Spre Mercur

Noua misiune de explorare a planetei Mercur (europeano-japoneza) si-a inceput aventura

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/1Sj9cjwFhQY?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Sa mearga sanatosi....

Desfacerea bratului cu magnetometre

www.spacealliance.ro/articles/images/a/BepiColombo_magnetometer.gif

Edited by myspace, 30 October 2018 - 00:16.

OK, ce-i asa de fascinant la planeta aia de 427 grade C ?
Sunt unii chiar atat de naivi sa creada ca o vom coloniza?
Nu-mi vine sa cred  pe ce prostii  se arunca  banii.

Edited by programmer08, 04 November 2018 - 13:46.

programmer08, on 04 noiembrie 2018 - 13:45, said:

Banii aruncaţi pentru a cunoaşte, sunt bani "aruncaţi" cu folos. Cu cât sunt mai mulţi bani cheltuiţi în acest mod, cu atâta adunarea cunoştinţelor contribuie la dezvoltarea civilizaţiei.

........................

Dacă iniţiatorul acestui topic aduce ştirea despre misiunea BepiColombo că va porni, eu aduc pe cea despre misiunea Dawn, din Centura de Asteroizi, care şi-a încetat activitatea Joi, 1 Noiembrie, după o explorare de 7 ani, şi 11 ani de misiune totală. Această navetă a explorat planetele pitice Ceres şi Vesta şi a costat 466 de milioane de dolari.

Edited by lupini, 04 November 2018 - 14:05.

Quote

Ce e asa de greu in a pricepe ca o planeta apropiata de Soare e foarte incinsa si arida si are cea mai rapida rotatie in jurul Soarelui? Astea le poti afla prin formule si observatii de la distanta  fara sa trimiti o sonda.  
Cu ce ajuta cercetarea planetei  Mercur la dezvoltarea civilizatiei?

Daca gaseau forme de viata primitive  mai ziceam ca poate ajuta la progresul ingineriei genetice, dar asa?

Edited by programmer08, 04 November 2018 - 14:27.

Asta inseamna explorare.
Toti oamenii care sunt mentionati prin cartile despre stiinte ale naturii asta au facut, au explorat.

Banii sunt o problema pentru noi, oamenii de rand, pentru umanitate nu sunt absolut nicio problema, sunt niste hartii.
In spatele lor se afla munca celor implicati in proiect, munca care in opinia mea, trebuie facuta, foarte bine ca e facuta.
Asa cum niste unii au capricii din astea sa aiba yahturi si Lamborghini, asa altii au alte capricii. Sa trimita sonde pe Mercur. Sau sa construiasca un accelerator de particule, sau laserul de la Magurele.
Aia cu cercetarile in domeniul medical e o chestie asa.. pentru bobor. Niciuna dintre aceste investitii nu are o justificare imediata. Pentru ca scopul e explorarea tainelor universului, cunoasterea. Multe dintre descoperiri nu aduc un aport imediat, vizibil, sa-l analizezi din perspectiva unei investitii economice.

Exista lume si in afara economiei. Exista viata si in afara banului.
Arta, matematica si dragostea(umanitatea).In opinia mea, astea-s coordonatele in care un aport sistematic poate fi evaluat. Nu banul.

Daca ar fi dupa mine, explorarea spatiului de catre om ar trebui sa fie o arie cu mult mai activa, mai bine finantata. Pentru ca restul lucrurilor s-ar putea sa nu conteze asa de mult, cum ar parea la prima vedere.

Edited by maccip, 04 November 2018 - 14:48.

maccip, on 04 noiembrie 2018 - 14:47, said:

Frate, marii exploratori ca Polo,  Magellan, Columb, Vespucci, Cortez, Pizzaro,  Cook , Lewis si Clark   au explorat locuri ce pot fi locuibile si pe unde poti sa-ti construiesti alt oras, gen alte continente, alte insule, noi resurse si suprafete de valorificat  etc. Explorarea e aia misto cand gasesti ceva pentru a-ti imbunatati viata sau pentru a te muta intr-un alt loc mai prielnic.  
Sau ne-au oferit informatii despre planeta pe care traim si diferite medii ca  Amundsen sau Cousteau ca sa ne completam harta si sa aflam cam ce pe la polul nord sau in mediul subacvatic si cam ce resurse putem gasi acolo.  

Sau ca  Armstrong unde sa zicem ca pe Luna se poate trai cel mult o luna-doua doar .....for fun.
Dar macar Luna are helium 3   care in viitor indepartat ne-ar putea folosi....sau nu.  Dar macar e aproape.


Cu ce te ajuta pe tine faptul ca cercetezi o planeta arida  pe care nu vei locui niciodata si care nu are resurse ?

Stii bine ca e fierbinte si pustie fiind in apropierea Soarelui, asa ca la ce rost sa o mai cercetezi in detaliu?

La fel si cu Marte....care e inghetat, e lipsit de resurse, e plin de belele (radiatii, temperaturi scazute, furtuni de praf), cel mult poti sa locuiesti intr-un dom subteran timp de cateva luni ca dupa aia o iei razna si iesi cu organismul facut plastilina  la gravitatia scazuta care e pe acolo. Plus ca e la 2 ani distanta, ori daca ai o urgenta ca astronaut  chiar la mijlocul calatoriei, gen se strica ceva pe la bordul navei  precum rezervorul de oxigen,   s-a zis cu tine.

Edited by programmer08, 04 November 2018 - 15:48.

programmer08, on 04 noiembrie 2018 - 14:25, said:

Cea mai frumoasă latură a ştiinţei care explorează doar de dragul cunoaşterii, e că nu o face pentru alt beneficiu decât pentru acela de a cunoaşte. Cu siguranţă, cunoaşterea se obţine cu bani.

Curiozitatea e cea care trimite sonde în spaţiul cosmic, care să exploreze şi să adune informaţii. Cunoaşterea lumii şi tehnologia au ajuns unde sunt acum, pentru că au fost oameni care au explorat de dragul curiozităţii, de felul lui Oresme, Copernic, Tycho Brahe, Kepler, Coriolis...şi mulţi mulţi alţii.

Spre exemplu, lui Tycho Brahe, regele Danemarcei, Frederick al II-lea, i-a acordat o insulă şi bani ca acesta să contruiască Uraniborg, un fel de Cetate unde s-au adunat cei care nu aveau altceva de făcut decât să se uite cu telescopul spre cer.

Oameni precum aceştia sunt cei care au creat civilizaţia noastră.

Edited by lupini, 04 November 2018 - 16:32.

Cunostintele acumulate presupun sa contribuie cu ceva la imbunatatirea vietii.

Ori eu nu stiu cu ce ne-ar ajuta daca trimitem sonde  de milioane de dolari  pe Mercur sau Pluto  de dragul sa aflam detalii inutile.

lupini, on 04 noiembrie 2018 - 13:55, said:

Planeta Ceres este aproape habitabila si este a doua tinta cosmica dupa Lună, aceasta stiind ca pe Ceres nu sunt radiatii, nu sunt furtuni de nisip, nu are gravitatie substantiala, dar are o pozitie strategica importanta plus resurse de tot felul.

Sondele trebuiau trimise spre polul sud al lui Enceladus, spre Europa, Ganimede si Calisto.

programmer08, on 04 noiembrie 2018 - 15:42, said:

Reactorii compacti ai viitorului nu vor utiliza reactia D2-T3, ci hidrogenul normal desi in prima faza vor utiliza H-Li, apoi C-H si N-H, acestea deoarece vor fi proiectate scuturi contra razelor gama, practic scuturi de plasma si chiar laser, plus scuturi de reflexie si de absorbtie.

Multiple fusion reactions have no neutrons as products on any of their branches. Those with the largest cross sections are these:
High nuclear cross section aneutronic reactions[2]
Isotopes Reaction
Deuterium–helium-3 2D + 3He →   4He + 1p + 18.3 MeV
Deuterium–lithium-6 2D + 6Li → 2 4He + 22.4 MeV
Proton–lithium-6 1p + 6Li →  4He + 3He + 4.0 MeV
Helium-3–lithium-6 3He + 6Li → 2 4He + 1p + 16.9 MeV
Helium-3-helium-3 3He + 3He →   4He + 2 1p + 12.86 MeV
Proton–lithium-7 1p + 7Li → 2 4He + 17.2 MeV
Proton–boron 1p + 11B → 3 4He + 8.7 MeV
Proton–nitrogen 1p + 15N →   12C + 4He + 5.0 MeV


PS: Cate sonde lansate spre Marte, Jupiter, samd si aproape deloc spre Enceladus, Europa, Ganimede, Calisto.

Cati bani aruncati in genetica si medicina si aproape deloc in criogenie, protezare cerebrală pe suport electronic de siliciu.

Bani aruncati pe betoane, arme si altele si prea putini pe replicatoarele de hrana, noroc cu faina de betaceluloza de biosinteza enzimatica si carnea de soia.

Bani aruncati la pubela planetei si oameni care dispar zilnic prin boli si subnutritie, sete, samd, noroc ca unii au reusit sa liberalizeze pe piata libera metspamalele.

Lumea viitorului vaa fi una IA a droizilor, a caselor-nave gonflabile zburatoare, a aerogelilor, a materialelor indestructibile si helionice, a nomazilor, un vest salbatic civilizat menit expansiunii pe planeta cat si in afara acesteia.

Edited by Infinitty, 04 November 2018 - 18:15.

Eu credeam ca sunteti oameni seriosi.

Amerindienii erau suficient de seriosi?! Dar taranul roman?

Edited by Infinitty, 06 November 2018 - 15:26.