Dementa Pugilistica

Intr-un post anterior Monokeros a amintit un subiect important pentru toti practicantii sporturilor de contact si anume o afectiune denumita dementia pugilistica. Consider important de tratat subiectul mai amanuntit pentru ca practicantii acestor sporturi sa poata scadea pe cat posibil riscurile la care se expun. Dementa pugilistica este o afectiune posttraumatica ce apare cel mai des la boxerii profesionisti cu multi pumni incasati la cap, s-a constatat ca un procent de 15% dintre boxerii profesionisti au dezvoltat pe parcursul vietii  simptomele acestei afectiuni.De asemenea boxerii amatori nu sunt deloc feriti de aceasta boala, sau alte categorii de sportivi care sunt expusi la lovituri repetate la cap.Riscul de a dezvolta aceasta afectiune este direct proportionala cu intensitatea si frecventa loviturilor incasate, dar se considera ca cea mai mare importanta o are predispozitia genetica. Sunt cazuri de boxeri amatori de cariera scurta si cu putine meciuri care au dezvoltat boala, sau boxeri profesionisti mari incasatori (ex. Chuvalo - cel mai mare incasator si omul cu barbia cea mai tare din toata istoria boxului) sanatosi tun. Statistic negrii sunt cei mai susceptibili la a contacta boala, albii au o pondere ceva mai mica insa i cazul lor evolutia este in multe cazuri mai rapida iar boala mai grava,   iar ponderea afectiunii este si mai mica in cazul boxerilor de origine rusa. Mecanismul declansarii bolii il constituie lezarea masei cerebrale ca urmare a traumelor incasate.
Atasez acestui post un articol bine documentat gasit pe un alt forum:
  

unicorn  
Senior Member   Join Date: Oct 2005
Posts: 1,043  



--------------------------------------------------------------------------------

In Thailanda se practica Muay Thai aproape identic cu forma de azi (manusi de box, formatul de timp, formatul de reguli) din 1930. Prevalenta parkinsonismului nu a fost studiata special din ce stiu insa exista numerosi thaiboxeri foarte in varsta, cu 100 de meciuri si peste la activ, unii evident au si murit de varsta sau de alte cauze. Nu am auzit nici o relatare despre boli neurologice degenerative si dat fiind caracterul de masa al sportului, daca situatia ar fi fost similara cu boxul, e mai mult decat probabil ca am fi auzit cel putin cateva cazuri.
Parkinsonismul boxerilor in sine nu e clar daca nu este intricat peste o tendinta genetica. Bolile din familia Parkinson sunt destul de raspandite in populatia varstnica. Nu exista nici un studiu pertinent care sa arate in ce masura boxul agraveaza fenomenul si la ce extensie desi e clar ca are o contributie. Pare insa probabil ca Muhammad Ali (cazul cel mai cunoscut) ar fi facut oricum Parkinson decat ca probabil mai putin grav. Dupa parerea mea fenomenului i se acorda o dimensiune usor exagerata.
Luati in calcul si modul cum a s-a facut cunoscuta si cum a devenit raspandita maladia : in mediile boxului american din primele doua treimi ale secolului trecut (~1900-1960). Atentia medicala acordata boxerilor (mai ales cei afro) era aproape nula. Nu existau nici un fel de masuri preventive. Nu se acorda nici o importanta normelor actuale, ca dupa un KO sau knockdown cu repercursiuni boxerul sa fie suspendat, ba dimpotriva, managerii si promotorii fara scrupule exploatau la sange sportivii. Nu exista nici un tratament stiintific al traumelor si cu atat mai putin diagnostic precoce al leziunilor, mai ales ca investigatiile moderne neinvazive (TC, RMN) erau nedescoperite inca, si destul de mult timp dupa introducerea lor pretul pentru screening (investigatie de masa preventiva) era prohibitiv. Mediul afro are oricum prevalenta crescuta a maladiei Parkinson fata de alte rase. Combinatia a dus la neglijente grave fata de propria sanatate a sportivilor saraci, pentru care alternativa abandonarii luptelor insemna si reintoarcerea la saracie lucie. Cu exceptia boxului, nu exista nici un fel de indicii solide ca "dementia pugilistica" ar putea afecta alte sporturi de contact. Cativa veterani (altii decat cei mentionati) ai sporturilor de contact altele decat boxul au la varste inaintate (50 si peste) performante fizice si intelectuale de invidiat. Nu spune nimeni ca afacerea e fara riscuri. Dar riscurile pot fi reduse substantial. La aceasta ora unele din cele mai nocive sporturi in materie de gravitatea riscurilor si sistematicitatea leziunilor si consecintelor pe termen lung sunt paradoxal sporturile "de fond" (atletismul de fond si ciclismul) iar ca risc de modificari distructive ale profilului hormonal - gimnastica feminina.


