Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Info Coronavirus/Vaccinare vs Fake News

Ce este si la ce foloseste?

Buton pornire Esprimo E5645 d2984

Recomandare HDD
 Nesebar

Problema ecran ASUS ROG Strix G15...

MONITOR 27' Viewsonic 27"...

Preschimbare permis auto
 Funcție de auto traducere in...

Cablu intrare in apartament cu pr...

Construire casa in regie proprie

Legea Interoperabilitații, pentru...
 Identificare melodii

pentru cine a mai facut visinata

Ax hidrofor invarte greu

Problema recepție
 

Legatura dintre alimente si boli

- - - - -
  • Please log in to reply
50 replies to this topic

#37
easy_rider

easy_rider

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 691
  • Înscris: 19.09.2008
vin in nici un caz.imi vina rau de nu ma vad.si bere la fel.doar ceva gen whisky.
deja mananc iaurt.primele efecte de I m the king incep sa se vada.

#38
bogdan3214

bogdan3214

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 278
  • Înscris: 07.03.2009
Ce bine ar fi daca am fi sobolani...probabil acele studii ar fi bune !!!

#39
easy_rider

easy_rider

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 691
  • Înscris: 19.09.2008
bogdane, o explicatie ceva?

#40
hunor66

hunor66

    Guru Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 15,413
  • Înscris: 23.11.2006

View Postbogdan3214, on Mar 23 2009, 17:34, said:

Ce bine ar fi daca am fi sobolani...probabil acele studii ar fi bune !!!

Am inteles unde bati. Pentru ca si ceilalti useri sa-si faca singuri o parere, am facut o selectie din sumarele unor studii referitoare la probiotice. Ramane sa-ti dai singur seama daca ar fi bine sa fii sobolan ... sau exista oaresce potrivire si la oameni.

ACTIUNILE  LACTOBACILILOR
Efecte metabolice
Produc enzime precum protease, care intervin in digestia proteinelor si lipaze, pentru digerarea grasimilor (2,3). De asemenea produc vitamine din comkplexul B, care sunt bio-catalizatori in procesele de digestie – in mod particular biotina, riboflavina, vitamina K, acid folic si B12 (4,5). S-au dovedit ca imbunatatesc digestibilitatea hranei, la animale (6).
Culturile de L. acidophilus produc cantitati semnificative de lactaza, care ajuta la digerarea lactozei, reducand astfel halena, regurgitarile, balonamentele, acumularile de gaze in intestin si crampele abdominale (13,14).
L. acidophilus si Bifidobacterium spp. sunt responsabili pentru sintetizarea acizilor grasi cu catena scurta (SCFA).  Celulele epiteliale ale mucoasei colonului primesc 50% din necesarul lor de energie din butiratii sintetizati de microflora intestinala. Se estimeaza ca circa 5-10% din totalul energiei consumate de organism provine din SCFA.
In absenta butiratilor , celulele mucoasei colonului vor incepe sa se atrofieze in circa 5 zile. Aceasta degradare a integritatii barierei intestinale duce la cresterea dramatica a permeabilitatii intestinale.
Actiunea Lactobacililor de bio-transformare a polizaharidelor de origine vegetala, da nastere la lignaze si fitoestrogeni (izo-flavone) care au un efect benefic la pacientii care sufera de cancer de colon, san, ovarian sau de prostata.
Lactobacilii produc quercitina din carbohidratii din fructe, prin intermediul  -galactozidazei de origine bacteriana. Quercitina si rutina s-au dovedit a fi foarte capabili anti-mutageni.
L. acidophilus accelereaza metabolismul calciului, are de asemenea efect hipocolesterolemic si anti-carcinogenic (10,18,19).
Efecte detoxifiante
L. acidophilus ajuta organismul in conservarea rezervelor de azot.  30% din urea produsa la nivel hepatic este eliberata in colon, unde bacteriile microflorei o vor recicla, utilizand-o la  sinteza de aminoacizi.
Probioticele elibereaza glucoz-inolatii din hrana (izotiocianatii), care au efect  de reglare a activitatii citocromilor P450 la nivel hepatic (Nugon-Baudon, 1998).
L. acidophilus si Bifidobacterium spp. ajuta mecanismele de detoxifiere si totodata reduc productia de toxine. Astfel, creste eliminarea metalelor grele prin stimularea excretarii acestora din procesele sistemice.

