Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Deparazitare externa pisici fara ...

Seriale turcesti/coreene online H...

Merita un Termostat Smart pentru ...

Sfat achizitie MTB Devron Riddle
 Problema mare cu parintii= nervi ...

switch microtik

Permis categoria B la 17 ani

Sfaturi pentru pregatirea de eval...
 Crapaturi placa

cum imi accesez dosarul electroni...

Momentul Aprilie 1964

Sursa noua - zgomot ?
 A fost lansat Ubuntu 24.04 LTS

Pareri apartament in zona Berceni?

Free streaming SkyShowtime de la ...

Skoda Fabia 1.0 TSI (110 CP)- 19 ...
 

O minte curata

- - - - -
  • Please log in to reply
10 replies to this topic

#1
blacktroop1

blacktroop1

    New Member

  • Grup: Candidate Members
  • Posts: 7
  • Înscris: 03.06.2020
Va salut!
Am compus o poveste la care mi-ar placea sa cunosc feedback-ul vostru.

...


"Imaginati-va unde puteti ajunge daca in fiecare zi deveniti mai puternici decat in ziua anterioara."
La marginea satului Praya, in lacasul sacru al Muntelui Sfant, agitatia starni cativa ucenici dupa ce calugarul Kuo care, sub un val de mirare, disparuse de sub ochii martorilor printr-o lumina puternica ce luminase locul, iute ca un fulger.

   Cu o saptamana inainte ma aflam in padurea alaturata lacasului, care urma inaltimile Muntelui Sfant. Copacii batrani erau inalti si acopereau cerul iar solul era plin cu uscaciuni. Doar cate un vultur se mai facea auzit in cautarea cuibului sau de pe varfurile inalte. Altminteri nici urma de zgomot, spatiul inconjurator oferea o atmosfera linistitoare pentru mine, dornic de a-mi testa limitele in taina. Urmaresc o carare marginita de tufisuri si bolovani pe alocuri, pana in fata unui trunchi cazut de ceva timp. Cu trupul pregatit inspir adanc, potrivesc mainile si dau frau liber energiei interioare pentru a rupe primul sigiliu, un simbol spiritual. Simt corpul revigorandu-se obtinand noi simturi naturale. Privesc cerul printre crengile bogate ale copacilor si chem aerul sa ma inconjoare de cateva ori. Imaginea dadea impresia unei simple furtuni formata dintr-o data in mijlocul padurii. Simt cum acumulez energie naturala pentru un val apoi, imping fulgerator cu mana inainte formand un perete aproape invizibil de aer care maturase toata uscaciunile de pe pamant pe o distanta de cativa metri si risipindu-se apoi in contact cu trunchiul de copac. Oboseala apare si ea, mult prea repede...

-Valul e mai mare.
Urmand cararea pana la mine, maestrul Kuo surprinsese momentul si isi exprimase parerile la umbra unei crengi de copac.
-Ai progresat, Aron! continua acesta
-Maestre, tehnica ma epuizeaza prea repede.
-Urmeaza-ma inapoi la sit, vreau sa va vorbesc.

Drumul inapoi a durat putin si lipsit de alte vorbe. Kuo parea calm, tinandu-si mainile pe sub manecile largi ale robei sale. Cum mergeam noi zarim o veverita cum ne taie calea, lucru ce ma face sa gandesc ca mica faptura isi vede de treburile zilnice nepasandu-i de problemele mele. Am iesit de dupa cateva crengute amandoi si iata-ne la curtea lacasului de cult unde, la umbra copacului de adunare, ne asteptau ceilalti calugari. Drumul a continuat cu noi toti pana la marginea unei prapastii limitata de coloane de piatra inalte cam pana la nivelul abdomenului. In partea dreapta se afla colosul munte iar pe el isi facea cale cascada ce izvorea de sus. Se afla suficient de aproape de marginea prapastiei incat, daca te chinuiai putin, o puteai atinge cu mana. Acolo, ne aflam in fata unui mic drenaj cu ajutorul unei scoarte de copac prin care apa era redirectionata pe pamant intr-un mic canal in care putea incapea piciorul si care parasea inconjurimea pe partea stanga continuandu-si ciclul natural.

-Am schimbat putin cursul apei pentru a va demonstra fluxul energiei interioare. Iata, am ales apa, un element natural fara de care viata nu ar fi posibila. Asemanati-i fluxul continuu cu energia voastra interioara. Piedicile...