Quote:
in acest ultim caz efectul loviturii fiind cu mult mai distructiv.  

Asa cum in materie de electricitate se spune ca "voltii ard iar amperii omoara", in materie de traumatisme craniene duritatea loviturii antreneaza mai degraba consecintele imediate. Exista doua lucruri care angreneaza riscul de parkinsonism al boxerilor din cunostintele actuale : reluarea activitatii prea devreme dupa un traumatism cu pierdere de cunostinta (KO) sau dupa un cumul de traumatisme (knockdown-uri repetate intr-un meci) duce la receptionarea de noi traumatisme pe o masa cerebrala edematiata si inflamata. Distrugerea de neuroni creste exponential. Paradoxal sufera mai mult boxerii "cu barbie tare" care au temperamental tendinta de a incasa mai mult si care tind sa neglijeze normele de prudenta dupa un asemenea incident. Al doilea lucru sunt traumatismele cu "con de soc" mare si anume in mod specific cele cauzate de pumnul invelit in manusa. Distrugerea de neuroni care provoaca parkinsonismul nu este mai mare cand KO-ul este mai puternic DACA sportivul nu reia prematur activitata, situatie in care tesutul cerebral devine mult mai vulnerabil. In schimb rata mare de lovituri "mai mici" la cap distruge mult mai multi neuroni. Din acest motiv e explicabil de ce boxul clasic a produs sistematic cazuistica, celelalte discipline fiind mai ferite de acest risc. Intr-un meci de box profesionist (Doroftei vs. Balbi) au putut fi numarati sute de pumni la cap din ceva peste o mie schimbati de ambele parti, iar in faimosul Gatti-Ward de exemplu s-a depasit granita miei. Comparativ, intr-un meci chiar cu clinci limitat in kickboxing nu se atinge decat exceptional o suma dincolo de 200. Colegul Mihai Constantin a putut numara de ordinul a 250 daca nu ma insel intr-un meci al unui elev. Riscul angrenat e nu aritmetic ci geometric mai mic.
  
unicorn
View Public Profile
Find all posts by unicorn

  #25    03-08-2007, 03:53 AM  
unicorn  
Senior Member   Join Date: Oct 2005
Posts: 1,043  



--------------------------------------------------------------------------------

Cazuri faimoase de dementia pugilistica :

Sportivi afro (genetic mai susceptibili) :

Joe Louis. A avut semne de parkinsonism insa cauza mortii in sine a fost atac de cord. A murit la 67 de ani, ceea ce depasea media de viata in generatia lui. Cariera a fost destul de lunga (s-a retras din box la 32 de ani dupa 12 ani de cariera pro, plus anii de amatorism). Activitatea a fost imprudenta, in unii ani avand mai mult de un meci lunar (varful in primul an de profesionism cu nu mai putin de 14 meciuri).

Muhammad Ali : cel mai cunoscut caz. Avea un stil gustat de public dar evident nociv de a astepta incasand, (faimosul rope-a-dope) cu consecinte care se pot imagina.

"Beau Jack" - porecla de ring a lui Sidney Walker. Sportiv de culoare, a fost supus unor tratamente in tineretea precoce care azi ar duce in puscarie pe cei care comit asemenea barbarii : "Battles royal" erau meciuri ilegale organizate de albii cu bani, care puneau 6 teenageri negri sa lupte in ring legati la ochi pana cand unul ii facea KO sau ii determina sa abandoneze pe toti ceilalti. Beau Jack a murit de dementa pugilistica in 2000, la 69 de ani, dupa o cariera profesionista de 18 ani. S-a remarcat prin patriotismul unor gesturi, bursa celui mai faimos meci al sau (cunoscut ca "meciul obligatiunilor de razboi intrucat li s-a permis sa cumpere bilete numai celor care cumparasera si obligatiuni de razboi, imprumutand statul) fiind donata de el si oponent la bugetul de razboi al WW II.

Emile Griffith : cunoscut mai ales pentru a fi provocat decesul in ring al rivalului sau Benny Paret si pentru a fi fost centrul unor acerbe rivalitati generate de presupusa lui orientare homo. A sustinut titluri la 3 categorii de greutate, cu solicitarile care se pot imagina. Dupa decesul lui Paret, tv-urile au refuzat sa mai transmita meciuri de box timp de aproape o decada, iar incidentul a cauzat inasprirea cu mult a normelor de siguranta. Griffith (n. 1938) sufera de dementa pugilistica si are nevoie de asistenta permanenta.