Sistemul imunitar si efectele anti-microbiene
Lactobacillus spp. produce antibioticul natural “acidophilina” care a fost patentata (7,8,9).
L. acidophilus poate ajuta la ameliorarea dermatitelor si a altor tulburari epiteliale prin modificarea si imbunatatirea echilibrului microbian gastro-intestinal (21).
L. acidophilus determina imbunatatirea raspunsului sistemului imunitar (22,23,24,25).
Lactobacillus spp. inhiba dezvoltarea a 23 de specii de micro-organisme producatoare de endotoxine (9,10). Chiar si culturile bacteriene din iaurt, care contin specii de Lactobacillus care nu sunt considerate ca se regasesc in microflora animalelor, s-au dovedit a avea un mare potential anticarcinogenic si antitumoral (11,12).  Alte studii avanseaza ideea ca aceste proprietati le au toti membrii genului Lactobacillus.
L. acidophilus, datorita abilitatii lui de a inhiba dezvoltarea germenilor gastro-intestinali si uro-patogeni, reduce frecventa diareilor si a infectiilor urinare si vaginale (15, 16, 17).
Diverse studii au demonstrat in mod repetat ca anumite tulpini bacteriene din microflora intestinala influenteaza in mod benefic raspunsul imun al organismului gazda (Perdigon, 1988).  Culturile probiotice sunt o sursa exogena de astfel de bacterii benefice, care pot fi utilizate pentru recolonizarea intestinului si si re-echilibrarea ecosistemului intestinal.

L. acidophilus inhiba dezvoltarea urmatoarelor bacterii (Murray, 1996):
Bacillus subtilis; Pseudomonas aeruginosa; Bacillus cereus; Pseudomonas fluorescens; Bacillisstero thermophilus; Salmonella typhosa; Candida albicans; Salmonella schottmuelleri; Escherichia coli; Shigella dysenteriae; Clostridum perfringens; Shigella paradysenteriae; L. bulgaricus; Sarcina lutea;
Klebsiella pneumonia; Serratia marcescens; Lactobacillus helveticus; Staphylococcus aureus; L. fermenti; Streptococcus faecalis; L. leichmannii; Staphylcoccus. lactis; L. lactis; Vibrio comma; Proteus vulgaris; Pseudomonas aeruginosa; L. plantarum; Pseudomonas fluorescens.

Efecte gastro-intestinale:
Bacteriile benefice joaca un rol foarte important in mentinerea sanatatii tractusului gastro-intestinal, in mod special cu privire la patogeneza Sindromului Inflamator Intestinal si a colitelor  (Shahani, 1980).
Alte studii au demonstrat ca bacteriile benefice exercita un efect “antibiotic” germenilor patogeni intestinali, precum Pseudomonas spp., E. coli, ca si agentii etiologici ai “diareei de calatorie” la oameni (Price, 1970) (Clements, 1981) (Warram, 1978).
L. acidophilus adera la pelicula de mucina (glycocalyx), care captuseste celulele mucoasei intestinale. Prin aceasta aderenta, se creeaza o bariera mecanica care tine la distanta micro-organismele patogene.  Cand aceasta bariera intestinala este distrusa pe alocuri, pacientul risca patrunderea germenilor patogeni din intestin in circulatie si localizarea lor in alte tesuturi si organe.  (Resta-Lenert, 2003)
Reinocularea intestinului cu aceste culturi de bacterii benefice, va ajuta la normalizarea functiilor digestive, daca sunt administrate atat in timpul cat si dupa tratamentele cu antibiotice. Administrarea orala de L. acidophilus in timpul tratamentului cu antibiotice duce la mentinerea unor populatii normale de bacterii benefice in intestin (Zoppi, 1982). Administrarea experimentala a unei tulpini de L. acidophilus la animale a contribuit la reducerea dezvoltarii bacteriilor patogene antibio-rezistente (Gotz, 1979).

