Depresie - Când nu mai meritã continuat

Bună seara !
Mă voi strădui să scriu toate detaliile importante despre situația mea și gândurile pe care le am, dar nu ezitați să întrebați orice vreți pe parcurs, pentru că este posibil să omit vreun detaliu esențial sau cu oarecare însemnătate.

Am 24 de ani și sunt femeie.
Domeniul în care urmează să profesez (urmând încă studiile deocamdată) este unul pe care prefer să nu îl menționez, pentru că este unul foarte controversat la ora actuală și nu vreau să duc discuția în direcția aceea, la caterincă și altele.

Este însă important de menționat că este un domeniu cu care m-am ars, pentru că atunci când l-am ales am avut idei diferite despre ce presupune acest domeniu, acum în schimb simt că mă sufoc pe zi ce trece și încă nici nu am intrat în adâncurile totale ale acestei meserii.
Faptul că am investit să urmez această cale și că totuși atunci când mă uit în oglindă nu văd acea femeie ( dpdv al forței interioare ) care aș vrea să fiu mă termină psihic într-o măsură în care nici dacă aș renunța la acest domeniu nu aș mai putea să trăiesc o viață echilibrată, indiferent ce aș face. Zic asta doar fiindcă am primit din mai multe părți ”De ce nu schimbi cariera ?” , iar eu știu că acest lucru n-ar fi o soluție. Nu pot să trăiesc cu mine însumi nici așa, și n-aș putea trăi cu mine însumi nici altfel.

Despre relația cu familia scriu doar ca să răspund întrebarea care ar putea să fie pusă pe parcurs de către altcineva: nu, nu avem o familie prea fericită sau unită. Nu suntem nici pe departe genul de bestii pe care îi poți vedea la știrile de la ora 5, dar majoritatea sunt genul aceia de intelectuali egoiști care în majoritatea timpului fiecare e izolat în lumea lui, și pe timp de sărbători sau vacanțe ne prefacem că ne pasă unii de alții.
Repet, nu vreau să pasez nicio responsibilitate familiei în discuția asta - am scris doar un mic sumar pe tema asta, pentru că oricum mereu este cineva care va întreba despre familie.

Dpdv social, nu am probleme: am cercul meu de prieteni, iar partener nu am ( deși am avut relații fugare ) pentru că în primul rând nici nu am interes către o relație la momentul actual, și în al doilea rând nici n-ar avea rost să târăsc pe cineva după mine.

Deci problema mea majoră o constituie drumul ales - un drum care se dovedește a fi o bucată prea mare de înghițit pentru mine. Știu că sunt enorm de multe persoane pe același drum, care umblă pe acest drum având standardele mai joase, dar eu nu sunt așa. Nu sunt chiar exagerat de perfecționistă, dar vreau să fac lucrurile măcar la un nivel ridicat. Am crezut că voi putea să fac acest lucru în domeniul ales, dar momentele mă depășesc de multe ori și nu văd rostul pentru care merită să mai continui, pentru că nu mai suport să mă privesc în oglindă și să văd eșecul.

Mulțumesc pentru toți cei care citiți și răspundeți !

Edited by Siberiana, 17 November 2018 - 20:14.

Du-te la psiholog!

Dar eu nu vad unde-i problema. Ce anume te deranjeaza?

La 24 de ani, nu ai cum sa ai nici cel mai mic indiciu despre vei obtine de la viata. Ai rabadare si iti vei gasi menirea pe acest pamant.

Edited by pasilla, 17 November 2018 - 20:23.

 Testosteron, on 17 noiembrie 2018 - 20:22, said:

Tu ce ai înțeles ?

 Siberiana, on 17 noiembrie 2018 - 20:23, said:

Am inteles ca ai oaresce nemultumiri, dar nu am inteles ce, cum si de ce.

oamenii saraci n-au depresie

 pasilla, on 17 noiembrie 2018 - 20:22, said:

Problema este că mă uit la ai mei și văd o imagine de viitor care mă îngrozește.
Și ei sunt în domeniul acesta și deși dpdv material o duc bine, se vede pe ei că sunt încontinuu frustrați.
Nu vreau să ajung până la 50 de ani ca să îmi dau seama că următorii 24 de ani sunt la fel ca și primii 24 de ani.
Și măcar de-ar fi vreo satisfacție în viață până atunci, dar nu este.
De ani de zile mă trezesc dimineața și simt un gol și o senzație de ardere în stomac, și un gust amar în gură.
În timp ce trec orele mă gândesc la cât de mult aștept noaptea, să cad în somn și să nu fiu conștientă pentru câteva ore de viața mea.
Orice succes fugar aș avea pe parcurs, nu cred că compensează starea în care îmi petrec majoritatea timpului.

 romeo_cj, on 17 noiembrie 2018 - 20:29, said:

Vechiul argument....eu cred că depresia nu alege.
Am cunoscut și oameni săraci cu psihicul la pământ.

Edited by Siberiana, 17 November 2018 - 20:30.

 Siberiana, on 17 noiembrie 2018 - 20:31, said:

Crezi ca cineva te intreaba pe tine ce vrei si ce nu vrei? Eu cred ca tu te tii de glume....

 Testosteron, on 17 noiembrie 2018 - 20:25, said:

Am scris că dpdv profesional nu mă ridic la standardele la care vreau să mă ridic.
Dacă scoatem partea profesională, nu prea mă mai interesează altceva.

---
In rest, iesi dreaq din casa du-te unde-i mai multa lume si lasa-te dusa de val.N-o sa te vindece nimeni din cei de pe aici. Doar o sa-ti faca nervi.
"De ani de zile mă trezesc dimineața și simt un gol și o senzație de ardere în stomac, și un gust amar în gură."
Ei, sunt simptomele clasice ale mahmurelii de dupa.  Te-am sfatuit sa te lasi dusa de val, dar sa nu exagerezi, totusi.
Si lasa viata alor tai in pace. daca ei sunt multumiti cu ea, tu vezi-ti de alt  model in viata.

Edited by Barboso, 17 November 2018 - 20:52.
Nu amestecam in discutie alti useri.

 Siberiana, on 17 noiembrie 2018 - 20:31, said:

Ce-i aia depresie? Ati gasit un cuvant si-acum aveti obiectul muncii...

Rabdare. Nu stii ce iti rezerva viata.
Intre timp, incearca sa faci diverse activitati voluntare.
Parintii tai au trecut prin vremuri "nasoale", incearca sa ii ajuti, dar nu te lasa contaminata.

 Testosteron, on 17 noiembrie 2018 - 20:33, said:

Nu trebuie să mă întrebe ”cineva”.
Suicidul este un act individual, din câte știu eu.

 Siberiana, on 17 noiembrie 2018 - 20:34, said:

Foarte bine. Pe mine nici cel putin partea profesionala nu ma intereseaza, dar n-am absolut nici o problema cu chestia asta.

Poate ajuta.
Daca nu, se poate sterge.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/r9fe8xw8Op8?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

 Siberiana, on 17 noiembrie 2018 - 20:35, said:

Pai daca esti intr-atat de fraiera, poate fi si asta o solutie, dar extrem, extrem de nasoala....

 Siberiana, on 17 noiembrie 2018 - 20:35, said:

Vorbesti prostii. Nu faci decat sa sufere alte persoane. Chiar nu iti pasa de nimeni si de nimic ?

Edited by pasilla, 17 November 2018 - 20:38.