Programul de reabilitare termica al blocurilor

[ http://media2.gruprc.ro/photo/thumbs/352_/092008/2131ce22eab16c9dac54e1b72546446f.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Autoritățile vor să reabiliteze termic 50.000 de apartamente în 2009

Guvernul are ambiții mari legate de Programul Național de Reabilitare Termică. Executivul și-a propus ca anul acesta să reabiliteze 50.000 de apartamente, după în cei patru ani de funcționare a programului au fost finalizate doar 87 de blocuri cu 1.800 de apartamente.

http://www.tmctv.ro/...te_in_2009.html


Murgeanu: Avem bani suficienti pentru reabilitarea termica
Azi de George Sarcinschi - 54 vizualizari
Ministerul Dezvoltarii are bani suficienti pentru Programul National de Reabilitare Termica si spera ca bugetul sa fie suplimantat prin fonduri de pe pietele europene si, posibil din Fonduri Structurale, a declarat Razvan Murgeanu, secretar de stat in Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei (MDRL), prezent marti la un seminarul "Reabilitatea termica, solutia confortului" organizat de Cotidianul.

http://www.standard....ea_termica.html

cateva exemple de blocuri reabilitate :

Astea-s reabilitari de cacat...

Asa o fi :) !
................................................................................
.......................
alte blocuri in sectorul 2
http://www.ps2.ro/Pa...9/08/21/10.html

[ http://www.ps2.ro/Pagini/Stirea_zilei/04_Evenimente/2009/08/21/foto/34.JPG - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
[ http://www.ps2.ro/Pagini/Stirea_zilei/04_Evenimente/2009/08/21/foto/21.JPG - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Grădinile care cresc pe blocuri

[ http://www.evz.ro/imagemanager/images/2009/septembrie/08/13_picture11.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
Peisagiștii bănățeni și germani promovează crearea de oaze de verdeață în mijlocul centrelor urbane, pentru scăderea poluării și îmbunătățirea izolației termice a teraselor.

Iarbă, câțiva boscheți și multă apă de ploaie, acesta este secretul noii vieți la oraș, chiar și în blocurile gri care, spun peisagiștii, pot fi ecologizate rapid și transformate în oaze verzi cu aer curat. Astfel, poți să ieși pe acoperișul blocului de 10 etaje și, în loc de smoală încinsă, să dai peste cel mai proaspăt gazon care te îmbie să-l simți desculț.

Ori, în pauza de masă de la serviciu, în loc să-ți despachetezi sandviciul deasupra biroului sau să guști mâncarea adusă de firma de catering în bucătăria instituției, să poți urca, deasupra orașului, printre copaci și flori, la un picnic cu colegii? E o chestiune la care germanii, austriecii sau americanii lucrează de ani buni, iar acum începe să fie adoptat și la noi.

Militanți pentru ecologizarea orașelor

Transformarea teraselor anoste ale blocurilor comuniste în acoperișuri pe care crește iarba sau în grădini aduce numai avantaje. Peisagiștii spun că aceasta e șansa orașelor românești de a apropia oamenii de natură: să folosească cât mai mult din spațiile acoperite cu beton ori smoală de pe blocuri pentru a le umple cu plante.

Ei milizeată pentru „înverzirea” orașelor, mai ales că materialele nu sunt extrem de costisitoare, iar beneficiile considerabile. Sistemul care transformă un acoperiș în grădină cu iarbă seamănă cu instalațiile de drenare a apei de ploaie care întrețin gazonul pe marile stadioane.

„Un acoperiș verde poate costa 100 de euro/mp și chiar mult mai puțin, în funcție de condițiile date. Pe acoperișurile blocurilor se pretează gazonul, crassulaceae, arbuști mici, de exemplu buxus, dar exclusiv plante locale. Mai întâi se face un studiu de rezistență, care stabilește grosimea stratului de pământ ce poate fi suportat de construcție și, în funcție de aceasta, vegetația. De regulă, pământul are grosimea de 8-15 centimetri, mai subțire în cazul gazonului. Te rasa se îmbracă într-un strat izo lator, urmează altul geotextil, apoi stratul pentru drenarea apei, filtrul de apă și, în final, vegetația”, explică Andrei Condoroș, secretarul general al Asociației Peisagiștilor (ASOP).

„Sus verdele!”

ASOP și Atelierul de Urbanism al municipalității au organizat zilele trecute, la Timișoara, un seminar de promovare a teraselor verzi de pe blocuri, cu titulatura „Sus verdele!”, pentru a implementa trendul și la noi. Peisagiștii au și câteva propuneri de blocuri exagerat de betonate, „tratate” ecologic cu verdeață. Primul proiect
este imobilul de pe strada Mărăști, nr. 1-2, din Timișoara, dat în folosință la începutul anilor ’60, care, prin poziționare și aspect, contrastează cu clădirile baroce din Piața Unirii. Se caută și soluții pentru amenajarea acoperișului unui bloc-turn, relicvă a Epocii de Aur. Finalitatea acestor măsuri este ca toți cei interesați de transformarea ecologică a blocului lor să știe pe ce se pot baza.