ALERGIILE SI PROBIOTICELE
Un studiu recent prezentat intr-un jurnal medical cu specific alergic uman, a demonstrat ca probioticele administrate la soareci nou-nascuti previn aparitia alergiilor ulterioare la antibiotice. S-a observat ca antibioticele, atunci cand sunt administrate la soareci nou-nascuti, creeaza un dezechilibru intre liniile celulare Th1 si Th2 (ale sistemului imunitar), determinand astfel o predispozitie la alergii. Cand s-au administrat culturi probiotice impreuna cu antibioticele, nu s-a mai produs dezechilibrul intre liniile celulare T helper, si nu au mai aparut astfel indivizi alergici (Sudo et al. 2002).
Raspunsul alergic IgE/IgG la ovalbumina (proteina din ou) la sobolanii care avusesera o reactie de intoleranta imunitara la aceasta proteina, a fost complet reversibilizat prin administrarea cluturilor de Bifidobacterium infantis (Sudo et al. 1997).
Cand s-a administrat la sobolani Bifidobacteria si b-lactoglobulina (factor de intoleranta la lactoza) impreuna, s-a observat ca acestia au manifestat toleranta (lipsa reactiei imunologice) si ca au produs niveluri crescute de SigA (imunoglobulina A secretorie).  La lotul martor care n-a primit Bifidobacteria, nivelurile de IgE si IgG au fost mai ridicate decat la lotul experimental. Prezenta unor niveluri ridicate ale acestor doua tipuri de imunoglobuline indica un risc alergic crescut (Takahashi, 1998).
Culturile de Lactobacilli si Bifidobacteria din iaurt au redus nivelurile serice de IgE si simptomele clinice la pacientii umani astmatici. Aceste rezultate au fost constatate dupa consumul regulat de iaurt pentru o lunga perioda de timp (Wheeler et al. 1997).  Wheeler a mai observat faptul ca acesti adulti astmatici au prezentat o eozinofilie redusa in timp, ca urmare a consumului acestor probiotice.
Unor copii cu intoleranta la lapte li s-au administrat oral culturi de Lactobacilli.  Acesti nou-nascuti au prezentat o descrestere statistica semnificativa a marker-ilor inflamatorii. Alte studii au demonstrat acelasi efect la adulti cu intoleranta la lapte (Majamaa H & Isolauri E, 1997; Pelto et al. 1998).
Un alt experiment clinic pe nou-nascuti umani a avut  drept rezultat  o descrestere accentuata a ratei de aparitie a eczemelor, cand li s-a administrat zilnic 10 miliarde CFU de Lactobacilli, timp de 6 luni. Acesti subiecti au fost selectati pe baza riscului propriu mare la alergii.  Rata aparitiei eczemelor la lotul martor a fost de 31/68, comparativ cu grupul tratat care a manifestat o rata a aparitiei eczemelor de 15/64 (Kallonski et al. 2001, 2003).
In acelasi studiu, s-au analizat fecalele nou-nascutilor cu risc alergic crescut, pentru continutul lor bacterian. S-a observat ca la varsta de 3 saptamani, flora intestinala a celor alergici este semnificativ diferita de a celor toleranti. Cei care erau alergici aveau o cantitate mult mai mare de Clostridia spp., in comparatie cu Bifidobacteria.  Autorii au concluzionat ca tipul de bacterii prezente in organism in perioada neo-natala pot determina aparitia episoadelor alergice.
Intr-un studiu clinic care a implicat 43 de copii in varsta de la 1 la 13 ani, diagnosticati cu dermatita alergica nespecifica, s-au observat imbunatatirea semnelor clinice la grupul experimental care a primit zilnic 40 miliarde CFU de Lactobacillus spp.  Pacientilor li s-a administrat probioticul timp de 20 de saptamani. Mai interesant a fost faptul ca acei pacienti care au avut o reactie IgE mai intensa, au manifestat un raspuns mai bun la administrarea probioticelor (Rosenfelt et al. 2003).
ANTIBIOTICE SI PROBIOTICE
Intr-un studiu pe pacienti umani spitalizati, cu Clostridium difficile prezent in fecale, 67% din grupul martor au manifestat diaree, in timp ce numai 18% din grupul tratat zilnic cu 50 miliarde CFU dintr-un amestec de  acidophilus / bifidobacterium, au manifestat diaree. S-a observat totodata o scadere semnificativa a numarului de Staphylococci, Enterococci si Enterobacteria (coliformi) la pacientii care au primit doze ridicate de probiotice dupa terapia cu antibiotice. Este interesant de observat ca acest efect benefic a fost mult mai profund atunci cand probioticele s-au administrat atat in timpul, cat si dupa terapia cu antibiotice.
Antibio-rezistenta a devenit o problema majora in ultimii 15 ani.  Un studiu clinic a constatat o reducere de peste 70% a antibio-rezistentei la germeni coliformi si  Enterococci, atunci cand s-au administrat culturi probiotice in doze mari (50 miliarde CFU), atat in timpul, cat si dupa terapia cu antibiotice. S-a observat ca administrarea de antibiotice cauzeaza o supra dezvoltare a drojdiilor in intestin, la peste 50% din pacientii umani. Aceasta situatie devine persistenta dupa terminarea tratamentului, la circa 15% din pacienti.  Supra-dezvoltarea si colonizarea drojdiilor in intestin a fost redusa pana la 0%, cand s-au administrat doze masive de probiotice in timpul si dupa terapia cu antibiotice (Ozaki, 2004).
