.

Alexandra, inca astept raspuns la ce te-am intrebat.

moartea e sigura de victoria ei.

Edited by Grindel, 07 December 2010 - 17:33.

 BlueSky2009, on 7th December 2010, 16:18, said:

imi pare rau, dar nu e treaba mea sa-i arat cum sa-mi demonstreze. daca as face asta, nu m-ar interesa raspunsul...

dar ca si idee.. el cum a ajuns la concluzia ca exista dumnezeu? sa explice asta si sunt multumita. din pacate nu poate, pt explicatiile lui nu au logica si nici suport fizic.

 SnowBlack, on 7th December 2010, 02:41, said:

da si nu .. da, se va extinde pana la un punct in care presupunad ca va mai exista galaxia, universul o sa para ca este format doar din galaxia noastra .. apoi atat de mult, incat presupuand ca va exista sistemul solar, o sa para ca suntem singuri in univers si da, probabil ca va exista un moment in care materia va fi atat de rarefiata incat nu va mai conta, ceea ce in mintea mea inseamna un nimic. Evident musiu Bril a comparat nimicul de la momentul BigBang-ului si nimicul meu si nu i-a dat egal. Corect din mai multe puncte de vedere dar irelevant din punctul de vedere din care vorbeam, al topicului, in care nimicul avea doar rol de suport la afirmatia "nu exista nimic dupa viata, suntem doar un eveniment, in acest moment al timpului" (nu-mi spuneti ca nu asa am scris, ca stiu, n-am facut decat sa sintetize oleaca)

si nu, stele nu se vor forma in continuare la nesfarsit pentru ca datorita expansiunii, nu va mai fi destul material intr-un loc pentru a exista destula gravitatie, care sa stranga la un loc materialul necesar unei stele. Soarele nostru este o stea de generatia a doua iar materia din care este facut precum si cea din care pamantul, restul de planete si noi inclusiv, este materie provenita din explozia primelor stele de dupa Bigbang.

Oricum astea nu conteaza, pentru ca in vreun miliard de ani, cam asa, soarele va fi suficient de fierbinte, astfel incat sa nu mai existe apa in stare lichida pe pamant, respectiv sa sustina viata. Si sper ca pe vremea aia, daca nu ne aruncam in aer pana atunci sau ceva de genul, sa fim plecati in galaxie si sa uitam definitiv care a fost planeta de bastina, facuta de un zeu in 6 zile.

A, si nu va mai jigniti. Imi este extrem de simplu sa va suspend dar nu ajungem nicaieri asa. Multumesc.

 Celest, on 7th December 2010, 01:01, said:

Nu, nu stii... Adica, de fapt, faci confuzii, fiindca intamplare este numai un concept al mintii umane, care este caracterizata de limite, si prin care este exprimata neputinta de a avea acces la adevarul suprem, adica, accesul la Cauza care a determinat existenta Universului cu tot ce cuprinde. Folosind acest cuvant, intamplare, cred ca mintea umana se simte de fapt usurata ca pe moment are un raspuns, la o oarecare intrebare grea, care incepe cu "de ce...". E un raspuns  asemanator, daca nu cumva identic, cu acel infierat "asa a vrut Dumnezeu".

Nu cred ca-i relevant feelingul personal in aceasta discutie, totusi. Poate ca suntem , poate ca nu suntem insignifianti... Nu cred ca poti sa spui ca stii cu certitudine.

E evident faptul ca, pe parcursul evolutiei omenirii, fiecare a raspuns la aceasta inrtebare dupa cum l-a taiat capul. Si starea de fapt a ramas cam aceeasi.

 rechinitza, on 7th December 2010, 21:06, said:

Pai in cel putin un caz starea n-a ramas aceeasi daca e sa credem ce zic apostolii...

 x0_e2e4, on 7th December 2010, 21:33, said:

Diferenta dintre tine si ea este ca daca tu crezi ca Sf. Apostoli spun adevarul, ea crede ca doar i-a taiat capul, nefiind reale relatarile lor. Prin urmare, "realitatea" ramanand pentru unii neschimbata...

 karuna, on 7th December 2010, 21:53, said:

Dupa ce moare va vedea si ea dar si noi. Pana atunci si unii si altii doar credem: unii ceea ce vad cu ochii si cu mintea, altii ceea ce spera cu sufletul...

Edited by x0_e2e4, 07 December 2010 - 22:10.

 karuna, on 7th December 2010, 21:53, said:

Ei, karuna, iti place sa bagi batul in gard, nu-i asa?