Se opri cateva momente pentru a alege de pe jos doua pietre de marimea canalului sapat in pamant.
-Piedicile, relua, le putem asemana cu aceste doua pietre.
Si le propti in canalul din pamant la distanta una fata de alta la care apa, in consecinta, isi oprise fluxul in fata primei pietre.
-Pregatirea fizica, antrenamentul fara de care energia nu-si va putea croi drum. Observati blocajul la prima piatra!
Se apleca pentru a ridica prima piatra dupa care continuase explicatia pe acelasi ton calm:
-Mintea, aduce-ti-o de partea voastra ca pe un prieten bun.

Ridicand a doua piatra, apa continua fluxul initial iar Kuo se intoarse catre noi ca si cum asteptase vreo replica.
-Ce legatura are mintea cu practicile noastre? am intrebat. Fizicul nostru este parte din natura inconjuratoare. Antrenandu-l in diferite forme va genera mai multa energie pe care o eliberam pentru a deschide un sigiliu.
-Este adevarat, interveni Kuo. Si totusi, rezultatul dorit de voi nu este mai mereu cel pe care il vedeti. Vedeti voi, gandul negativ, ezitarea si neincrederea in sine vor impiedica un bun flux al energiei. In esenta, lectia de astazi este de a constientiza impactul pietrelor asupra performantelor voastre.
-Ne va ajuta asta in a deschide Sigiliul Durerii? intrebase un frate calugar.

Sigiliul Durerii, unul din cele trei sigilii mistice folosite de-a lungul veacului de catre calugarii Muntelui Sfant. O tehnica rara. In mod teoretic, un punct spiritual aflat la nivelul fruntii ce necesita atat o capacitate enorma de energie interioara cat si abilitatea de a o canaliza corect. Cheia era un semn sacru realizat cu mainile urmand ca inima sa bata la capacitate maxima fortand corpul la performante fizice devastatoare. Si cum orice lucru cere ceva la schimb, corpul va suferi daune serioase pe masura ce tehnica persista prea mult cauzand chiar si moartea.

Kuo privise spre o pasare rapitoare care isi completase cuibul din inaltimile muntilor cu crengute uscate, imagine care il improspata.
-Sigiliul Durerii, continuase acesta, cere un corp de fier cat despre curatenia mentala, aceasta este esentiala intrucat mintea si corpul trebuie sa fie indreptate spre o singura directie altfel corpul va ceda in aceasta tehnica. Pregatirea este foarte dificila, intreg trupul va cunoaste dureri nemaiintalnite. Daca dupa ce activati sigiliul reusiti sa inlantuiti durerea atunci controlul asupra tehnicii va fi mai stabil, gandurile vor disparea si epuizarea va intarzia.

-Dar cat poate un simplu corp sa reziste? am intrebat.
-Ai fi surprins, Aron. Depinde insa de tine.

Si spunand aceasta, isi impreuna mainile formand semnul sacru reprezentativ Sigiliului Durerii iar din momentul in care inchisese ochii un fenomen straniu ne-a fixat privirile tuturor. Datorita caldurii pe care a inceput s-o emane, imaginea maestrului s-a incetosat. Ochii i s-au deschis. Erau galbeni si lipsiti de pupile. Devenise dificil sa stai langa el. Un val de energie ne-a impins un pas in spate. Prepararea era gata. Isi stranse pumnul si se arunca spre primul copac cu o viteza namaipomenita. O lovitura puternica cu bratul si trunchiul se indoi in pamant..

Sub privirile curioase ale calugarilor, Kuo isi incheia demonstratia.
-Un spirit puternic te va putea ridica pe cele mai inalte culmi, iti va arata limite de care nu te-ai fi stiut capabil. Un spirit puternic va putea indrepta lumea...
Atat invataturile cat si metaforele maestrului reusea a fi intelese de catre calugari, suficient de instruiti incat sa-si formeze deja un simt al intelepciunii.
-Cum ramane cu Sigiliul Sangelui? Rareori ne dezvalui existenta lui insa doar tu il stapanesti.

Umarul celui curios sprijini mana maestrului care, zambindu-i, ii raspunse:
-Suntem martori ai naturii. Cu totii ati observat, macar o data, cat de aspra poate deveni si mai ales cata distrugere poate provoca, chiar si asupra ei, asupra propriei creatii. Astfel de fenomene necrutatoare exista dar nu le prea vedem. Cel ce este protector al Muntelui Sfant este inzestrat cu taina Sigiliului interzis, cel al Sangelui, si este obligat prin juramant sa-l foloseasca pentru a tine raul la distanta si pentru a salva vietile nevinovate.