BIBLIOGRAFIE:
Cassone M, Serra P, Mondello F, Girolamo A, Scafetti S, Pistella E, Venditti M.  “Outbreak of Saccharomyces cerevisiae subtype boulardii fungemia in patients neighboring those treated with a probiotic preparation of the organism”. J Clin Microbiol, 2003 Nov;41(11):5340-3.
Clements, M. L., Levine, M. M. et al. (1981). “Lactobacillus prophylaxis for diarrhea due to enterotoxigenic Escherichia coli.” Antimicrob Agents Chemother 20: 104-108.
Gibson, G. R. et al. (1995). “Selective stimulation of bifidobacterium in the human colon by oligofructose and inulin.” Gastroenterology 108: 975-982.
Gotz, V. P., Romankiewics J.A, et al. (1979). “Prophylaxis against ampicillin-induced diarrhea with a lactobacillus preparation.” Am J Hosp Pharm 36: 754-757.
Hoverstad, T. et al. (1985). “Short chain fatty acids in the small bowel bacterial overgrowth syndrome.” Scand J. Gastroenterol 20: 492-499.
Kalliomaki M, Salminen S, Arvilommi H, Kero P, Koskinen P, Isolauri E.  “Probiotics in primary prevention of atopic disease:  a randomized placebo-controlled trial.”  Lancet. 2001 Apr 7;357(9262):1076-9.
Kalliomaki M, Salminen S, Poussa T, Arvilommi H, Isolauri E.  “Probiotics and prevention of atopic disease:  4 year follow-up of a randomized placebo-controlled trial.”  Lancet. 2003 May 31;361(9372):1869-71.
Majamaa H, Isolauri E.  “Probiotics: a novel approach in the management of food allergy.” J Allergy Clin Immunol. 1997 Feb;99(2):179-85.
Murray, M. T. (1996). Probiotics. Encyclopedia of Nutritional supplements. M. T. Murray. Rocklin, CA, Prima Publishing: 359-364.
Nugon-Baudon L, Rabot S, Flinois JP, Lory S, Beaune P. “Effects of the bacterial status of rats on the changes in some liver cytochrome P450 (EC 1.14.14.1) apoproteins consequent to a glucosinolate-rich diet.” Br J Nutr. 1998 Sep;80(3):231-4.
Ozaki E, Kato H, Kita H, Karasawa T, Maegawa T, Koino Y, Matsumoto K, Takada T, Nomoto K, Tanaka R, Nakamura S. “Clostridium difficile colonization in healthy adults: transient colonization and correlation with enterococcal colonization.”  J Med Microbiol. 2004 Feb;53(Pt 2):167-72.
Pelton L, Isolauri E, Lilius EM, Nuutila J, Salminen S.  “Probiotic bacteria down-regulate the milk induced inflammatory response in milk-hypersensitive subjects but have an Immunostimulatory effect in healthy subjects.”  Clin Exp Allergy. 1998 Dec;28(12):1474-9.
Perdigon, G., Macias N, et al. (1988). “Systemic augmentation of the immune response in mice by feeding milks with lactobacillus casei and Lactobacillus acidophilus.” Immunol 63: 17-23.
Price, R. J. and. Lee, J. S (1970). “Inhibition of Pseudomonas spp. by hydrogen peroxide producing Lactobacilli.” J. Milk Food Technol 33: 13.
Resta-Lenert S, Barrett KE. “Live probiotics protect intestinal epithelial cells from the effects of infection with enteroinvasive Escherichia coli (EIEC).” Gut. 2003 Jul;52(7):900-97.
Rosenfeldt V, Benfeldt E, Nielsen SD, Micahaelson KF, Jeppesen DL, Valerius NH, Paerregaard A.  “Effect of probiotic Lactobacillus strains in children with atopic dermatitis.”  J Allergy Clin Immunol. 2003 Feb;111(2):389-95.
Shahani, K. M. et al. (1980). “Role of dietary lactobacilli in gastrointestinal microecology.” Am J Clin Nutr 33: 2448-2457.
Sudo N, Sawamura S, Tanaka K, Aiba Y, Kubo C, Koga Y.  “The requirement of intestinal bacterial flora for the development of an IgE production system fully susceptible to oral tolerance induction.”  J Immunol. 1997 Aug 15;159(4):1739-45.
Sudo N, Yu XN, Aiba Y, Oyama N, Sonoda J, Koga Y, Kubo C.  “An oral introduction of intestinal bacteria prevents the development of a long-term Th2-skewed immunological memory induced by neonatal antibiotic treatment in mice.” Clin Exp Allergy. 2002 Jul;32(7):1112-6.
Takahashi T, Nakagawa E, Nara T, Yajima T, Kuwata T.  “Effects of oral ingested Bifidobacterium longum on the mucosal IgA response of mice to dietary antigens.” Biosci Biotechnol Biochem. 1998 Jan;62(1):10-5.
Warram D., et al. (1978). “Effect of a Lactobacilli preparation on traveler's diarrhea:  A randomized, double-blind clinical trial.” Gastroenterol 74: 829-830.
Wheeler JG, Shema SJ, Bogle ML, Shirrell MA, Burks AW, Pittler A, Helm RM.  “Immune and clinical impact of Lactobacillus acidophilus on asthma.”  Ann Allergy Asthma Immunol. 1997 Sep;79(3):229-33.
Wheeler JG, Bogle ML, Shema SJ, Shirrell MA, Stine KC, Pittler AJ, Burks AW, Helm RM.  “Impact of dietary yogurt on immune function.”  Am J Med Sci. 1997 Feb;313(2):120-3.
Zoppi, G., Deganello A., et al. (1982). “Oral bacteriotherapy in clinical practice, I, The use of different preparations in infants treated with antibiotics.” Eur J Ped 139: 18-21.
http://www.nebraskac...m/research.html