Perceperea realitatii inconjuratoare e ceva trecut printr-un filtru numit gandire. Gandirea/gandurile au loc pe o platforma de baza ca sa zic asa, specifica si foarte personala: acolo se intretaie si dorintele, limitarile si iluziile noastre. Asa ca se intampla ca un fapt vazut/trait/constatat de mai multe persoane va fi relatatat in cel putin atatea variante cate persoane au participat direct la el. In plus, perceperea relatarilor acelor persoane de catre  alte persoane 9neparticipante in mod direct) va purcede pe acelasi drum, vor fi cel putin atatea perceptii diferite cate persoane au incercat sa vada dincolo de relatarile acelor persoane.

Si nu ma gandeam nici macar o secunda la apostoli, pur si simplu ma gandeam  ca stiinta si descoperirile din ultimul secol ne-au adus mai aproape de intelegerea concreta a unor lucruri,  dar suntem inca departe de a avea" deschiderea" necesara. Poate intr-o alta societate construita altfel am avea alte sanse. Si totusi ramen un "if" si acolo.

Edited by rechinitza, 07 December 2010 - 23:01.

 karuna, on 7th December 2010, 20:43, said:

Imi pare rau dar bati campii. Si este si deranjant sa-ti explic una, alta iar tu sa continui cu pareri personale, punctate cu un "asa a vrut dumnezeu".

Iar insignifianti suntem. Pentru ca suntem niste nimeni cu pretentii pe o planeta uriasa, pe care mai sunt si alte 9-10 milioane de specii. INTAMPLATOR acum suntem in varful piramidei dar inainte sa ne bucuram de cei 6-7000 de ani de evolutie, sa ne gandim un pic la dinozauri care au dominat pamantul vreo 250 de MILIOANE de ani. Fa tu socoteala cand cu cate ordine de marime este diferenta.

Apoi, pamantul. 99.85% din masa intregului sistem solar este in soare iar mare parte din restul de 0.15 este in Jupiter. Cam cat de mare este mare? Destul de mare sa conteze?

Apoi soarele. Nici asta nu este mare exista altii uriasi si in afara de asta, exista numai in galaxia asta vreo 200 de miliarde de stele. Plus, minus. Si ca cireasa pe tort, deasupra si peste planul galactic exista vreo 200 de clustere de stele ce contin undeva la vreun milion de stele fiecare. Plus, minus ca la cifrele astea nici nu mai conteaza.

Apoi, galaxia. Nu este una mare si suntem intr-un colt de univers unde exista mult mai multe galaxii decat oameni sunt pe pamant. Si zau, trebuie sa stai cu mintea la marimea unei galaxii ca sa intelegi ce inseamna niste miliarde de galaxii.

Iar dincolo de asta, se stie, ca tot ceea ce inseamna materie vizibila, tot ceea ce inseamna acele miliarde de galaxii nu reprezinta decat 5% din masa universului. Restul, stim ca este o materie de care nu stim inca prea multe, stim ca este energie dar ignorand asta si stiind cat de urias este universul, doar 5% reprezinta extrem de putin din ceea ce este acolo, afara si totusi, extrem de mult.

Si tu vrei sa-mi spui, ca in tot universul asta, dintre miliarde de galaxii, intr-una singura, pe un bulgare de pamant care se roteste in jurul unei stele oarecare, din 10 miliaoane de specii, un X zeu, a ales una din speciile astea sa fie aleasa lui? Si ca balamucul sa nu fie complet, nici macar nu a ales complet ci numai o parte??? Serios?

Cam cat de batut in cap sa fiu sa ma cred altceva decat o intamplare pe lumea asta?

"Microscopice popoare, regi, oșteni și învățați
Ne succedem generații și ne credem minunați;
Muști de-o zi pe-o lume mică de se măsură cu cotul,
În acea nemărginire ne-nvârtim uitând cu totul
Cum că lumea asta-ntreagă e o clipă suspendată"

Nu este grafica, este o poza reala, a Andromedei, galaxia care se va lovi de a noastra in vreo 5 miliarde de ani. Si tu vrei sa spui ca ai vreo semnificatie? Sau ca exista vreun zeu care are ceva de spus?
[attachment=839117:andromeda.jpg]

 x0_e2e4, on 7th December 2010, 21:10, said:

Sau... nu vom vedea nimic  

Edited by SnowBlack, 08 December 2010 - 00:27.

 Alexxandra87, on 7th December 2010, 17:29, said:

Nu, Alexandra, nu era vorba de el, ci de mine. Te-am intrebat, cum vrei sa ti se demonstreze ?

Mi-ai raspuns, asadar, maine o sa-ti scriu un raspuns.

Edited by BlueSky2009, 08 December 2010 - 00:40.