Centrale analogice

Ce ziceți de o carte din "Seria Practică": Automatică, Electromecanică, Informatică, Management?    Cartea se numește "Centrale telefonice automate Pentacross", are ca autori pe Tatiana Rădulescu, Bogdan Gheorghiu, Dan Ștefănescu și e apărută la Ed. Tehnică, București (1984)
Tiparul: Întrep. Poligrafică "Crișana" din Oradea, Str. Moscovei nr. 5
Recenzent: ing. Ion Marinescu
Redactor: ing. Smaranda Dumitru
Tehnoredactor: Maria Trăsnea
Coperta seriei: Ctin. Guluță

Am pus prefața și cuprinsul, ca să văd dacă sunteți interesați  

Vreţi să scanez toată cartea?  

Uitaţi-vă la acest post: http://forum.softped...0#entry13912881

Edited by djl, 06 October 2013 - 14:06.

Dacă vă interesează diversii chestie tehnice, aruncaţi un ochi pe cartea "Aparate şi instalaţii de telefonie", manual pt. şcolile tehnice şi de telecomunicaţii, de Petre Boboc, ediţia 1968 *
P.S. Din păcate, cartea e incompletă. Am luat-o de pe okazii şi nu am putut verifica starea ei...

https://www.dropbox....incompleta).PDF

*  dat la cules: 14.11.1967
Bun de tipar: 22.06.1968
Tiparul: Întreprindera Poligrafică "13 decembrie 1918", Str. Grigore Alexandrescu nr. 89-97, Bucureşti, Republica Socialistă România, comanda nr. 1502/3651
Redactor responsabil: Ing. Zanetti Tudor
Tehnoredactor: Niculescu Dumitru

Regret ca nu am descoperit acest forum mai devreme. Am vazut ca cineva a deschis cu mai multa vreme in urma un subiect despre centrale telefonice PentaCross. Mi-am creat un cont tocmai pentru ca am vazut ca mai exista persoane care sînt încă interesate, de acest subiect, deşi nu înţeleg de ce.  . Am lucrat in PentaConta, centrale de 20.000 sau de 30.000 mulţi ani şi puteam să răspind celor care puneau unele întrebări, unele evazive dar altele foarte la obiect şi în cunoştinţă de cauză, doar că acele întrebări erau puse în 2006 iar acum e ....Probabil nu mai sînt de mult valabile. Oricum daca absolut din întîmplare mai sînt persoane interesate, m-ar bucura un dialog pe această temă, deşi doar de "amorul artei", pentaCross nu mai există şi nu va mai exista nicăieri.

Eu sunt interesant de aceste centrale. Am beneficat de serviciile unor asemenea centrale când m-am mutat în Obor şi la bunicii materni (la paterni era Rotary). (6)42 de la Est (Dimitrov) 1 acasă, (6)43 la bunicii materni - număr de la Titan x (x = ?).

OK, interesat de ce anume, la modul general sau ceva mai specific? Fapt pentru car aştept întrebări. Totuşi prefixul 42 nu era Est1, din pacate nu-l mai stiu dar la Est1 nu era 42. Acela era tot Penta, centrala de numai 10.000. E posibil sa fi fost 35 prefixul pentru 7A2--Est1. Pe de altă parte, centrale Rotary-pur nu erau, alea erau prin provincie şi mai mici. In Bucuresti erau cu motoare dar ceva mai evoluate, cum am zis 7A2,. Nu mai stiu dar e posibil sa fi fost Rotary cele din Tandem, Tandem 1 sau 2. Centrale fără prefix, de tranzit. Tranzit între centralele PentaConta si 7A. Cele două erau incompatibile direct, din cauza diferentelor de semnalizare. La Penta in freecvenţe audio, la 7A în curent continuu. Mai serveau şi pentru a fi drept rută de revărsare in caz de congestie pe o anumită direcţie. Vorbesc de CTA Tandem desigur. Erau esenţiale cele două Tandem-uri. Deci, poate te dezamăgesc dar 42  era tot Penta. 43-44 era de 20.000-Titan1, PentaConta. 7A erau prefixele10,11,12,13,14,15,16,17,18,21,22,23,24,26,31,..nu le mai stiu pe toate. Cea mai veche şi care s-a desfiinţat prima, a fost Dacia cu prefix 10-11-12 cu cuplatele ei 50-51-52 si de altfel cea care ne facea cele mai multe probleme din punctul nostru de vedere, PentaConta. Sud2-41, cea mai veche PentaConta, construită de belgieni, cu un cablaj intern excepţional. Cam atît pentru moment , aştept întrebări, oricîte, încerc să răspund punctual la toate.
Dat fiind faptul că sînt complet nou pe acest forum, pe orice forum, aş fi curios dacă textul apare aşa cum e scris, adică cu diacritice

Am vrut să zic Est (Dimitrov) 2, dar am scris 1. Est (Dimitrov) 1 care funcţiona în aceiaşi clădire, da, era Rotary. Numerele cu (6)35, iniţial 25. Am folosit serviciile ambelor centrale    (număr cu 42 am avut unde stau acuma, dar unde a stat verişoara prima dată era nr. cu 35, iar la şcoală, telefoanele publice cred că tot la Est 1 erau cuplate).
7A1 era prima din Bucureşti, cea de la Dacia, la care se tot fărâma izolaţia de la cabluri (că până în anii '50 nu erau bune materialele izolat cabluri - cu excepţia celor care erau la spirele motoarelor şi generatorelor electrice). Iniţial numele fuseseră cu 2 (nu cu 1, care erau de la a 2-a centrală!), iar 2 a devenit 12. 1 a devenit 11.
10 nu era număr de Rotary, ci de Penta! De la Dacia aia nouă.
În Bucureşti, ca numere de Rotary au fost 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 21, 22, 23, 24, 31, 33, 35, 37? şi cuplajele acestora (n + 40). Dacia 1 (numerele cu 12) nu a avut niciodată cuplaje!!!. Dar până la sfârşitul anilor '70 o parte din cuplaje fuseseră desfiinţate şi prefixele deveniseră numere de Penta (73, 75). Unele Rotary au mai avut cuplaje până în anii '90, că în cartea de telefoane din 1992 (nu mai ţin minte cum era în 1998) mai apăreau numere cu 661 şi 662 (cuplaj de la Rotary de la Vitan). Oricum, despre aceste aspecte istorice am menţionat într-un topic (thread) cu istoria "RomTelecom"-ului (vei găsi acolo multe informaţii - din păcate am pus şi unele eronate pe la început, că nu aveam informaţii ca lumea...): http://forum.softped...pre-romtelecom/

Eu nu am reuşit să aflu până acuma cum alege o centală firul potrivit. Să luăm o centrală Penta. Tu formezi numărul, selectoarele acţionează (deşi nici asta nu ştiu exact cum se întâmplă) şi să zicem că după prefixul centralei, vine un număr de genul 20.33. Cum alege centrale firul la care este conectat abonatul care are număr cu 20.33 la sfârşit. Aceiaşi întrebare cu abonatul rămâne valabilă şi în cazul centralelor... cum de exemplu centrala ştia că formezi nr. ei (de exemplu dacă aveai un nr. cu 42 şi formai tot cu 42) sau te leagă la o altă centrală (sunai după număr cu 42 pe unul cu 35).

Edited by djl, 05 May 2014 - 16:46.

Da, în acea clădire erau EST1 prefix 35 centrală 7A1 SAU 7A2 şi EST2, prefix 42 PentaConta.

Desi nu ma pricep deloc, tehnic vorbind, ma interesaza si pe mine acest subiect, mai mult din punct de vedere istoric si fiindca imi plac telefoanele vechi.
Cand s-au desfiintat ultimele cenmtrale analogice de acest tip ? Ce s-a intamplat cu ele, au fost toate casate ? Am vazut ocazional fotografii cu astfel de centrale, dar nu romanesti....

Nu se mai păstrează nici una din câte ştiu. Ultimele centrale analogice Pentaconta au fost desfiinţate parcă în 2004. Cele Rotary s-ar putea mai devreme.

Era si prefixul 19 daca nu ma insel CTA Nord. Nu le mai ţin minte pe toate e mult de atunci. CIneva vrea insa sa stie cum functiona o PentaConta. Cum face selectiile. In primul rand in ce priveste cablurile spunea cineva ca cele de la 7A se deteriorau des. Unele. Se deteriorau des insa cablurile intre centrale si atunci nu mai conta daca  era Pentaconta sau 7A.
Deci. Ridici telefonul,releul propriu de linie sesizează asta, angajează un selector terminal si un selector primar cu ajutorul markerului de linie si a releelor comune de mie. Prin intermediul celor doua selectoare esti conectat la un registru local. Formezi primele 3(4) cifre. REgistrul demareaza selectia de grup .Aceata cuprinde iar doua etaje, primar si secundar. Marcajul directiei se face cu ajutorul markerului de grup, relee SK si codul primit de la traductor.  Prin finalizarea selectiei de grup esti conectat la o jonctiune de iesire specifica directiei dorite in functie de cifrele formate. In acelasi timp registrul local angajeaza un transmitator. Acesta prin intermediul jonctiunii de iesire angajata deja mai devreme angajeaza o jonctiune de intrare la centrala distanta. La rîndul ei jonctiunea de intrare angajeaza un registru de intrare. Acesta dirijeaza selectiile până la abonatul dorit in centrala distanta. Voila. Putem intra si mai amanunţit în amănunte mărunte pentru cine vrea. Ar mai fi de spus ca organele de comanda registrul, traductorul, transmitatorul, markeri sînt făcute cu relee sau relee mutiple iar selectorii in sistem crossbar, grupuri de contacte la intersecţia unor bare verticala cu unele orizontale, o matrice. Acesta face alegerea unui nivel din 52-56 posibile Selectorul e comandat de relee care se exclud între ele, nu se încurcă niciodată. De regulă organul de comandă lansează o selecţie dar aşteaptă şi un răspuns. Nu e nimic lăsat la întâmplare, totul e riguros controlat şi deja studiat de alţii. S-au făcut şi modificări, inovaţii care să îmbunătăţească funcţionarea PC. Am făcut şi eu unele. De exyemplu modificarea registrului de intrare pentru a funcţiona cu 7 cifre. Nu era prevăzut. SAu a doua selectie de grup dintr-o singura angajare a registurlui pentru cine ştie. De regulă face două. Ar mai fi de spus ca toate centralele telefonice, chiar şi cele elctronice, se bazeaza pe teoria probabilităţilor, centrala perfectă ideală în care orice abonat se conectează cu oricare în orice moment, nu există. Ar avea niste costuri uriaşe. Deci în anumite condiţii se poate bloca orice tip de centrală. Iar blocarea uneia atrage blocarea în cascadă a celorlalte

Cred că ar trebui să văd pe viu cum funcţionează una, că nu prea reuşesc să pricep chestiile alea tehnice  
619 cred că era număr de la Dacia.

Edited by djl, 20 May 2014 - 12:35.

Dacia nu era cu siguranţă,Nord avea 17 şi 18, cred ca şi 19. Mai e posibil totuşi să fi fost una din nenorocitele alea de centrale de bloc cu numere foarte putsine, cum era de exemplu , nu ştiu pe unde stai, la Şura mare--Belu cu prfix 24. Din pacate pe viu nu ai cum sa mai vezi o pentaconta. Pot daca vrei sa-ti descriu un selector. 13 bare orizontale cu mici lagare la capete in cre intra stanga-dreapta doua şuruburi cu con care permit barei sa se roteasca in jurul axwi. Cursa scurta desigur. Intr-un capat bara are prinsa pe mijloc o mica placa metalica Bara orizontala e prinsa adica pe mijlocul acelei placuţe din fier. Sub ea, sub placutsa sînt doua bobine una sus una jos. CAnd sin alimentate aceste doua bobine pot atrage placutsa metalica facand astfel bara care e prinsa de ea si suspendata in conuri sa se roteasca in sus sau in jos. . Sub bara de-alungul ei sint prinse nişte ace dintr-un oţel extem de elastic. Acele ace se rotesc la randul lor odată cu bara în sus sau în jos unde intra in nişte fante de plastic. In acest moment este actionata bara verticala metalică. Acul acela corespunzator barei vertivcale actionate intrt în acea degajare împingge la acţionarea barei ghidajul de plastic cu contactele. Bara orizontală se eliberează dar grupul de contacte de la intersecţia lor rămîne acţionat de bara verticala care ţine acel ac de oţel îndoit şi împins pe şirul de contacte pînă se eliberează şi bara verticală, de regulă la terminarea convorbirii. E adevarat ca daca am avea unul in faţă mi-ar fi infinit mai uşor de explicat.

619 era de la Dacia. M-am uitat pe Cartea de telefoane din 1998 şi erau numere prin zona Grigore Alexandrescu, Dacia, Vasile Lascăr, Lacul Tei.

E posibil nu obişnuiesc să contazic pînă nu am date precise. Deşi din ce mi-aduc aminte prefixul 19 nu-l asociez cu Dacia.

Iar între timp mi-am adus perfect aminte, nu e nici ca mine dar nici ca tine în totalitate. Prefix 10 şi 19 erau într-adevăr Dacia, numa' că erau Dacia3, şi nu era  7A ci PentaConta. O pentaconta mai nouă.

Credeam că ştiţi că vorbesc o Pentaconta.
Este adevărat că la ultimele Pentaconta instalate în Bucureşti, din cauza lui "faceţi ieconomie, tovarăşi!" existau probleme cu contactele electrice?

Edited by djl, 20 May 2014 - 15:23.