Non-afro :

Cel mai dramatic caz este al fratilor Jerry si Mike Quarry. Amandoi au murit relativ tineri (Jerry, care a avut o cariera pro substantiala la numai 44 de ani, Mike, care a luptat o viata incercand sa-si urmeze fratele dar cu prea putin succes - la 54), cauza fiind dementa pugilistica. Atat fratii Quarry cat si Griffith au suferit de forme mai particulare ale bolii, cu afectarea memoriei si personalitatii. Aceste cazuri si altele similare au fost un "trigger" pentru studii. In anii din urma, studii de morfopatologie mai sofisticate, contemporane cu diagnosticarea si etichetarea ca atare a bolii Alzheimer sugereaza ca de fapt ar putea exista o intricare complexa dementa pugilistica-sindrom Alzheimer-like dar situatia este controversata. Altii sugereaza ca de fapt dementa pugilistica ar fi un factor de agravare comun pentru ambele boli (Parkinson si Alzheimer). E posibil ca gravitatea mai mare a cazurilor la albi (deteriorare mai rapida, dementa mai grava) sa fie legata de suprapunerea peste un Alzheimer, dar situatia este de asemenea neclara.

Wilfredo Benitez : puertorican, urgisit de manevrele unor manageri si promotori fara scrupule (dupa o lupta in Argentina nu numai ca nu i s-au dat banii, dar nici macar plata avionului, incat a trebuit sa apeleze la ambasada pentru a fi intors acasa...), ambitia de a lupta la 3 categorii si a obtine titluri (este singurul de pana acum cu 3 titluri atestate) l-a costat se pare sanatatea. Are 49 de ani si traieste cu atentie medicala permanenta, este posibil ca un diabet descoperit mai tarziu decat era cazul sa fi agravat boala neurologica.

Willie Pep (Gugliermo Papaleo) - un boxer cu un numar imens de meciuri (peste 200). Numarul spune aproape de la sine consecintele. In anul de varf (1946) a sustinut nu mai putin de 18 partide, dar si in anii din jur nu mult sub (cate 16 in 1944 si 1948). A murit cu (de...) dementa pugilistica dar simptomele au devenit grave abia in anul mortii, la venerabila varsta de 82 de ani. A avut o activitate umanitara sustinuta dupa finalul carierei fiind unul din sportivii care au avut succes financiar care a sustinut mult timp evenimente si organizatii caritabile.

Freddie Roach : necunoscut ca "mare" boxer (a purtat eticheta de "journeyman" adica luptator care accepta conditii neacceptabile de cei consacrati) s-a afirmat ca un antrenor de mare succes dar a fost lovit de parkinsonism la o varsta destul de mica (n. 1960), vestea socand comunitatea sportiva.

O chestiune cu caracter ironic : o frecventa a leziunilor craniene traumatice (altele decat cele cauzatoare de parkinsonism) absolut ingrijoratoare s-a constatat in randul domnisoarelor care se ocupa de... cheer-leadership. Accidentele se trag din obiceiul de a face "piramide" stand unele pe umerii celorlalte, cu consecinte mai mult ca evidente...
  

unicorn
View Public Profile
Find all posts by unicorn

Se pare ca noile casti de protectie pe baza de gel (GEL TRAINING HEADGEAR) absorb si distribuie mai bine socul si atenueaza conul de soc generat de lovituri.Din cate stiu nu sunt disponibile deocamdata in Ro. Daca are cineva informatii despre subiect rog sa posteze.

Iata un articol al unui coleg (dr. V. Neamtu) despre riscul vital in sporturi de contact:

Mecanismul knock-outului si al mortii in ring



Knock outul (precurtat K.O.) este un criteriu pentru care se acorda victoria in mai multe sporturi de contact cum ar fi : box, kickbox, muay thay, sanda wu shu, MMA si in alte sporturi care implica tehnici de lovire. Un K.O. este acordat de obicei cand unul dintre combatanti nu mai poate continua lupta datorita dispneei marcante, accidentarii invalidante, pierderii echilibrului si in cel mai evident mod mod- datorita starii de inconstienta [1].
In cazul starii de inconstienta indusa de lovituri la nivelul capului, mecanismul exact nu este cunoscut in cele mai fine detalii dar vasta majoritate a fiziopatologilor care au cerecetat fenomenul sunt de acord ca acest tip de K.O. se produce prin traume la nivel mezencefalic si diencefalic. Aceste traume sunt de obicei produse printr-o miscare de accelerare-decelerare de mare intensitate a capului, unde creierul din cauza fortei de inertie se loveste de peretele cutiei craniene, in faza de decelerare a miscarii, putand sa cauzeze inconstienta si avand complicatii ca hematomul subdural acut.