Dintr-o data, un sentiment de neliniste pusese stapanire pe starea lui de spirit observandu-se in tonul serios cu care-si articula cuvintele.
-Luati aminte caci timpul succesorului meu se apropie. De cateva zile ma tulbura viziuni ingrozitoare. O furtuna puternica isi va face simtita prezenta iar atunci sa stiti ca doar unul dintre voi va fi indreptatit sa cunoasca Piatra Sacrificiului aflata in varful muntelui. Acolo va renaste.
-Cum poti fi sigur ca o asa schimbare dramatica poate avea loc? am intrebat. Viziunile tale sunt de cele mai multe ori abstracte.
-Este intelept sa fim pregatiti in cazul unei catastrofe. Cautati Ordinul celor Doi si dati de veste daca ceva rau se intampla. Sunt cei mai puternici vrajitori pe care ii veti intalni, ei sunt responsabili cu invetigatiile evenimentelor neplacute sau mai putin explicabile din intreg tinutul de Vest.

Gandul unei intamplari atat de drastice ne nelinistea pe toti iar raspunderea cat si protejarea Muntelui Sfant era o datorie fata de care nici unul din cei cincisprezece calugari ce convietuiau aici nu si-o putea asuma pe deplin. Suntem doar simpli ucenici, nici pe departe la nivelui maestrului Kuo.
-Indatoririle tale fata de acest lacas cer abilitati extraordinare pe care doar tu le deti.
-Toti puteti fi extraordinari. Totul pleaca de la minte.
-Dar cum putem stii cine va putea fi suficient de pregatit?
-Cand vantul va disparea, doar unul din voi isi va da seama.
   Si asa se indrepta catre templu, lasandu-ne cu o ghicitoare de care nimeni n-a mai auzit.

Zilele parca treceau mai usor cand antrenamentele noastre nu erau  atat de lungi si obositoare. Maestrul Kuo pregatise un program special cu care putea separa calugarii cu potential de cei mediocrii la titlul de Maestru al Muntelui Sfant. Ranile ce inainte pareau usoare deveneau semne serioase iar intreaga curte incepea sa arate mai mult a zona de razboi: lemne de diferite grosimi infipte in pamant, caramizi stocate, gropi si bolovani imprastiati. Antrenamentele dificile constau in ruperea bucatilor de lemne de membrele noastre. Timpul trecea si rezultatele incepeau sa apara, ne puteam folosi mai bine de energia naturala...

"Primiti energia naturii si ascultati-i sunetele fine, lasati-o sa va ghideze pe orice camp ostil. Va va invata sa faceti ravagii asa cum doar ea este in stare."
...da, abia acum ii intelegeam vorbele. Sub semnul facut cu mainile corpul imi devenise mult mai solid. Da, erau efectele Sigiliului Durerii...cel putin o forma mai mediocra dar pentru mine si fratii mei calugari, o puternica eliberare. Antrenamentele evoluau. Pulverizam cu mainile si picioarele aproape orice. Fiece lovitura ne incerca toti nervii muschilor suprasolicitati de antrenamentele dure cu scopul de a ne intari trupul pentru a rezista in luptele ce ne asteptau in viitorul sumbru. Chiar si asa, ne simteam in sfarsit puternici peste tot si toate insa drumul era mai lung decat puteam noi vedea.

Multe zile se desfasurau in acelasi ritm pana intr-o dupa-amiaza cand, dupa antrenamentul riguros, ne aflam la umbra copacului de adunare intr-o mediatatie profunda ce fusese intrerupta de prezenta unui musafir inopinat si foarte agitat. Dupa ce maestrul Kuo il primise s-au retras ceva mai departe de noi pentru o discutie ferita de urechile noastre caci desi ii vedeam nu puteam auzi nimic din conversatia lor tumultoasa. In spatele tipului, nori mari si negri acopereau cerul spre directia noastra. Din departare, tropaituri de cai se apropiau tot mai tare pana cand mai multe siluete de calareti negri apareau de dupa cotitura. Se pare ca il urmareau pe tanar ori il acompaniau, nu puteam fi sigur. Aspectul lor era inspaimantator, lasau in urma lor un fum negru iar caii aratau mai degraba a lesuri morbide. Panica s-a instalat repede. Fratii calugari si-au cautat cu repeziciune adapost. Eu am fost tintit de catre unul din ei. Nu a trecut mult si am fost izbit iar de atunci nu-mi mai amintesc nimic.