Demersul e susținut de autorități. „În noul Plan Urbanistic General al orașului o să prevedem, la nivel de reglementare, facilități pentru cei care vor amenaja astfel de grădini”, a declarat Sorin Ciurariu, arhitectul-șef al Timișoarei.

Spațiu pentru socializare

Plantarea cu iarbă a teraselor și acoperișurilor imobilelor nu va aduce doar culoare, ci și alte beneficii: acoperișurile verzi (înierbate) protejează de radiația solară, izolează fonic și termic clădirea (60%), prelungesc viața acoperișului și reduc cantitatea de apă pluvială de versată în canalizare, aceasta fiind recirculată pentru întreținerea vegetației terasei. Un alt beneficiu e că, atunci când au la dispoziție un spațiu verde gratuit, vecinii vor începe să socializeze, păstrând nealterată legătura cu natura.

„Nimeni nu mai urcă azi pe acoperișul blocului. Un astfel de acoperiș transformat în terasă înierbată devine un spațiu câștigat pentru socializare, un spațiu intim care, altfel, nu există. Locatarii vor putea să se întâlnească, să iasă la plajă, la o carte. Ce e mai important este că apelăm durabilitate: facând terasele înierbate, acestea trebuie îngrijite și, odată cu asta, fiecare cetățean va fi din nou conștient de cum funcționează natura. Peisajul e o valoare, el trebuie să facă parte din oraș”, mai spune Ciurariu.

MODEL. Locatarii pot să se recreeze pe acoperișul blocului
Foto: ASOP

SOLUȚIE ÎMPOTRIVA ÎNCĂLZIRII GLOBALE

Chicago, „cel mai verde oraș american”

În țările dezvoltate din Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, aproximativ 20 la sută din terasele blocurilor sunt „verzi”, prin prisma luptei împotriva încălzirii globale. Ele sunt dotate fie cu jardiniere și plante rezistente, fie cu sisteme complexe de sol și irigații, cu sute de specii de plante, copaci de mici dimensiuni, flori diverse, toate crescute pe un pat de iarbă.

Casa Hundertwasser, din Viena, a fost construită între 1983 și 1986 și este una dintre primele care îmbină natura cu structura minerală a imobilului.

La Chicago, prima clădire cu acoperișul-grădină, care adă postește 36 de specii de păsări, a fost cea a primăriei, creată, la începutul deceniului, la inițiativa edilului, inspirat din Europa. Orașul are acum peste 200 de grădiniterase. Miile de metri pătrați de vegetație nu numai că au redus din poluarea aerului, dar au făcut din Chicago „cel mai verde oraș american” la înălțime.

Idee veche de mai bine de 2.400 de ani

Istoric vrobind, grădinile sus - pendate au fost create în jurul anului 600 î.H., la ordinul Regelui Babilonului, Nabucodonosor al II-lea. Legenda spune că acestea au fost comandate pentru tânăra lui soție, Amytis, ca să-i reamintească de țara ei de baștină dintre dealurile Persiei. Acestea erau de fapt dispuse în trepte, ca o scară uriașă, concepute astfel încât diferența de înălțime dintre ul - tima terasă și nivelul pământului să ajungă la 40 de metri.

Nabucodonosor a ordonat ca pe aceste terase să fie plantați arbori și flori din toate soiurile posibile, iar apa necesară era asigurată printr-un sistem de irigare foarte bine pus la punct.

BENEFICII

De ce sunt bune terasele înierbate

reduc efectul de seră, combat poluarea prin absorbția emisiilor de dioxid de carbon și producerea de oxigen în urma fotosintezei plantelor;
măresc durata de viață a unui acoperiș;
oferă un spațiu de socializare și recreere;
izolează termic: temperatura în locuințele cu acoperiș înierbat nu crește peste 26 de grade Celsius vara (când o astfel de terasă ar ajunge în mod normal la 70 de grade C - n.r.), dar nici nu scade sub 4 grade Celsius iarna;
pământul din aceste grădini absoarbe apa de ploaie, folosind și uzând mai puțin sistemul de canalizare al orașului;
devin mini–biotopuri, aceste grădini ajung să fie un refugiu pentru păsările din oraș.

PENSIONAR ÎN REȘIȚA

Zarzavaturile lui nea Andrei

Varianta de criză a teraselor înierbate sunt grădinile de jardinieră. Proprietarii nu mai trebuie să cheltuiască pentru izolarea întregului planșeu, ci doar să cumpere jardiniere, bidoane sau ghivece, pe care le umplu cu plante.

