Intrebări în legătură cu electricitatea din Romania

Modernizare la statia electrică Nord de pe strada Braziliei.  https://youtu.be/Weo...T1fL3WBWCG7Dz8c

Neaceasca85, on 25 martie 2024 - 11:10, said:

Cred ca erau 600 cand le-au abandonat,in 2017 au mai scos din cele abandonate dar si din jumatate din cartierul meu.Acum ar fi cam 300 abandonate pe public
In 2001 erau in jur de 1000,apoi in 2002 a cumparat primaria de la Luxten sute de Selux care au mai inlocuit din ele.

Nu stiu unde sa mai scriu...sa sun...căci am gasit niste tronconice cu sticla intacte si trebuie sa pun mâna pe ele urgent.Poate daca gasesc nacelisti dar numai la prima ora a diminetii ies ei

Din păcate, în scumpa noastră patrie, nu prea există interes pentru păstrarea unor lucruri. În alte ţări există grupuri de pasionaţi sau chiar pasionaţi individuali, muzee, uneori chiar muncitorii în sine care încearcă să păstreze unele lucruri. Din orice domeniu. La noi, cam Dimitrie Leondia a fost singurul mare care a făcut aşa ceva, deşi au existat la nivel macro şi alţii - cum e cu Muzeul Automobilului Românesc de exemplu, unde vei putea vedea cam ultimul troleibuzul cu burduf produs în România - dacă tot suntem la electricittate.

Foarte bine că au modernizat staţia aceea trafo de pe Str. Braziliei - lângă Cal. Dorobanţi. Pe acolo a fost şi fabricăd de acumulatori. Ar trebui modernizate mai multe, pentru a face faţă consumurilor actuale şi viitoare.
Păcat însă că nu au păstrat camera de comandă şi control, dacă tot aveau loc. Aia era ceva mai deosebit la aspect, şi s-ar fi putu vizita, filma clipuri muzicale... cred că au aruncat totul...  

N. St. Stănescu (fost magistrat) - "Ghidul oficial al Bucureştilor" 1915, scos sub egida Prefecturiei Poliţiei Capitalei
Tiparul: Carol Göbl şi Succesorii, Str. Paris (Doamnei) nr. 20
pg. 212? reclamă la diverse, inclusiv "Electrica" Societatea  Română pe acţiuni din Prahova. Petrolul, dar şi turismul, precum şi altele au făcut din Prahova unul dintre cele mai electrificate judeţe ale Ţării.

 N. St. Calinescu - Ghidul oficial al Bucurestilor 1915 pg. reclame.jpg   247.92K   5 downloads

Într-un program de teatru din 1918 (da, 1918) firma "Comission Orient", Birou Tehnic Al. Conescu, de pe Str. Regală (azi Ion Câmpineanu *) nr. 11bis vindea printre altele lustre, becuri Osmin (probabil erau cu Osmiu) şi "Wertex" (de fapt "Vertex") Monowatt şi 1/2 Watt (la ce foloseau astea oare?) produse la Fabrica "Westinghouse" din Viena: https://austria-foru...striaWiki/Osram

* pe Str. Câmpieneanu erau alţi lămpari, cei cu radiouri. În interbelic şi în anii '50.

Reclamă la frigidere "Frigidaire" (cică de la firma asta le provine denumirea; în interbelic le zicea însă mai mult răcăitoare electrice, frigorfirere) din diverse publicaţii 1928-1930 (în 1930 era deja criză): Opera Română (program), ziarele "Dimineaţa" şi "Universul". Voi mai posta pe viitor, poate şi de la alte mărci. @ valirex : poate mai postezi despre iluminatul public din ce ai găsit prin ziarele de epocă.
Leonida acela nu are nici o legătură cu Dimitrie Leonida. Era Leon Leonida, un pionier al automobilismului în România, decedat din păcate într-un accident auto.      Cum "Frigidaire" apaţinea de "General Motors" şi L. Leonida  era cu maşinile... aşa o fi ajuns importator de frigidere, care erau enorm de scumpe la vremea aia... cred că îţi cumpărai o motocicletă cu banii de frigider. Calea Victoriei nr. 94, nu mai există clădirea probabil, cred că era pe unde e P-ţa Revoluţiei (P-ţa Palatului), că a fost demolată pe vremea lui Carol al II-lea, ca să facă acea piaţă.

 Opera Romana stagiunea 1928-1929 pg. 10 reclama la frigidere Frigidaire.jpg   199.11K   6 downloads  Universul anul XLVIII (48) nr. 91 D. 20 Apr. 1930 pg. 11 reclama Frigidarie (via Leonida and Co.).jpg   141.97K   5 downloads  Dimineata (1930) reclama la frigidere Frigidaire (Leonida et Co.).jpg   158.6K   6 downloads  Dimineata (1930) reclama la frigidere Frigidaire (Leonida and Co.).jpg   194.17K   4 downloads

Ce nebunie erau frigiderele astea... de la control temperatură, la altele. Pe urmă au făcut motorul sigilat, adică cum sunt acuma, ceea ce necesita mai puţină întreţinere şi pe vremea aia erau foarte durabile.
Oare câte o fi fost în România?

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/PY-GgzUtMeY?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/0YjbH4AT3_Q?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by djl, 29 March 2024 - 19:10.

Deci Frigidaire, este o speta similara cu Adidas si Xerox. O marca a devenit substantiv comun. Dar si in engleza exista fridge. Desigur si refrigerator.

Eram copil si gaseam o similaritate intre becul cu vapori de mercur si frigider. Amandoua daca erau oprite si repornite brusc, nu reporneau decat dupa 5 minute. 5 minute fiind termen generic ce poate include si 2 sau 3 minute.

Frigidaire era primul aparat de aer conditionat vazut de mine in 1992 sau 1993. De tip Window Unit, la un magazin de sanitare din Slatina.

Din start am priceput ca este pentru racire aer. Dar nevoie de AC nu am simtit decat incepand cu anul 2000, in casa (vara eram la tara nu la bloc), in masina e altceva, imi era rau in drum spre mare dar nu stiam ca si de la caldura, pe langa mirosuri si nesomn.

Prima tronconica a primit dispersor din tesaturi din fibre sintetice.
Spalat,curatat,periat si sters,a inceput sa arate si mai bine.Are si cheder ca pe sticle,care inca este in stare buna si nu are crapaturi.L-am montat si i-am facut si o proba cu lumina

Nu am idee unde a fost fabricat dar in sudul tarii era plin de asa ceva,in Drobeta,Sibiu,Brasov,Pitesti,Targoviste si Bucuresti.La Iasi au fost cu sutele pe tronconice,unele din ele scoase in 2007 si 2010,altele fiind si in prezent aici,in diferite stadii,decolorate de soare sau galbene asa cum au iesit din fabrica.
Ar mai fi o varianta sa se fi produs la CFS/Terom(Combinatul de fibre sintetice),ca sa nu mai transporte pana la Iasi sau de unde or fi venit dus si intors.Nu am gasit informatii de la CFS si raman la locatia din sudul tarii.

Tronconicele din Slatina nu au prins fazele astea de abajur din fibra de sticla sau tesatura de tip rafie.

Pentru ca in 1992 erau deja desfiintate, inlocuite, chiar si in 1985 cand se construia blocul Union, unde am locuit 1992-2000 (ai mei 1985-2000) se observa ca deja erau stalpii de fier forjat cu globuri de sticla si mercur 125 W. Poza de prin 87 arata tronconice alb laptoase de sticla pe langa Hotel Parc (actual Ramada).

În Bucureşti au fost cu duimul. Am 41 de ani, 3 luni şi un pic şi le-am prins. Nu prea mai erau dintre cele cu abajur din sticlă însă. Am prins în Cart. Floreasca, însă le-au înlocuit încă din anii '80 cu primele modele de "casolete" - P.V.C. 01.
Mă gândeam, că ce prostie, cică vor electric, dar nu te încurajează ca pe vremuri, dacă consumi mai mult să plăteşti mai puţin. Atunci de ce să treci la electric, dacă ieşi mai scump decât la gaz sau altceva.
Da, "Frigiaire" a devenit în multe ţări ceva generalist. Iniţial se ocupau de frigidere, dar au ajuns să facă şi alte electrocasnice, printre care maşini de spălat. Nu mai sunt ai "General Motors". Nu a fost singura marcă de frigidere deţinută de un producător auto: https://www.thedrive...g-refrigerators
De aere condiţionate nu era nevoie aşa de mult, că în general nu era aşa de cald, dar prin 2000 deja se simţea nevoia. La bunicul matern am avut din ăla de se instala în geam. Era produs în orcland.
Tronconicele au ţinut. Oare cât vor ţine electrocasnicele actuale? În cazul unor electrocasnice se exagerează cu "consumă prea mult". Un aer condiţionat vechi, da, consumă, dar în cazul unui frigider, dacă am fi normali la tarife, nu ar trebui să fie prea mare diferenţa de factură.

Edited by djl, 02 April 2024 - 19:25.

PVC 02 nu 01. Apoi a mai fost PVC 03, o porcarie de plexiglas, si PVC 05 cel mai bun PVC. Olimp cel mai bun pietonal Elba si apoi prastiile secolului Bega (importat Novalux Italia, invadat Slatina in 2007, prostie Valcoviana) si Avis Lesinavis, caruia i se rupe baza si ramane atarnat de cabluri, a existat si Avis led.

Da, am fost surprins cand am masurat consumul frigiderului bunicii dintre 1991 si 2009. 120-150 W. Unul de azi are 90-100 W.

Vor sa treci la electric dar sa pui si panouri, baterii, mizerii. La bloc insa fie electric fie gaz, e din start mai ieftin decat la casa. Pe electric e si Hidroelectrica, la casa la gaz este crima si pedeapsa dupa 2020. Si apa incepe sa devina si ea scumpa la oras. CAO de Cacao desi s-au umplut de panouri peste tot pe unde au putut pune, tot cresc pretul.

Pacat ca Hidroelectrica a intarziat cu facturarea si apoi le-a dat gramada. Doar 150-200-300 lei lunar este parfum, CEZ urcase la 700 vara.

Da, P.V.C. 02. 01 a fost extrem de foarte rar, că nu am văzut decât o poză. Aia cu becul înclinat cred că era făcută ca să facă un pic de economie la materialul pentru abajur. P.V.C. 05 din ce are abajurul?
La ţară, în Prahova, unde au reuşit când au înlocuit stâlpii din lemn să ardă motorul la frigiderul "Z.I.L." (vorba aia, motor electrice ţeapăn), nu mai ştiu dacă aveau C-urile abajur... stâlpii erau de prin 1957-1958, când au introdus electricitatea. Deşi se renunţase la sticla lăptoasă, C-urile noi tot din sticlă lăptoasă aveau abajurul. Mă mir cum de rezistau lămpile alea neprotejate în condiţiile alea extreme.
Z.I.L. (Zavod Imeni Lihtcheva) a produs şi auto, şi frigidere. Cred că inclusiv pe vremuri când se numea Z.I.S. (Zavod Imeni Stalin)        Cele mai vechi pe care le-am văzut erau probabil din 1965-1967.
"Opel" a produs şi frigidere. Nu cred că au existat prin România.
Conglomeratele "Daewoo" şi "Mitsubishi" au produs de asemenea şi frigidere. "Daewoo" au ajuns în România, "Mitsubishi" nu cred  - dar am văzut aere condiţionate de la ei.
Se va finaliza un pasaj pe Jiu. Poate va fi mai bine pentru cei din zonă.
Apropos de gaz, în alte ţări erau populare frigiderele cu absorbţie care aveau flacără în loc de rezistenţă, că era mai ieftin gazul. Şi uneori apreciate datorită faptului că erau mai silenţioase, neavând piese în mişcare. În România, se foloseau rezistenţe electrice; primele produse la noi, aşa au fost, că erau mai ieftine şi un compersor e mai complicat de produs. Primele nu aveau termostat.       Da' pe vremea aia era corentul ieftin... pe urmă au pus şi termostat. Curent ieftin = mai puţin stres, deci omul poate evolua mai mult. Sper să se înţeleagă asta la nivel de vârf.

Edited by djl, 03 April 2024 - 10:53.

djl, on 03 aprilie 2024 - 10:45, said:

Tot din material plastic dar fiind dupa 90 nu s-a mai pus problema de economie, becul e vertical iar placa de baza din aluminiu.

Actualizez lista primariilor ce colaboreaza in donarea de lampi:

- Mioveni
- Pitesti
- Slatina
- Cungrea (one hit wonder)
- Albota (one hit wonder, asa e in rural)
- Bacau (Elba SIP)
- Iasi (Flash Lighting, desi la Craiova nu au vrut, colaboreaza la Iasi)

valirex, on 05 aprilie 2024 - 00:39, said:

Dispersorul de la PVC 05 seamănă mai mult cu cel de PVC 02 decât cu cel de PVC 03. Eu știam despre dispersor de PVC 02.1, cel muștariu, că ar fi fost din plexiglas, deși nu cred. Să fi fost o formă de fibră?

Dispersoarele galbene de pe PVC 02 sunt dintr-un plastic opac,colorat.Am vazut unul spart in oras la mine in curtea unui mos,era complet la interior.
Pe langa cele galbene opac,s-au mai facut din plastic alb,din fibra de sticla fabricate la Gutinul Baia Mare,si din tesaturi din fibre,la fabrica aia necunoscuta din sudul tarii,unde au produs si palarii inguste si dispersoare pentru tronco,dar si dispersoare de B/C

Auzi şi la mine mai sus. Pasaj pe Jiu în loc de baraj pe Jiu      Există Pasajul Jilului în Bucureşti, pe sub linia de Constanţa, între Bd. Poligrafiei şi Str. Jiului, dar nu e baraj...
@ magichest: să înţeleg că au existat P.V.C. 02 sau 03 cu dispersor din fibră de sticlă?
P.V.C. provine de la public, vapori, ciupercă. Şi tronconicele tot la copuri tip ciupercă intră parcă. Ca f.d. e denumire preluată din Germană, unde tronconocelor li se zicea pilzleuchten, "pilz" fiind ciupercă.

Da,au fost 02 si 03 cu dispersoare din fibra de sticla.Erau in Drobeta in 2012,vizibile si pe Maps.

Tronconica. O lampa care nu-mi place mie (detest oricum orice dispersor prin care becul nu se vede clar si lumina e alterata de matuire sau murdarie), o lampa care nu prea mai era in Slatina in 1992 cand am venit eu la oras, la varsta de 7 ani, ce nu a prins fazele de abajur de rafie si din fibra aici, de la sticla fiind trecuta direct la inlocuire.

Eu sunt pasionat oricum doar de corpurile rutiere, pietonale nu doresc in colectie, am avut PVC 02 in copilarie in loc de tronconica, apreciez PVC 05 drept cea mai buna pietonala a Elba (Olimp e cel mai bun, cu glob transparent din PMMA), dar si la 05 se prabuseste dulia dupa un timp, desi becul e drept si nu inclinat ca la 02. PVC 02 si Luxten Selice-Selux, cele mai inghesuite corpuri.

Tronconica, indiferent de abajur si echipare, starneste in Romania mult prea multe pasiuni, nostalgii, patime, efectiv patime. Romania are putini pasionati de lampi si multi, multi pasionati de tronconice, mai ales in regiunea Moldovei. Acolo tronconica e Sfanta. Si administratia ieseana a abandonat sute de tronconice pe strazi intre blocuri. Nefunctionale din 2007 dar abandonate. Rar cate una functionala. Singura cu mercur a fost demontata deja.

Pentru ca grupul de Whatsapp Muzeul Lampilor a devenit Muzeul Tronconicelor, am luat decizia, eu si pustiul de 13 ani, sa parasim acel grup si sa ramanem doar in grupurile mai mici de Whatsapp. Acolo sa se bucure de tronconice si de mesteritul la ele (interminabil ca la un autoturism Dacia), noi sa ne bucuram de lampi pe celelalte grupuri.

Discutii interminabile despre tronconice si lucratul la ele, asta a ajuns grupul mare. E mai bine in grupuri mici. Pe Facebook e cineva care tot de tronconice si reproiectarea lor vorbeste. Elba a scos deja Ambro, un fel de tronconica pe LED. E clar, Romania e mai mult pe tronconica. Ma bucur ca Slatina a scapat de ea imediat dupa Revolutie.

Dar acolo unde tronconica a fost in multe exemplare puse in comunism, uite asa a starnit multe patimi. E copie dupa ceva nemtesc (ca si 7 B e dupa Siemens) dar forma ei, ce sugereaza un om imbracat elegant cu palarie, a cauzat foarte multe fantezii greu de inteles.

Muzeul Tronconicelor pe de-o parte si Muzeul Lampilor pe de alta parte. Asa e bine sa fie.