Edited by antigen, 24 March 2009 - 13:13.


#41
easy_rider

easy_rider

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 691
  • Înscris: 19.09.2008
deja am inceput sa beau cam 2 iaurturi pe zi.fiind de 500 de grame fiecare banuiesc ca se cam face 1 litru.
nu am putut sa reduc paine, am schimbato cu din aia neagra.
nu am ajuns la amica farmacista sa iau acele medicamente.
inca nu ma duc la toaleta, sunt chiar un pic constipat in continuare, adica nu a avut acel efect de sa ma sperii.in schimb elimin gaze.
apropo iaurt=sana=kefir=lapte batut?intreb ca sa schimb mereu ca sa nu ma plictisesc.
a, si cand ar tebui sa le beau?cat mai de dimineata, sau pe tot parcursul zilei..?

#42
hunor66

hunor66

    Guru Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 15,413
  • Înscris: 23.11.2006

View Posteasy_rider, on Mar 24 2009, 18:00, said:

deja am inceput sa beau cam 2 iaurturi pe zi.fiind de 500 de grame fiecare banuiesc ca se cam face 1 litru.
nu am putut sa reduc paine, am schimbato cu din aia neagra.
nu am ajuns la amica farmacista sa iau acele medicamente.
Daca nu iei suplimentele cu probiotice, glutamina si glucozamina intarzii refacerea florei intestinale cam de vreo 10 ori mai mult - adica in loc de cca. 2 luni o sa dureze cam 20-24 luni ...