Pensionarul Andrei Zăicăreanu și-a construit, pe Aleea Roman, în Reșița, propria grădină de legume și zarzavaturi pe terasa-acoperiș a unui bloc cu 10 etaje. Inițial, a fost un demers împotriva plictiselii: a vrut să-și umple timpul într-un mod plăcut și util. A început să cultive, în răsaduri și ghivece, de la plante ornamentale, la legume și zarzavaturi.

Cu timpul, a amenajat și un grătar. Acoperișul a devenit un loc de rendez-vous pentru colocatari aproape în fiecare weekend.

http://www.evz.ro/ar...esc-pe-blocuri/

In Romania, nu sunt ingrijite nici macar spatiile dintre blocuri...Asa ca...mai e mult pana departe ! Poate peste vreo 20 de ani !
De ce apare alaturi reclama la Verida ? Eu nu sunt de acord sa le fac reclama !

Astea-s reabilitari de cacat, facute la norma de vagabonzii de la primariile de sector. Esteticul fatadei nu le spune nimic astora, ei trebuie doar sa-si incaseze ciubucurile. Au lipit repede niste polistiren, au dat un strat de vopsea de duzina si gata, raporteaza indeplinirea planului.
Eu n-am nevoie de bataia asta de joc la blocul meu, mai bine sa-mi dea mie banii si mi-l fac eu.
Pe langa asta, in sectorul 6 pacaliciul de Poteras a reabilitat blocuri cat sa le numeri pe degetele de la o mana. Si prostii il voteaza in continuare. Ca daca n-ar fi prostii, n-ar fi nici "smecherii".

cine e verida si unde zici ca apare ?

La concluzia asta am ajuns si eu, dupa ce am vazut cum au inceput sa reabiliteze blocul in care stau. Este bloc turn si a fost construit in 1970. Peretii exteriori au finisaj din placute ceramice care, pe anumite portiuni, au cazut. Ne-am trezit cu baietii intr-o dimineata ca s-au apucat sa lipeasca polistirenul PESTE placutele ceramice. Desi am terminat fac. de constructii, nu lucrez in domeniu si, de cand s-a pus problema acestei reabilitari, m-am documentat, am citit un normativ referitor la solutii de reabilitare termica si.... nu seamana deloc cu ce fac oamenii la blocul nostru.
Nu era normal sa dea jos finisajul exterior, adica toate placutele ceramice, si sa lipeasca polistirenul peste tencuiala, dupa ce, in prealabil aceasta era reparata acolo unde e cazul (si mai mult ca sigur ar fi fost cazul dupa atatia ani) ???
Va rog, poate este cineva aici mai documentat si care ma lamureste si pe mine daca e corect cum se procedeaza, polistiren peste finisajul exterior...

• gri cu grena in Sect 1
  
• portocaliu cu bej in Sect 2

Ex. Sect 1 (zona Turda/Ion Mihalache/Dr Felix):
[ http://img4.imageshack.us/img4/8319/dsc3692a.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ http://img4.imageshack.us/img4/8383/dsc3691k.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ http://img195.imageshack.us/img195/2710/dsc3688e.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ http://img11.imageshack.us/img11/8020/dsc3687.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Ex. Sect 2 (Mihai Bravu/Stefan cel Mare):
[ http://img4.imageshack.us/img4/5498/dsc3445v.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ http://img16.imageshack.us/img16/6520/dsc3447.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ http://img163.imageshack.us/img163/8790/dsc3441r.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ http://img4.imageshack.us/img4/7669/dsc3438s.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Ca o "razvratire" de la schema oficiala a Sect 1 avem:
[ http://img682.imageshack.us/img682/2192/dsc3392b.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
(langa Pod Constanta)

Foarte mulți proprietari nu vor sau nu pot să plătească cota parte pentru reabilitarea termică. Există însă posibilitatea ca această reabilitare să fie făcută fără bani din partea proprietarilor, dacă aceștia se pun de acord să cedeze primăriei acoperișul blocului, acoperiș care ar urma a fi mansardat și transformat în locuință.

De curând, un senator a inițiat un proiect de lege în acest sens, prin care se propune acest lucru. Una dintre problemele care ar putea apărea aici este faptul că senatorul propune ca reabilitarea și mansardarea să fie făcute nu oricum, ci prin intermediul ANL. Asta în condițiile în care deja multe firme private fac deja asemenea lucruri fără ANL și ar fi interesate să o facă și pe viitor. Ar fi deci o problemă care poate intra în vizorul Consiliului Concurenței.

Pe de altă parte, în aceste condiții de austeritate, printr-o astfel de soluție s-ar scuti extrem de multe cheltuieli față de situația în care s-ar construi locuințe de la zero, în condițiile în care nici terenuri bune nu prea sunt scoase la vânzare. Astfel că, acolo unde în urma controalelor tehnice este posibil și unde asociațiile de proprietari sunt de acord, proprietarii ar putea să beneficieze de reabilitare termică fără a mai plăti 1 ? 2 mii de euro în acest sens.

Trecând peste faptul că pot exista situații în care proprietarii să nu se pună de acord sau ca blocul să nu permită tehnic mansardarea, pentru această situație pot apărea însă și alte probleme. Viitoarele mansarde ar urma a fi date unor persoane tinere sau unor familii sărace de pe listele de așteptare ale primăriilor, care nu-și permit să cumpere/închirieze. ?Problema cu potențialii noi locatari poate fi aceea că aceștia, de multe ori sunt familii nevoiașe, care frecvent nu-și pot plăti întreținerea și nu ar face decât să creeze probleme vechilor proprietari în acest sens. Primăria nu ar face decât să scape de aceștia în acest fel, toată povara căzând apoi pe umerii vechilor proprietari?, a avertizat Mihai Mereuță, președintele ligii asociației de proprietari Habitat.

?Nu înțeleg de ce atunci când se fac astfel de proiecte de lege nu se consultă și cei direct implicați în domeniu, mai ales că într-o astfel de situație pot apărea multe probleme?, a declarat Mereuță. Acesta amintește faptul că multe asociații de proprietari pot alege singure firmele care să facă astfel de lucruri, dacă Primăriile sunt de acord și dacă legislația ar încuraja acest lucru. ?Nu sunt de acord cu monopolul ANL pentru o astfel de situație?, adaugă președintele Habitat. În măsura în care condițiile preliminare sunt îndeplinite, cei mai mulți specialiști consideră că acest schimb, reabilitare contra mansardare, este unul foarte benefic pentru situația actuală.

Principala problemă pare modul în care această lege ar putea să arate. ?Unde este tehnic posibil, aceste dezvoltări pot fi benefice. Atât coroana de deasupra blocului cât și reabilitarea ar aduce un plus aspectului exterior. Poate fi un progres, cu condiția să se facă într-un mod profesionist și cu bună credință?, a declarat arhitectul Viorel Hurduc, fost președinte OAR București. ?Principial, dacă există mai multe firme care să asigure astfel de dezvoltări crește și calitatea lucrarilor. La fel de adevărat este însă că în perioadele de criză mai ales, statul este cel care poate face dezvoltări mai generale, firmele private acționând mai mult punctual, cu amploare mai redusă. Justificat sau nu, este de așteptat ca astfel de soluții să vină de la stat?, adaugă Hurduc.

Printre investițiile importante pe care mansardarile le cer sunt cele în instalații dar și cele în construirea lifturilor, în cazul în care se fac la blocurile de patru etaje. ?Aceste investiții pot fi duse la bun sfârșit nu doar de ANL?, amintește Mereuță. Trecând peste aspectele sociale, din punct de vedere urbanistic, orașele românești s-ar încadra prin aceste dezvoltări în trendul occidental de mărire a densității. ?Nici arhitectural și nici urbanistic nu e o problemă. Suntem, pe de o parte, la mare distanță de densitățile europene, Bucureștiul are cam 100 locuitori la hectar față de peste 400 în cele mai multe orașe importante europene?, precizează Hurduc. Acesta adaugă însă că o densificare se poate face doar ținând cont de mai mulți factori corelați, precum infrastructura rutieră, parcări și alte aspecte.

Până la densificare mai e mult însă. Rămâne aspectul că ?multe orașe europene practică adăugarea de mansarde sau chiar unul ? două etaje, acolo unde este posibil și unde legislația și regulamentele de urbanism o permit. La noi, s-ar putea face astfel de adaosuri, chiar și pentru uniformizare pe înălțime, în special la blocurile de până-n cinci etaje?, consideră arhitectul citat. ?Apartamentele ar fi realizate în sistemul menționat la prețuri mici datorită faptului că nu sunt necesare lucrări de viabilizare, sistematizare verticală și infrastructură?, indică senatorul Viorel Constantinescu, inițiatorul proiectului. ?Este important să se caute alternative de construire și reabilitare în această perioadă, decât să se stea fără nici un proiect. Totul este să se facă onest și profesionist?, declară Hurduc. Pe de altă parte, ?pentru multe lucruri importante încă există prejudecata că acestea trebuie făcute de către stat?, adaugă Mereuță.

Stiu din surse sigure pe cineva care a platit 4200 RON pentru izolarea exterioara a 70 mp de perete exterior, deci cca 60 RON/mp.