Centrale analogice

Poate intereseaza pe cineva, pretul e foarte bun  (nu sunt eu vanzatorul)

http://www.okazii.ro...-buc-a151300088

La 11 iunie a fost o centrală PC de 8 mii, prefix 41 instalată de belgieni şi una 7A prefix 23 mai veche. Interurban nu mai avea loc unde să fie. Erau la Victoria în clădirea veche şi înaltă de pe Calea Victoriei, Acolo era şi Victoria 7A şi Tandem 1, 2,PC şi Interurban PC

Cu casele de comenzi. Electromecanicii din PC aveau la dispoziţie diverse sisteme de varificări. Acestea erau capabile să simuleze o mare parte dintr-un apel, nu mai era nevoie de faze ca preselecţia, selecţia de grup. Şi atunci angaja cirect jonctiuni spre prefixul caselor de comenzi. Joncţiunile erau foarte ocupate şi tu ca simplu abonat prindeai greu una liberă În schimb cu dispozitivul acela noi le angajam direct. Apelul era mult mai scurt, şansele de reuşită mai mari. DAr nu garantate, tot aşteptai destul, Routin-Testul, aşa se chema transmitea singur ca prostu cifrele intr-una pînă găsea numărul chemat liber. Tot dura ceva. Cînd terminai comanda cu 2 secunde înainte de a închide porneai al doilea RoutiTest, reuşea astfel şi el şi după aia  iar primul pînă terminai lista de vreo 7-8 comenzi. Desigur de cele mai multe ori muieri care lucrau de fel la joncţiuni frecau duda toată ziua şi făceau numai asta. Nu reuşeai chiar din prima. Centraliştii de fapt centralistele, erau numai femei, nu aveau cu ce să facă aşa ceva, numai în PC se putea

Repartitorul era o alta sală mare de regulă la parter, Acolo se concentrau cablurile de abonaţi doar firele a şi b şi cablurile de joncţiuni tot firele a şi b. E locul cu masa de verificare de unde te suna operatroarea cand aveai un deranjament. Mai sînt şi acum din cîte ştiu. E locul de unde se trăgeau firele lla camera de ascultare.

Căpitan Preoţescu sau cam aşa ceva. Iniţial Penta conta era cu 41, 641, cu 335 e cea digitală. Cele digitale de acum, prefixul lor nu mai ţine de locaţie poţi da un număr oriunde.Nu mai zic de telefonia VoIP. Poţi avea număr şi din Bangladesh.   Iar în cele digitale nu e chiar nimeni. Nu au nevoie de personal de întreţinere. Cu toate că se ştia asta erau cam cîte 20 de persoane pe schema unei centrale digitale. Trebuiau angajate foarte multe cunoştinţe şi rude. Statul avea majoritatea aciunilor. Adelu cu PSD erau la guvernare. Începuse căpuşarea masivă a Romtelecom. La Victoria colcăia şi viermuia de personal Dar na că grecii cumpărară ceva procente. Şi na că au devenit ei un pic majoritari. Şi na că aduseră un alt CEO, sau PDG, cum vreţi, mr. Hubley Specialist în restructurări.Importat din Cehia. Cu cal cu tot, la propriu. Campanie de denigrare prin unele ziare. Că ar fi pus telefonia pe butuci în Cehia. N-a ţinut.Şi s-a apucat de treabă.  Externalizarea masivă a serviciilor. Desfiinţări de posturi. Restructurări însă nu . Nu a dat pe nimeni afară. DAr ne-au pus în faţă un pix şi o cerere. Vom face restructurări masive. Şi nu se ştie dacă mai rămîneţi sau nu , cel mai probabil nu. . Aşa dacă plecaţi acum de bună voie primiţi cam 7000 de euro funcţie de vechime. Şi au plecat masiv. Centralele digitale au rămas fără personal. Şi aşa era absolut...redundant. Se conduc şi se supraveghează de la centru de cîteva persoane, cîteva însă, nu cu sutele. Centralele PentaConta s-au dezasamblat şi o dată cu ele şi pentru totdeauna şi meseria noastră de electromecanici testori şi cea adiacentă de reglori.

Dar în clădirea abandonată de lângă Palatul Telefonaelor ce centrală era?  
De ce au dispărut în anii '70 centralele de bloc din Bucureşti?  

Te referi la blocul acela cu exterior verde ? Nu cred ca fi fost centrala acolo, parca birouri, de fapt nu stiu sigur.

Aveti idee ce s-a intamplat cu centralele dezasamblate ? Au fost toate casate ? Nu s-a pastrat nimic ? E foarte trist, e o parte din istoria telefoniei romanesti.....

Da, la acel bloc cu exterior verde mă refer  

Erau două Victorii, Clădirea veche, Clădirea nouă. În cea veche erau cu siguranţă 7A-urile, şi Frecvenţa la ultimul etaj, printre antene şi radiaţii EM. În clădirea nouă de regulă cele PC dar şi un număr imens de birouri Centralele de regulă s-au topit, fier cupru, metale rare. Ar fi meritat păstrate barem bucăţi, sau bucăţi funcţionale la cerere, cu taxă, şi duse la muzeul tehnic. N-am fost nu ştiu dacă sînt, nu ştiu nici muzeul tehnic dacă mai e . Noi ne pricepem însă la furăciuni demolări şi distrugeri. Am văzut în alte oraşe, chiar mici, dar de oameni întregi la cap, cum păsterează, îngrijesc şi întreţin diverse chestii din astea, unele chiar funcţionale. De ex. în Kaprun în Austria Gletcher BAhn 1 e de pe pe vremea lui Franz Iosif şi merge şi acum. Liftul din Victoria a fost luat de cei de la Otis, cred că avea vreo sută de ani. Credeţi că l-au luat şi au cheltuit cu transportul ca să-l ducă la topit? Oamenii de pe cealaltă planetă preţuiesc lucrurile astea, sînt un moment în timp şi o parte din viaţa lor. Totuşi am conservat şi noi ceva : comunismul şi tot ce e legat de el. Un momewnt în timp şi o parte din viaţa noastră (lor)

Centralele de bloc nu au dispărut în 70, Noi am avut o astfel de unitate distantă pînă tîriu după 89. Oricum erau extrem de proaste, aveam o mulţime de probleme cu ele. Cred că aveau alocate cîteva trunchiuri cu W şi X. Nu ştiu cum meergeau, astea au fost printre puţinele organe din cenrală unde chiar m-am ferit să-mi bag nasul. Dacă se prindea şeful de centrală (erau vremelnici se schimbau foarte uşor de la BOB) deci dacă se prindea că te pricepi, nu mai scăpai. El desigur habar n-avea, era cîte un impostor care dăduse darul.

Deci liftul a fost salvat.
Dacă nu mai existau centrale de bloc, de ce în zona Caporal Ruică (azi Gh. Petraşcu) nu mai erau numere cu 36 (36 era centala de bloc cuplată la Est (Dimitrov) 1 - care avea nr. cu 35 (iniţial 25)) în 1977? Sau aveau alocate tot cu 35. Centralele de bloc erau tip Rotary sau Pentacross? Am înţeles că în cazul lor, dacă pica curentul, adio convorbiri telefonice.
Centrale analogie s-au mai păstrat pe la noi, dar numai din alea manuale.

Dar ia să vedeţi ce au la Budapesta!

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/Ppxifzs7LZU?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Dintre centralele Penta din Bucureşti, care erau cele mai bune şi care erau cele mai proaste?
De telecomunicaţiile prahovene şi constănţene aveţi ceva cunoştiinţe?
Centrala telex de pe Şos. Ştefanc cel Mare/Cal. Floreasca până când a funcţionat?

Ceva de la spanoli. Poate într-o zi am să înţeleg şi eu chestiile filmate


[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/upc6jBN4Pvw?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/khk7ftQ82K4?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/-QHLAmJyEQw?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/ocU1SS3dk_Q?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by djl, 22 May 2014 - 11:01.

La Muzeul Tehnic din Bucuresti nu am vazut nici macar un singur telefon vechi (nu imi amintesc), ce sa mai vorbim de centrale... Au o mica curte cu exponate care insa nu e accesibila publicului, sunt lasate acolo una peste alta si ploua pe ele (au un acoperis ca vai de el). Candva am intrat o data acolo, canmd se vizita, dar de multi ani nu mai e voie.
Au si cateva piese interesante, dar ca la un muzeu tehnic sa nu vezi un telefon, un radio pe lampi, un televizor vechi,......
Mai sunt cateva piese la muzeul CFR, dar si la muzeul politehnicii, pe care nu l-am vizitat niciodata. De asemenea am inteles ca la iasi si la Buzau exista piese interesante, inclusiv telefoane publice TM1, primele.
Ce jenanta povestea cu ascensorul de la Palatul telefoanelor, nu o stiam,... Pe de o parte e bine ca au salvat liftul, la noi l-ar fi dus la fier vechi. Si el si-ar fi putut gasi locul la muzeul tehnic, sau chioar intr-un muzeu al telefoniei amenajat la palatul telefoanelor (holul mare sta degeaba, gol, in bunul stil romanesc, se intra pe undeva dosnic).

(PS. Acum se taie si se duc la toput stalpii interbelici de pe bd magheru, pune oprescu altii noi. Trebuiau pastrati, macar bazele lor, sunt acolo de 80 de ani si sunt frumosi si e o parte din istoria orasului. Dar ce le pasa lor, totul incepe cu ei, de asta nu avem mai nimic ca istorie, fata de altii)

Edited by dadarlat, 22 May 2014 - 12:46.

La Muzeul Judeţean Buzău au T.M.-2, nu T.M.-1. Nu ştiu dacă se mai păstrează vreun T.M.-1.
Pe vremea centralelor Rotary (asta înainte să se instaleze Pentacross-urile) existau cabluri coaxile între centrale?

 djl, on 22 mai 2014 - 12:38, said:

Nu fac diferenta intre TM 1 si TM 2 intrucat am vazut foarte putine poze si nu imi dau seama bine cum erau. Eu am prins foarte bine TM 3.

 Chivu-Constantin, on 20 mai 2014 - 22:19, said:

Dar de lamelele din empilaj ce zici?
Erau din tabla curata - cele noi - cum puneai cambrorul pe ele asa ramaneau

amintiri.....

Edited by dodi1965, 22 May 2014 - 13:33.

 djl, on 22 mai 2014 - 00:56, said:

Cu privire la centralele de bloc, cred ca te referi la concentratoare, CL - 50 si mai tarziu CL-100.
Cu ajutorul lor puteau vorbi 50 respectiv 100 abonati pe mult mai putine circuite fizice (perechi).

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/gkXzljS74Nw?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/A86GrTHD3ko?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/a-Ln7IP2Y9Q?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Erau totusi foarte complicate aceste centrale

Cum era înregistrată vocea de la ora exactă? Pe un pick-up cu disc magentic?

Pt. Dodi1965 care probabil a fost reglor.
Aşa e empilajele noi nu rezistau la prea mult reglaj. Dar şi paletele, furca de la BO. Instrumentul pentru înlocuirea paastilelelor, contactele de la mfx din marker, de la rf din registru şi multe altele . Singurul releu  la care nu se umbla şi nu se regla niciodată, contorul magnetic din markeri. Să fi văzut însă cum erau cele belgiene de la Sud-2. O încîntare.Tot întrebase cineva, centralele cele mai vechi erau cele mai bune ca echipament. Yic de PC desigur.
Desigur era vorba despre nenorocitele de concentratoare. CIneva spunea ceva mai sus ce se întîmpla cînd cădea tensiunea. Păi mureau. Erau alimentate local. Trebuiau eventual izolate trunchiurile să nu facă probleme în centrală. Centralele mari aveau acumulatori proprii şi grup electrogen.
Dadarlat
Relativ complicate. Totul are o logică Şi depinde de fiecare, e ceva subiectiv. DAcă ai mintea deschisă şi avidă de cunoştinţe, totul se dezvăluie şi nu pare complicat. Depinde şi cine explică Manualele au multă informaţie redundantă. Teorii şi principii bune în sine. Dar din care nu vei afla de exemplu de ce registrul nu finalizeaza conexiunea la un alimentator local. Nu contează ce înseamnă. DAcă cineva ştie să dea la o parte informaţia redundantă şi să-ţi explice esenţialul, e altceva. Chiar eşti curios să afli cum funcţiona o centrală PC?. Ai grijă ce-ţi doreşti că s-ar putea să ţi se întâmple. Dar e nevoie de ceva timp. Şi nu cred că avem loc pe acest forum. Iar dacă n-ai văzut niciodată un multiselector e un pic şi mai greu, trebuie să ţi-l descriu şi pe ăla.Dar dacă vrei cu-adevărat...
Djl
Mi se pare că vocea era pe bandă magnetică. În circuit închis. Dar foarte precis nu ştiu. Cabluri coaxiale între centrale nu ar fi avut nici un rost nici la Rotary nici la pentaconta. La rotary comunicarea se fĂcea în curent continuu. La PC se făcea în frecvenţă audio, transmiţător-joncţiune-registru, maxim 2000Hz. La ce bun deci un cablu ecranat. Mai mult, cablurile între centrale nu erau ca cele din centrală, erau nişte amărîte de fire de cupru înfăşurate, fiecare fir, cu o hîrtie parafinată. Rudimentare rău. Şi totul în carcasă de plumb. Subterane

Deci între centrale erau sârme simple.
Sunt curios, în alte ţări comuniste, reţelele de telecomunicaţii erau mai bine realizate?

N-am lucrat niciodată la cable dar am văzut la ei. Sîrme simple, cele două fire necesare a şi b. Erau afectae de ploi, de excavatoare. Cadea un cablu de 100 de abonaţi îi afecta numai pe ei într-o singură centrală. Cădea un cablu de 100 de joncţiuni, altă viaţă, afecta serios traficul între două sau mai multe direcţii. Cădea un cablu spre Tandem, şi mai grav. Dar oricum nu aveau nevoie de ecran nu aveau nici un fel de radiaţie EM şi nici nu transportau flux mare de dadte la frecvenţe mai mari ca să poata fi influenţate din exterior. Le mai influenţau şobolanii prin subsoluri, sau naţionalităţile conlocuitoare în căutare de cupru. Aveam şi momente de procuratură După 89 mai ales. Se ducea băiatu deşteppt, începuseră deja să încolţească băieţii deştepţi, se ducea deci în subsol cu un HandSet, telefon de mînă cu disc, forma propriul număr de la ZAP, după ce răspundea punea o rezistenţă în paralel ca să menţină bucla să simuleze convorbirea şi să-i încarce contul ZAP. Şi pleca, dar prindea în fiecare noapte cîte trei ore. La vremea aceea aveam deja un sistem de calcul care semnala convorbirile prea lungi. Trebuia să le controlăm că sînt reale şi nu blocaje, veneau pe listele de trafic depăşit şi puteam s-o păţim.