O durere de cap ma trezise dupa ce zacusem inconstient pe jos. Imprejurimile aratau lipsite de viata iar verdeata de parca nici nu a existat. Pe pamant niste urme negre crea o imagine dezolanta in urma atacului asupra noastra. Era evident ca ceva oribil se intamplase cat timp am fost inconstient. Putin mai incolo, cativa calugari se holbau la un cerc cenusiu gravat in pamant. Se pare ca spiritele rele au fost infrante insa tanarul si maestrul Kuo disparusera lasand un sentiment de neliniste si mister in urma.

Au urmat cateva ore de confuzie pentru noi. Nimeni nu mentiona de conducere, nimeni nu avea curajul sa spuna ceva. Pur si simplu eram inconjurati de distrugere si o tacere apasataoare. Singurul lucru ce il stiam erau vorbele simple dar enigmatice ale maestrului Kuo "Cand vantul va disparea, doar unul din voi isi va da seama".

In seara respectiva, in drum spre dormitorul meu, observ o usa deschisa. Era camara maestrului calugar. Am intrat pentru a aranja un cufar ce se rasturnase imprastiind mai multe haine si cateva plicuri. Ma aplecasem dupa un plic intredeschis care continea o scrisoare ce iesea pe jumatate din el. Privirea imi cazuse pe fragmentul urmator:

"Te instiintam ca Ordinul celor Doi iti recunoaste abilitatile si iti cere reintoarcerea in Ordin. Iti reamintim ca infintarea acestui grup a fost un rezultat al initiativei tale spre a veghea asupra intregului tinut."

"Catre celui ce i se spune Vantul."

...iar atunci am inteles. M-am blocat asupra ultimului rand, socul imi ingreunase tot corpul. Am ramas ingandurat cu scrisoarea in mana, intins pe jos, in linistea noptii.

Edited by althea, 10 July 2020 - 17:27.
enter între paragrafe


#2
Kean

Kean

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,883
  • Înscris: 14.09.2016
Nu stiu daca povestioara e cu subinteles ca n-am citit-o pana la capat.Insa as face cateva observatii de marketing.In primul rand publicul tinta.Iti spun eu 2 grupe destul de numeroase care nu citesc asa ceva.Primul e grupul cocalarilor cu beemveu din 95 care face drifturi dar nu stie pentru ce,scolit cu 7 cateodata 8 clase din greseala.Al doilea ar fi corporatistii cu 10 ore de lucru pe zi si care ajung acasa pe la 7-8 seara si-si incalzesc ceva la microunde "gatit" de industrie foarte "sanatos" si intre pauza de masa si un film vazut la televizor cauta un last minute sau weekend prelungit la oferta.
  Ar mai ramane pensionari ca mine si copiii de scoala.

#3
wagmich

wagmich

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,415
  • Înscris: 05.10.2015
Si din astia, ultimii, uni nu mai sunt interesati de nimicuri, ceilalti, nici ei, fiindca nu le inteleg.
Si in fond poate c-o minte oricum. Mai are importanta?

Edited by wagmich, 10 July 2020 - 18:38.


#4
pateu_98

pateu_98

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,963
  • Înscris: 12.11.2012
Misto povestea, blacktroop1 ! ai lasat multe semne de intrebare, cine l-a rapit pe maestrul Kuo ?  ce este Ordinul celor doi ? cine este Celui ce i se spune Vantul ? si cine erau aia de i-au atacat pe calugari si l-au lesinat pe Aron ?
Cand urmeaza partea a doua ? ca m-ai facut tare curios  :)

#5
blacktroop1

blacktroop1

    New Member

  • Grup: Candidate Members
  • Posts: 7
  • Înscris: 03.06.2020

View Postpateu_98, on 10 iulie 2020 - 20:04, said:

Misto povestea, blacktroop1 ! ai lasat multe semne de intrebare, cine l-a rapit pe maestrul Kuo ?  ce este Ordinul celor doi ? cine este Celui ce i se spune Vantul ? si cine erau aia de i-au atacat pe calugari si l-au lesinat pe Aron ?
Cand urmeaza partea a doua ? ca m-ai facut tare curios  Posted Image

Multumesc pateu_98, apreciez.
Ca sa clarific intrebarile ridicate de tine:
-cine l-a rapit pe Kuo? nu se stie insa in fiecare din povestirile mele dispare personajul important;
-Ordinul celor Doi este un grup format din 2 vrajitori puternici cu rolul de a supraveghea evenimentele mistice din intreg tinutul. Pe vremuri, grupul se numea "Ordinul celor Trei" inainte ca maestrul Kuo sa-l paraseasca;
-chiar Kuo este cel caruia i se spune Vantul;
-"O minte curata" nu are continuare insa se leaga bine cu povestea precedenta (tanarul strain de la final este personajul principal in povestea precedenta).