Quote

inca nu ma duc la toaleta, sunt chiar un pic constipat in continuare, adica nu a avut acel efect de sa ma sperii.in schimb elimin gaze.
apropo iaurt=sana=kefir=lapte batut?intreb ca sa schimb mereu ca sa nu ma plictisesc.
Din punct de vedere al concentratiei in probiotice sunt cam la fel.

Quote

a, si cand ar tebui sa le beau?cat mai de dimineata, sau pe tot parcursul zilei..?
Pe tot parcursul zilei, cu mentiunea ca ultima masa - daca se poate la sfarsitul ei - sa fie cu lactate acidifiate, pentru ca sa "tapeteze" tot tractul gastro-intestinal si sa aiba timpul necesar sa "lucreze" pe durata noptii.

Edited by antigen, 24 March 2009 - 20:41.


#43
easy_rider

easy_rider

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 691
  • Înscris: 19.09.2008
lacatate acidfiate?ce sunt alea?
apropo exista si ceva analize care sa le fac?
nu de alta dar asa cum am mai cerut ajutoare pe alt topic, o sa ma duc sa fac vreo 5-6 analize.
daca exista vreo analiza legata de aceasta chestie, o fac si pe aia.numais a nu fie dureroasa.recoltarea de sange e ok.bagatul tubului in stomac e nasoala.
asta asa ca sa nu sa se inteleaga ca sunct chiar fricos.

#44
bogdan3214

bogdan3214

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 278
  • Înscris: 07.03.2009
nu m-am referit exclusiv la studiile in legatura cu probioticele, ci la falptul ca exista studii pe oameni, la fel si pe sobolani , iar concluziile sunt contradictorii...e nevoie sa ma crezi pe cuvant, daca nu google is your friend, intense research

#45
hunor66

hunor66

    Guru Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 15,413
  • Înscris: 23.11.2006

View Posteasy_rider, on Mar 24 2009, 22:23, said:

lacatate acidfiate?ce sunt alea?

Adica lapte batut, iaurt, sana, kefir etc. - se produc prin cultivarea bacteriilor acidofile in laptele proaspat.

Quote

apropo exista si ceva analize care sa le fac?
nu de alta dar asa cum am mai cerut ajutoare pe alt topic, o sa ma duc sa fac vreo 5-6 analize.
daca exista vreo analiza legata de aceasta chestie, o fac si pe aia.numais a nu fie dureroasa.recoltarea de sange e ok.bagatul tubului in stomac e nasoala.
asta asa ca sa nu sa se inteleaga ca sunct chiar fricos.

Ai putea sa-ti faci un set de analize pentru determinarea parametrilor hepatici. Nu-i obligatoriu, dar ti-ar putea da ceva indicatii referitoare la starea de sanatate a ficatului. In general in afectiunile intestinale cronice (cam ceea ce ai tu - colita de fermentatie), cel care preia povara unei digestii defectuoase este ficatul. Se recolteaza sange - nu e vorba de tuburi, furtune si alte ... conducte  gofrate :)

#46
easy_rider

easy_rider

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 691
  • Înscris: 19.09.2008
deja beau iaurturi, am sunat o pe prietena imi va aduce ea ce zice ea ca e bun, iam explicat ce si cum.
ceva ciudat e ca parca a crescut in intesitate ragaitul..dupa ce beau iaurturi.deloc cola,ciocolata.nu stiu daca sa leg iaurtul de intensitatea ragaiaturilor.
exista vreao analiza pt aceasta colita de fermentatie?de sange preferabil?
apropo, cam de 2 saptamani nu am mai mancat prajeli.ura!!!!!!!doar cate un gratarel asa.
sa nu mai vb ca sunt un branzar de mare clasa....ma stiu sibienii de client....

Edited by easy_rider, 26 March 2009 - 17:29.


#47
bogdan3214

bogdan3214

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 278
  • Înscris: 07.03.2009
horia66,  o chestie f buna pt rezolvarea problemelor intestinale,pe langa introducerea probioticelor, e sa reduci carbohidratii,luandu-i doar din legume, putine fructe...

