Cum punem capăt obligației de a munci ?

criztu, on 08 iunie 2018 - 10:37, said:

pai de ce nu faceti si voi ceva ca sa nu mai fiti exploatati?

de ce nu va apucati si voi sa-i exploatati pe altii?


apoi, sa stii ca si bogatii sunt exploatati la greu, de insasi clientela si piata, plus raspunderea uriasa pentru sute sau mii de oameni si daca numai unul pateste ceva din cauza neglijentei  sau e platit mai putin si nejustificat decat scrie in contract, patronul ala e belit total ca raspunde si pentru paznici si pentru maturatori pana la angajati si manageri si sefi de echipe si secretare.

Si directorii si patronii  au niste task-uri de indeplinit, niste planuri pe termen lung de respectat.....ca daca nu le respecta, dau faliment.   Sa dai comanda la altii nu e atat de usor, iar daca comiti o greseala din cauza comenzii tale, nu mai poti da inapoi si astea costa.
Nu cunosti stresul prin care trec zilnic, de aia si isi permit sa se relaxeze mai bine ca altii.
Da, stai la piscina cu gagici , vanezi, pescuiesti,  mananci fructe de mare,  bei sampanie care costa cat apartametul tau,   dar odata vine un telefon in care te anunta secretara ca clientii sunt nemultumiti si vor sa te dea in judecata pentru produsul defect sau niste servicii proaste,  sau sa te anunte ca ai iesit pe minus sau ca s-a stricat ceva si trebuie imediat sa vii si sa te prezinti la firma ca un soldat la datorie .
Dintr-o data, cand ti-e lumea mai buna, incepi sa fii agitat si nu stii ce sa faci ca sa nu-ti pierzi piscina si vila.
Plus ca au facturi mari de platit, pai daca intr-o saptamana firma lui iese pe minus,  si trebuie sa scoata bani sa acopere minusul, iar o factura de zeci de mii de euro precum la curent sau la caldura asigurata in vila lui ramane neplatita, e jale.  

Tu ca exploatat raspunzi doar de viata ta, de salariul tau,  patronul raspunde de vietile celor pe care ii exploateaza.  Gresesti ceva, de obicei patronul raspunde.
Pentru asta necesita multa responsabilitate si din cate vad, cei care se plang de sistem au 0 responsabilitate si incapabili de a-si crea propriile afaceri sau de a supravietui pe cont propriu.


Ca daca cei care se plang de sistemul ierarhic pe piata muncii  aveau gena de lider si erau responsabili,  aveau demult afacerile lor si ii dureau in basca de cei pe care ii exploatau.

Edited by prorepublica, 09 June 2018 - 14:26.

EUtraveler, on 06 iunie 2018 - 07:52, said:

El acolo vrea să meargă, dar nu știe cum să ceară.
Mohombi, îți dăm noi permisiunea să mergi !
It's going to be a Bumpy Ride

superm, on 06 iunie 2018 - 08:41, said:

daca tu crezi ca munca a adus omenirea la nivelul actual te inseli tare. omenirea n-a progresat datorita oamenilor harnici si muncitori ci datorita celor lenesi care n-au vrut sa munceasca. omul lenes e cel care cauta "smecheria", cauta solutia pentru a munci cit mai putin sau daca se poate deloc, e fortat sa gindeasca mult mai mult decit cel harnic. daca citesti dialogurile lui platon cu socrate, vei vedea ca acele dialoguri nu au loc la prasitul porumbului ci undeva relaxati la o masa, eventual cu o carafa de vin in fata.

edy_wheazel, on 06 iunie 2018 - 09:15, said:

partial adevarat, dar ce te faci cu idiotii care nu vor sa munceasca si ajung infractori? da, poti sa spui ca e ok, astfel apar joburi cum sunt cele de politist, gardian, procuror, judecator, avocat. nu stiu daca observi, pentru un idiot care nu vrea sa munceasca deja ai inca cel putin 5 oameni care lucreaza, dar nu produc nimic propriuzis.
oare n-ar fi mai ok ca in loc de o munca fara rost cu care ii tii ocupati pe idioti, sa investesti si sa muncesti in sitemul de invatamint pentru a scapa de acesti idioti, iar in loc de politisti, gardieni etc sa ai profesori?
sa stii ca omul nu se naste idiot, idiotii ajung idioti prin educatie, mai exact datorita lipsei educatiei.

cirus6, on 11 iunie 2018 - 09:37, said:

Si munca intelectuala, tot munca este.

PlatonX, on 11 iunie 2018 - 14:39, said:

asa-i. dar una e cind o faci din pasiune, pentru ca-ti place si e cu totul altceva cind o faci pe bani, contra timp, la termen.

in tinerete am fost un foarte bun jucator de tenis de cimp si de masa....profesionistii sunt altceva, nu i-am putut bate niciodata. jucam 4-5 ore pe zi din placere, si credeti-ma ca sa joci 4 ore pe zi tenis e munca, dar n-am perceput-o niciodata ca munca, era placere.

cirus6, on 11 iunie 2018 - 22:43, said:

Munca este efort instrainat, alienat.
Orice faci tu, si care este alienat, instrainat, de tine, adica nu mai este al tau, este munca.  - ex. efortul tau de a spala un ciorap, nu e munca, daca nu este instrainat de tine, adica ciorapul acela il speli in folosul altuia. daca il speli in folosul tau, pt ca ai tu nevoie sa-ti speli ciorapii pt tine ca vrei tu si-ti place tie, aia nu e munca.

Munca nu e efort instrainat, decit daca o faci moca. Daca primesti bani, cu ei iti cumperi chestii trestii pentru tine, asta daca nu-i donezi sau ii arunci pe fereastra.

E amuzant cum putorile numesc munca "exploatare", fara sa explice si cum ar trai oamenii daca toti ar sta cu cucu-n sus. Tot ce se vede, in toate directiile, este rezultatul muncii cuiva, exceptia este doar pe undeva prin salbaticie, dar si acolo vezi avioane. Ca sa nu muncesti ar trebui sa stai in aer liber si sa maninci fructe de padure, dar cred ca ar fi o concurenta acerba la fructele alea si atunci tot trebuie sa muncesti ca sa te lupti cu aia care vor sa le culeaga inaintea ta

Mosotti, on 12 iunie 2018 - 14:24, said:

Pentru munca ta primesti in schimb, de la cel pentru care ai prestat, bunuri/servicii/lichidități despre care nu știi

• dacă sunt pe măsura muncii tale, tu nu știi cât valorează munca ta de fapt
  
  
• dacă cel care te plătește a depus un efort(nu neapărat ca cel depus de tine) pentru a face acest schimb

deci nu este o echivalenta asa cum vrei tu să reiasă.

Niciodata nu ar trebui sa te multumești(sau să pleci acasă impăcat cu ideea) ca ai primit bani pentru munca ta.

Edited by Mohombi, 13 June 2018 - 01:47.

Mohombi, on 13 iunie 2018 - 01:46, said:

1. Valoarea munci difera de la om la om. Mai exact, valoarea muncii tale este valoarea pe care altcineva este dispus sa plateasca si tu esti dispus sa accepti. Unii obtin mai mult altii mai putin.
2. Cel care plateste nu trebuie sa faca nici un efort. Vorba aia: banii sunt ai lui marfa (munca in cazul de fata) este a ta. Daca iti convine bine daca nu la fel de bine.

Mosotti, on 12 iunie 2018 - 14:24, said:

Banii se "devalorizeaza". Iei frumos graficele cu devalorizarea dolarului de ex. si o sa observi ca pe parcursul unei vieti de om, 1 dolar isi pierde 100% din "valoare".  
Pe parcursul unei vieti de om, valoarea muncii cuantificata in bani, e anihilata. Adica, la capatul "duratei de viata" a unui 1 dolar, munca cuantificata de acel 1 dolar, e anihilata.
Aceasta este de facto, instrainarea efortului.

Edited by criztu, 13 June 2018 - 09:06.

criztu, on 13 iunie 2018 - 09:02, said:

Da, dar asta daca ii pastrezi la ciorap pe perioade foarte lungi. Daca cu banii obtinuti din munca, iti cumperi in produse/casa, nu mai conteaza ca peste 30 de ani se devalorizeaza.

criztu, on 13 iunie 2018 - 09:02, said:

Banul e facut sa circule nu sa stea sa zaca. Acum, daca nu stii cum sa il faci sa circule si sa se inmulteasca este partea a doua, atunci se aplica ce zici tu. Oricum, in ziua de azi, economisirea este cea mai mare greseala.

Soulstream, on 13 iunie 2018 - 10:02, said:

Mecanismul e complex... Impozitul pe salariu si taxa pe cumpararea unui produs, inseamna ca procent din valoarea efortului tau de sa zicem $100, e deja anihilat.
Cumparand munca altui om cu cei $100 pe care i-ai primit pt munca ta, asa e, deplasezi procesul de devalorizare - anihilarea efortului cuantificat de cei $100 - la alt om.
Dar procesul e inevitabil. La capatul circuitului, dupa 100 de ani, acei $100 platiti initial, au putere de cumparare 0.


imagineaza-ti caz concret:
Sa-l luam de ex. pe Muxurel Igzarexu. El vrea o casa la tzara, cu vie, cu livada, cu lucerna, cu vacutza sa-i dea lapte, oaia sa-i dea lana, purcelu sa-i dea carnati, etc. etc.
Si deci ce face Muxurel Igzarexu?
Se-apuca el sa munceasca sa-si faca o casa, sa semene lucerna, sa lege via, sa ingrijeasca livada, sa mulga vaca, sa taie porcu, sa faca toate astea?
Nu.
Muxurel Igzarexu scrie din pix niste hartii colorate, si ii da lu unu sa-i puna caramida peste caramida la casa, lu altu sa-i tunda via, lu altu sa-i semene lucerna, lu altu sa-i mulga vaca, etc.

Toti acesti oameni care fac un efort, pt care Muxurel Igzarexu le da o hartie colorata la schimb, au doua optiuni:
1. sa pastreze acei sa zicem $100 care cuantifica efortul depus de ei, timp de o viata, la saltea
2. sa plateasca cu acei $100, efortul depus de alti oameni.

In cazul 1. dupa 100 de ani, cu acei $100 pastrati la saltea, nu vei putea mai plati efortul depus de alti oameni, avand putere de cumparare 0.
In cazul 2. timp de 100 de ani, acei $100 tot plimbati de la un om la altul, vor distribui pierderea de valoare, intre mai multi indivizi.

Atat in cazul 1. cat si in cazul 2. efortul depus la construirea casei lu Muxurel Igzarexu, a fost anihilat dupa 100 de ani.
La capatul circuitului de 100 de ani, Muxurel Igzarexu a obtinut o casa, o vie, o livada, vaci, oi, purcei, tot ce-are nevoie omu sa traiasca, pe spinarea cuiva.
E ca la jocul ala cu 5 scaune si 6 oameni dand roata. Cineva ramane pe afara.


Exemplul asta cu $100, ia in considerare numai scaderea puterii de cumparare. Daca luam in considerare si taxe si impozite, procesul e mult mai rapid.
Sa cumulam de exemplu, taxele si impozitele:
sa zicem ca primim un salariu de $100.
1. platim un impozit de sa zicem 25% - raman $75
2. cumparam ceva ce valoreaza $75, platind un TVA de sa zicem 20% - raman $60

A fost instrainat 40% din efortul depus de tine, cuantificat ca valorand $100, prin simplul proces de impozitare a salariului, si taxarea cumpararii produsului.

De fiecare data cand acei $100 sunt folositi ca salariu, e instrainata 25% din munca celui care primeste salariul.
Adica, daca $100 sunt folositi de 4 ori in plata de salarii, a fost instrainata (alienata, anihilata, nimicita) 100% din munca pe care o cuantifica.
Pe parcursul unui circuit intreg al acelor $100 - adica pana ajung la putere de cumparare 0, acei $100 pot anihila de tzijpe mii de ori, munca a enjpe mii de oameni.

Edited by criztu, 13 June 2018 - 12:32.

Taxele alea intra si ele la loc in economie, nu stau nici ele "la ciorap".  Banii circula continuu. Si nici numarul lor nu ramane constant in timp. Da, cu aceeasi hartie de 100$, nu mai faci nimic dupa 100 de ani, dar in timp si veniturile cresc. De-aia nu conteaza numai valoare absoluta a veniturilor, ci puterea de cumparare oferita de aceste venituri.

Soulstream, on 13 iunie 2018 - 12:24, said:

Explicam ce este 'munca'. Munca este efortul tau, instrainat, adica e luat de altcineva.
Cand ai un salariu de $100, si e impozitat salariul cu 25%, acei 25% sunt efortul tau instrainat.
Cand cumperi un produs, si e tva-ul 19%, acei 19% sunt efortul tau instrainat.
Inflatia de 2.5% pe an, face ca in 10 ani, sa se cumuleze inca 28%, acei 28% sunt efortul tau instrainat. - https://www.official...uture_pct=0.025

iata, 72% din efortul tau, e instrainat, vrei nu vrei, prin doar 3 mecanisme.


Daca tu iti faci prin casa pt tine, tu cu mana ta, iti zugravesti, iti tai lemne, iti pui muraturi, iti faci mancare, faci curat, speli rufe, faci sex cu nevasta, dar nu primesti bani pt asta, tot acest efort, nu e 'munca', pt ca nu e instrainat. Rezultatul efortului tau, iti ramane 100% tie. Muraturile pe care le-ai pus cu efort, tot tu le mananci, iar nu ajung pe masa lu Muxurel Igzarexu, sa mananca si burta lui.
In schimb, o gagica inregistrata la registrul comertului ca star porno, sau care ii pune muraturile lu Muxurel Igzarexu, si primeste bani pe chestia asta, face o 'munca'.
Intelegi ce zic?

Edited by criztu, 13 June 2018 - 13:02.

criztu, on 13 iunie 2018 - 12:45, said:

Sa iti spun un secret. Impozitarea nu e 25% e spre aproape 80%. Pe CIM.

Mohombi, on 13 iunie 2018 - 01:46, said:

Dar ce ai vrea sa primesti? produse?

jm2010, on 13 iunie 2018 - 05:14, said:

Nu cred ca ai inteles ideea/discutia pentru ca ce adaugi pare sa aiba legatura dar, de fapt, nu are.
O sa incerc sa explic cat pot de simplu:
Ideea de bază este:
Prin munca prestată pentru angajatorul tău, tu îi aduci un beneficiu mult mai mare decât îți aduce el ție.

Asta spune criztu prin munca instrăinată: tu ai impresia că ești plătit pentru tot efortul depus la job-ul tău dar de fapt nu este așa, o parte din munca(de fapt aproape toată) o dai liber(pe moca).

Asta era ideea cand am spus ca nu stii cat valoreaza munca ta. Nu ai de unde si cum sa afli asta.

1. Ce ai adaugat tu, ca alti oameni castiga alte sume, nu are legatura. Ceilalti sunt in aceeasi situatie, tot sclaveți ca și tine sunt și ei, faptul că te compari cu alt sclavete, nu te ajută prea mult.
2. Cel care te plateste e posibil sa nu faca nici un efort, asta era toata ideea, schimbul ban - munca nu este unul deloc echitabil. Nu e vorba daca-ti convine sau nu, te duci in alta parte, e la fel.