Intensitatea starii de inconstienta produsa de o lovitura este direct proportionala cu intensitatea miscarii de accelerare-decelerare, respectiv accelerarea trebuie sa fie foarte rapida si decelerarea cat mai brusca astfel ca loviturile pe mandibula sunt mai periculoase decat cele direct pe cutia craniana, mandibula fiind singurul os mobil al craniului face parghie cu acesta prin epicondili, socul transmitandu-se astfel amplificat prin efectul "whiplash " la nivelul creierului [2]. O lovitura la nivelul capului care are capacitatea de a cauza un K.O., produce automat si o comotie cerebrala.


Mecanismul fiziopatologic [3][4]:
Creierul este inconjurat de lichid cerebrospinal, al carui rol primar este de a proteja materia cenusie de traume minore. Daca forta impactului depaseste un anumit prag, lichidul cerebrospinal nu mai functioneaza ca o suprafata de amortizare eficienta. Cele mai afectate portiuni a creierului sunt diencefalul si mezencefalul. Se considera ca impactul afecteaza activitatea celulara normala diencefalo- mezencefalica, avand implicatii si asupra sistemului reticulat activator ascendent, aceste afectari stand de fapt la baza pierderii starii de constienta. Alte arii cerebrale mai sunt implicate in abolirea constientei cum ar fi : fornixul, corpul calos lobul temporal, lobul frontal.
Simptomele comotiei cerebrale variaza in functie de gravitate si de la persoana la persoana[3], ele constand in cefalee, senzatie de greata, vertij, vedere incetosata, vedere dubla, tinitus, sensibilitate la lumina. Pe langa simptomele fizice pacientii sufere si de simptome cognitivo-emotionale ca dezorientare, amnezie, confuzie, scaderea capacitatii de concentrare.


Cauzele mortii
Conform statisticilor din 1890 pana astazi, s-au inregistrat 1355 decese datorate accidentarilor ce au survenit in urma meciurilor sau antrenamentelor de box. Dintre aceste morti 125(9,2%) au survenit in urma antrenamentelor si 1230 (90,7%) ca rezultat direct al injuriilor capatate in ring.
In 1996 cercetatorii japonezi [5] au constatat ca de obicei moartea in ring survine cel mai des prin hematom subdural acut. Aproximativ 80 % din morti survin in urma injuriilor la nivelul capului, creierului sau gatului, 12% survin in urma unoor afectiuni cardiace si 8% in urma unor alte afectiuni (splina rupta etc.)
Aproximativ la 75 % dintre incidentele soldate cu fatalitati, debutul mecanismelor care au provocat moartea a a vut loc direct in ring si nu a debutat dupa ce sportivul a parasit incinta de lupta. In 20 % dintre cazuri, debutul afectiunii a avut loc dupa ce sportivul a parasit ringul si in 5 % din cazuri nu au existat simptome vizibile decat la o saptamana dupa lupta.
Surprinzator este ca de obicei nu loviturile date de adversar in sine sunt cauza complicatiilor ce duc spre exitus, ci mai ales socul provocat de impactul cu podeaua dupa cazatura. Cifrele din tabelul urmator se bazeaza pe 340 de morti inregistrate din 1890, cifra care reprezinta aproximativ un sfert din totalul mortilor.
Mecanism Numar Procent
Cazaturi 101 30
Fara cauza demonstrata 81 24
Lovituri 65 19
Afectiuni preexistente 39 11
Lipsa antrenamentului 23 7
Mismatch 18 5
Scadere in greutate 6 2
Alte cauze 6 2

Un factor important este reprezentat si de repartizarea incidentelor cu deznodamant fatal per categoriile de greutate:
Clasificare Pounzi Kilograme Morti %
Flyweight <112 <51 54 8.0
Bantamweight 118 54 67 10.0
Featherweight 126 57 102 15.2
Lightweight 135 61 127 18.9
Welterweight 147 69 116 17
Middleweight 160 73 93 13.8
Light heavy <175 <80 50 7.4
Heavyweight >175 >80 53 7.9

Ceea ce este curios este ca desi forta loviturilor la sportivii de categorie grea este net superioara ( putand sa depaseasca 70 G per punch) cele mai multe morti au survenit la categoria usoara (61kg). Explicatia este ca la categoriile mici, se loveste cu o cadenta mult mai mare, pe o perioada mult mai mare de timp, astfel incat forta cumulata din lovituri pe durata a 12 reprize este mai mare la categoriile mici.
O alta problema, tot legata de greutate, este intrarea in categorie.Sportivii, in criza de timp, folosesc diuretice foarte puternice,care scazand brusc volemia, scad temporar si volumul creierului. Volumul fiind scazut creierul are o libertate mai mare de miscare inauntrul cutiei craniene, forta impactului de peretii acesteia fiind mult mai mare decat in cazul in care sportivul nu ar fi folosit diureticul si bineinteles provocand injurii mai intense.

Doua informatii ies in fata ca sa zic asa din statistici:

- Numarul loviturilor e mai important decat forta lor in sine in materie de cresterea riscului atat vital cat si de dementa pugilistica.
- Studii pe cazuistica destul de substantiala din box pro au determinat ca dupa repriza a 6-a a meciului practic se dubleaza sansa de deces. Este probabil ca, intrucat in kickboxing si sporturi inrudite se merge rar peste 5 runde iar rata conectarii de pumn la cap e serios mai mica, riscul sa fie mult mai mic (concordant de altfel cu observatiile timp real). Este probabil si ca limitarea boxului pro la 6 runde, oricat ar striga puristii, e un element de siguranta dezirabil.

Scumpy, se vede ca e cum spui. Tu esti cel mai ilustrativ caz de nene care isi da KO la box cu umbra.

Stai asa, ubermensch-ule sa mai raman in fascinatie 3.14 secunde la lumina geniului tau.
1... 2... 3... 3.14
Gata, ma duc la upu. Tu du-te la Ubu. Ubu Rex.

 UandUrHand, on Jan 31 2009, 07:18, said:

Bineinteles.Un luptator blocheaza, eschiveaza sau macar incearca.Dar faptul ca nu ai mentionat aceste variante....... asta ar putea fi o explicatie.....

Edited by mihai_1991, 31 January 2009 - 12:32.

 UandUrHand, on Feb 1 2009, 08:01, said:

Ce anume ai mentionat? Ai scris "numai un prost da in cap si sta s-o ia in cap".De unde rezulta vreo trimitere catre eschive, blocaje si alte cele?
In ceea ce priveste faza cu senseiul: demonstrezi cat de multe stii despre sporturile de lupta  
Foarte sincer: dintre atat de multi practicanti ai sporturilor de lupta, monokeros este printre cei mai ne-sensei  
@ monokeros: dupa ce ca a stat sa o ia in cap in numele sportului, acum cel putin atata lucru sa facem pentru el si sa nu ii mai raspundem astfel.Omul a incercat, dar daca senseiul lui nu i-a spus ca blocajul si eschivele sunt o optiune.....

E clar ca ai o capacitate de comprehensiune de-a dreptul geniala.....Insa nu putea fi altfel; doar cineva cu orizonturi atat de "largi" putea spune ce ai spus tu despre sporturile de lupta.Asta e; atat de mult poti intelege, nu iti putem cere mai mult.

Quote

Interesant; ai descoperit ca exista si alte variante decat sa o "iei in cap" si acum faci apel la prima varianta.
Ok, nu intelegi sportul.Inteleg asta.Dar faptul ca nu ii gasesti nicio utilitate ma face sa cred ca te-am supraestimat pana acum.In cazul in care ai fi atacat pe strada, ma intreb cum te-ai descurca.....

Asadar, ai fost atacat pe strada.Si cum ai replicat, preamarite geniu? Probabil ca ai inceput sa vorbesti cu atacatorul si acesta nu a mai putut sa te loveasca (e cam greu sa lovesti atunci cand razi).
Ok, esti un geniu.Intrebare: pentru ce un geniu intra sa dovedeasca unor "prosti" (cum ne consideri) ca nu au dreptate? Gandeste-te mai bine la asta si vei vedea cine este prostul    .Eu nu consider manelele a fi ok, insa nu ma vei gasi pe un forum de manelisti, incercand sa le demonstrez ca nu au dreptate.Pentru ca nu are rost.
"Numai cei slabi au nevoie de putere" - bineinteles ca nu puteai vorbi altfel despre sport.Sa stii ca Jerome le Banner (spre exemplu) e atat de slab, incat are nevoie sa practice un sport de lupta ca sa nu fie batut mar pe strada.Asa cel putin loveste si el, iar apoi, bineinteles, fuge.

Quote

Nu te supara; esti un geniu neinteles.Lumea de astazi inca nu poate percepe genialitatea ta.Dar nu iti face griji; in 2-300 de ani vei fi introdus in galeria marilor genii universale, atunci cand intelectualii vremurilor vor descifra in cele din urma sclipitoarele tale scrieri de pe softpedia.