Edited by bogdan3214, 27 March 2009 - 00:24.


#48
Kdefthog

Kdefthog

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 499
  • Înscris: 16.09.2008
O lectie in nutritie si ce este in neregula cu dieta Atkins: http://vsh.voip-info.org/Eisman.html. Puteti sa si salvati filmul.

#49
hunor66

hunor66

    Guru Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 15,413
  • Înscris: 23.11.2006

View Postbogdan3214, on Mar 27 2009, 00:21, said:

horia66,  o chestie f buna pt rezolvarea problemelor intestinale,pe langa introducerea probioticelor, e sa reduci carbohidratii,luandu-i doar din legume, putine fructe...

Pai, cam asta i-am zis si eu, daca te uiti un pic mai sus, cand i-am spus sa evite painea alba, cartofii, pastele fainoase - pentru a evita dezvoltarea drojdiilor din intestin pe substrat amidonos.

View Posteasy_rider, on Mar 26 2009, 17:24, said:

deja beau iaurturi, am sunat o pe prietena imi va aduce ea ce zice ea ca e bun, iam explicat ce si cum.
ceva ciudat e ca parca a crescut in intesitate ragaitul..dupa ce beau iaurturi.deloc cola,ciocolata.nu stiu daca sa leg iaurtul de intensitatea ragaiaturilor.

S-ar putea sa fi inceput sa lucreze benefic si pe mucoasa gastrica ... ceea ce nu e rau deloc. Poate ajungi sa te lasi si de omez, in doua-trei luni  :D

Quote

exista vreao analiza pt aceasta colita de fermentatie?de sange preferabil?
apropo, cam de 2 saptamani nu am mai mancat prajeli.ura!!!!!!!doar cate un gratarel asa.
sa nu mai vb ca sunt un branzar de mare clasa....ma stiu sibienii de client....
Colita de fermentatie este un sindrom - adica o colectie de mai multe simptome - care simptome inseamna semne clinice. Nu se fac analize de sange. Poate din acelea cu tuburi si furtune, dar nu cred ca esti amator  :P

#50
easy_rider

easy_rider

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 691
  • Înscris: 19.09.2008
pai omez nu am luat decat 2 saptamani acum ceva timp.deci acum sunt off the omez.omez iau doar daca brusc ma apuca o usturime ceva...ceea ce nu s a mai intamplat.
intr adevar nu sunt amator
hai sa zic ceva funny: s a saturat tanti de la colt sa ma tot duc sa iau iaurturi din frigider.ma duc azi la carrefour, iau cacalau iaurturi, si femeia de la casa o durea mana de cate iaurturi de baut luasem, de pt o saptamana.

#51
hunor66

hunor66

    Guru Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 15,413
  • Înscris: 23.11.2006
Hai sa-ti spun ceva ce inca nu ti-am spus: de drojdiile din intestin nu scapi toata viata ... definitiv. Nici tu, nici eu, nimeni. Ne contaminam cu aceste drojdii la o anumita varsta, banuiesc ca undeva intre copilarie si adolescenta si apoi trebuie ca toata viata sa avem grija sa le tinem la control ... Prin insamantari repetate cu probiotice, iarasi si iarasi, cat mai des posibil.

Se pare ca aceste insamantari repetate cu probiotice (prin consumul regulat de lactate acidifiate) sunt un factor de longevitate - a fost determinat la populatiile din muntii Georgiei si in Balcani. Unul din produsele la care se facea referire in aceste studii este iaurtul "bulgaresc". Eu insa nu l-am gasit pe la noi ...

Anunturi

Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă

Tehnicile minim invazive impun utilizarea unei tehnologii ultramoderne.

Endoscoapele operatorii de diverse tipuri, microscopul operator dedicat, neuronavigația, neuroelectrofiziologia, tehnicile avansate de anestezie, chirurgia cu pacientul treaz reprezintă armamentarium fără de care neurochirurgia prin "gaura cheii" nu ar fi posibilă. Folosind tehnicile de mai sus, tratăm un spectru larg de patologii cranio-cerebrale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate