Energie geotermala

De regula cresterea temperaturii solului e de 1 grad celsius la 30 de m, 3 grade la 100 de m, sau 30 de grade la 1000 de m (depinde cum vrei sa calculezi). Deci la 10km avem deja 300 de grade celsius.
Temperatura poate varia cu plus sau minus. In zonele cu potential geotermal ridicat, temperatura se poate dubla.
Bun, de forat vor fora cu lasere si alte alea. Dar din ce materiale vor face tevile? Caci aburul e foarte coroziv si le termina repede. Apoi se pune problema de rezistenta la miscari tectonice, mai ales cutremure.
Tehnologia e limitata foarte mult de materiale, nu de idei.

Edited by Friskey, 16 February 2022 - 16:53.

XORIAN_L, on 16 februarie 2022 - 16:03, said:

Or fi firme serioase, baga niste capital in astia, compania devine un unicorn, se listeaza, firmele "serioase" fac exit cu profit iar apoi , ups, nu functioneaza tehnologia

andreic, on 16 februarie 2022 - 16:15, said:

Clar asta,dar  era un fel de a spune ca poate  "inventeaza" un vulcan din greseala .
Una peste alta,cred ca,la nivelul tehnologic actual nu este necesar sa sapam pana la 20 km adancime pentru a capta energia geotermala. Nu mai pun in discutie ca nici macar nu se stie cu EXACTITATE ce anume este acolo. La sapaturile efectuate la Kola nu se asteptau la asemenea temperaturi la 12 km. Oare cat de eronat stiu ce se afla la 20 km adancime...

Bebeluka, on 16 februarie 2022 - 16:56, said:

multa piatra

ionfacatoru, on 16 februarie 2022 - 17:07, said:

Roca.

XORIAN_L, on 16 februarie 2022 - 15:13, said:

20 Km ? Si cum faci fata seismelor ?
Partea a doua, retorica, "nu e periculos" ?
Caldura aia, pana ajunge la suprafata, nu se pierde ?

Friskey, on 16 februarie 2022 - 16:47, said:

Exact !

Acum, eu mai vad o problema,
indiferent cum o fi forarea, cu aer superincins sau lasere, in urma ramane "praf"; si eu banui ca nu e prea sanatos.
Chiar si forarea clasica, unde muti pamantul ?
https://www.imdb.com/title/tt0112966/

Avem utilaje de mutat pământ, rocă, dar nu cred că pot fora ăia 20 km

MarianG, on 16 februarie 2022 - 18:33, said:

XORIAN_L, on 16 februarie 2022 - 15:13, said:

Daca se strica masinaria si sapi prea mult poti strapunge chiar tot pamantul si ajungi in centrul Beijingului. Sa vezi atunci declaratii de razboi ca le-ai stricat asfaltul ...  

saandy76, on 16 februarie 2022 - 18:45, said:

asta este o problema de CUM, eu intreb unde il duci
apoi, ca il duci, consumi energie, benzina / motorina (ce-o mai fi pe viitoarele camioane), si tot rau faci planetei

Am asistat la mutarea dealurilor, din deal la vale, simplu, cu benzi transportoare nu cu masini că-i chinuială mare!
1 tonă/sec

Problema e mult mai complexa si partile mai dificile nu sunt mentionate in reclama asta.
Totusi este indicata directia corecta, aceea de a cauta temperatura nu adancimea, deci foraj in locuri unde gradientul termic e suficient de ridicat ca sa nu se ajunga la mai mult de cativa kilometri de forat (ceea ce de fapt se poate inca foarte bine cu tehnologia actuala).

Nimic nou deci per ansamblu.

Ceea ce se vrea in proiect nu este energia posibil de a fi exploatata, ci validarea tehnologiei de foraj.

Ceea ce nu se mentioneaza, orientand totul spre temperatura ridicata din adanc: presiunea foarte mare care tinde sa inchida gaura (in caz extrem, pentru ilustrarea fenomenului, la foarte mare adancime e ca si cand ai da o gaura in intr-o masa vascoasa, ca pasta de dinti gaura se inchide la loc imediat si blocheaza scula de gaurit, indiferent ce fel de scula este asa ca trebuie mentinuta presiunea fluidului de lucru, orice oprire sau chiar scadere a pesiunii acestuia compromite toata gaurirea). Desigur ca la adancimi mai mici situatia e mai putin severa, de aceea se cauta locuri cu gradient termic ridicat (Islanda, etc).

Al doilea aspect, nu mai putin serios ca celelalte: coroziunea extrem de rapida a materialelor in contact cu fluidul de lucru intors din adancuri ca si cu apa foarte fierbinte. Astea se impurifica cu tot felul de chimicale, compusi de sulf, clor iar in tandem cu temperatura, viteza fluidului, tendina spre cavitatie la orice schimbare de presiune locala sau directie astea distrug instalatiile in timp foarte scurt. De fapt acesta a fost intotdeauna factorul determinant in costurile de constructie si exploatare al statiilor geotermale, situatie acre a dus la slaba raspandire a acestora.

Noua tehnologie de gaurire e o incercare de a ameliora doar una din problemele majore ale captarii energiei geotermale.

Naijax, on 16 februarie 2022 - 15:27, said:

O stire din S&T de acum 40 de ani anunta ca romanii au realizat cel mai adanc foraj petrolier din lume (atunci) in Argentina, 12 km.
Intrebati la Ploiesti, poate mai exista firma si mai traiesc cei care au fost acolo.

Aveti idee la ce adancime au sapat cei de la Therme Bucuresti ?

La Therme Bucuresti forajul e la 3000 max. 3100m iar de "gaura" aia din Argentina n-am auzit si, daca n-am auzit eu, inseamna ca nu exista

Rosebud09, on 16 februarie 2022 - 23:18, said:

Normal... daca nu se cimenteaza putul cum se face de obicei iar saparea se face contactless din cate au descris. Nu exista masa vascoasa pana in discontinuitatea Moho, e crusta Pamantului doar, granit si bazalt in mare in care se sapa greu prin intepare cu foreze cu role cu dinti (3 de regula, clasic).

Edited by andreic, 17 February 2022 - 17:49.

Nu vad cine stie ce schimbare, atata vreme cat acel "cap" de gaurire este totusi acolo jos in mediul extrem de coroziv creat de circulatia fluidului care trebuie sa elimine materialul rezultat din forare. E acelasi fenomen de coroziune la care se adauga cel puternic de eroziune datorata frecarii de fluidul de lucru (compus din lichid sau gaz plus particule fine de material). Probabil ca efectul sa fie mai mic dat fiind particulele mult mai mici care aluneca in jur. Nu e clar cum se creaza acel fascicul, daca e sa fie la fata locului adica in adanc imediat apar problemele mentionate de temperatura plus vibratii, daca sursa e deasupra ramane de vazut cum trimiti fasciculul f. puternic pana jos.
Ramane problema cu apa.

Timpul ne va lamuri, adica daca peste vreo 5 ani se mai aude de asta. Oricum, chiar daca nu reuseste tehnic,  sunt bani buni ptr. salarii si alte alea, tipic pentru domeniul cercetarii unde daca nu se ajunge la un rezultat, aia e, macar am incercat, ghinion (chiar daca se stia de la inceput ca nu sunt sanse, banul sa intre si mai vedem).