#6
blacktroop1

blacktroop1

    New Member

  • Grup: Candidate Members
  • Posts: 7
  • Înscris: 03.06.2020
Am modificat ultimul fragment pentru a fi mai clar pentru cititori:

Primul Sigiliu se numea Sigiliul Vietii iar Kuo il stapanea ca un expert. Era capabil sa manipuleze vantul in atacuri devastatoare. Cred ca pentru asta cei din Ordin l-au consacrat cu acest nume, Vantul. Ma intreb doar de ce ne-a ascuns acest fapt din trecutul sau. In cele din urma, elucidasem misterul. Eu voi fii urmatorul...Cu acest gand m-am blocat asupra ultimului rand din scrisoare, socul imi ingreunase tot corpul. Am ramas ingandurat cu scrisoarea in mana, intins pe jos, in linistea noptii.

#7
greenvision

greenvision

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,120
  • Înscris: 03.01.2010
Mie mi-a placut

#8
pateu_98

pateu_98

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,963
  • Înscris: 12.11.2012

View Postblacktroop1, on 10 iulie 2020 - 20:49, said:

Multumesc .....
E belea ce ai scris ! eu si cu greenvision asteptam urmatoarea poveste

#9
cristalqw

cristalqw

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,384
  • Înscris: 19.02.2009
Lasam la o parte punctuatia deficitara a textului, topica insa aduce aminte de google translate.
Este contributia originala a autorului?

#10
arsmundis

arsmundis

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,448
  • Înscris: 14.02.2018
”Prepararea era gata” ??
Ai tradus cumva textul sau nu stii ca in romaneste se scrie pregatire? Ca banuiesc ca asta ai vrut sa spui.
” Sit”? parasea inconjurimea? De astea pot gasi mai multe.
”Privesc cerul printre crengile bogate ale copacilor si chem aerul sa ma inconjoare de cateva ori. Imaginea dadea impresia unei simple furtuni formata dintr-o data in mijlocul padurii. Simt cum acumulez energie naturala pentru un val apoi, imping fulgerator cu mana inainte formand un perete aproape invizibil de aer care maturase toata uscaciunile de pe pamant pe o distanta de cativa metri si risipindu-se apoi in contact cu trunchiul de copac.”
Ai probleme. Privesc cerul nu merge cu imaginea dadea impresia... Împing fulgerator... nu se potriveste cu peretele care maturase... Plin de dezacorduri. Incepi o propozitie la timpul prezent si o termini aiurea, la alt timp.
Dincolo de astea textul are un anumit mister tipic prozelor scurte. Nu e rau dar abundenta de greseli rapeste aproape tot farmecul.

#11
blacktroop1

blacktroop1

    New Member

  • Grup: Candidate Members
  • Posts: 7
  • Înscris: 03.06.2020

View Postcristalqw, on 11 iulie 2020 - 09:06, said:



Da, este contributia mea originala.
Povestea pe care am scris-o inainte m-a motivat s-o scriu si pe aceasta (au legatura intre ele).

View Postarsmundis, on 11 iulie 2020 - 10:11, said:



Textul nu este tradus. Am terminat sapte astfel de povesti si este prima oara cand scriu.
Nu am studii in domeniu si nici experienta dar am incercat sa am un oarecare vocabular. Nu imi place simplitatea si de aceea mai folosesc cuvinte rar auzite (sa zicem), pt ca nu-mi place sa ma conformez.
Problema cu timpul schimbat o inteleg si eu acum. Nu inteleg de ce potrivirea cuvintelor nu este buna (in exemplele tale), probabil prin "imping fulgerator" voiai sa mentionezi ca cuvantul "maturase" inspira o actiune mai lenta, care contravine cu cuvantul "fulgerator"?

Edited by Dany_Darke, 11 July 2020 - 14:34.


Anunturi

Neurochirurgie minim invazivă Neurochirurgie minim invazivă

"Primum non nocere" este ideea ce a deschis drumul medicinei spre minim invaziv.

Avansul tehnologic extraordinar din ultimele decenii a permis dezvoltarea tuturor domeniilor medicinei. Microscopul operator, neuronavigația, tehnicile anestezice avansate permit intervenții chirurgicale tot mai precise, tot mai sigure. Neurochirurgia minim invazivă, sau prin "gaura cheii", oferă pacienților posibilitatea de a se opera cu riscuri minime, fie ele neurologice, infecțioase, medicale sau estetice.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate