Duminica Floriilor.

LA MULTI ANI!, tuturor celor ce poarta nume de flori sau nume derivate din acestea.

La multi ani

La multi ani!

La mulți ani fericiți!

La multi ani!

La mulți ani!

La mulți ani!

La multi ani si Floricicai dansatoarea, personajul care a facut istorie in comedia romaneasca !

codesmm, on 01 aprilie 2018 - 08:11, said:

AMIN

La mulți ani fericiți!

Nu e nicio florie, mai terminați cu prostiile astea! Nu există florii!

La multi ani tuturor !!!

Citisem Dinamica Fluidelor.
Dar daca tot m-am bagat pe topic, la multi ani la toti cei cu nume de flori sau fluide !

I-auziti ce zice omul asta:

“Florii” este impropriu tradus în română ce se sărbătorește astăzi, pentru că nu flori îi aruncau pe cale Domnului ierusalimitanii când a intrat El, Mesia, în cetate așezat triumfător pe un măgăruș, ci parte din straiele lor și crengi tăiate din copacii din jur (finic, dafin, frunze de palmier etc.). Nu flori, însă, nici o Evanghelie nu menționează vreo floare și poate nici nu era încă sezonul. Nici o floare acolo, textul spune clar: haine și crengi sau frunze smulse din copac.
Iar crengile apar, oricum, numai la Matei și Marcu (Mt 21,1 – 9, Mc 11,1 – 10). Luca și Ioan nu menționează decât hainele aruncate în drum. N-avem nici o floare nicăieri. Doar haine, crăci, flenduri și zdrențe.
ἄλλοι δὲ ἔκοπτον κλάδους ἀπὸ τῶν δένδρων.
In Marcu ( Mc 11,1) la fel, se aruncă și se împrăștie hainele în drum:
τὰ ἱμάτια αὐτῶν ἔστρωσαν εἰς τὴν ὁδόν:
pe când alții taie crengi din copaci:
ἄλλοι δὲ στοιβάδας ἔκοπτον ἐκ τῶν δένδρων.
Crengile au nume diferite în Matei și Marcu, însă ceea ce ne interesează este verbul aruncării în toate versiunile:
estrõsan / ἔστρωσαν / e-strõ-san
Este aoristul de la στρωννύω, strõnnuõ, a împrăștia, sau: στόρνυμι, stornumi, eu împrăștii. A împrăștia așa cum împrăștii paiele, straw, în mod uniform.
Pentru că aceeași rădăcină a dat în engleză straw : paie. Ceea ce împrăștii ca pat, culcuș, pentru oameni sau animale. To strew: strewn, strewed, straw.
Tot în greacă, aceeași rădăcină a mai dat și στρατός (stratós, “armata, un strat uniform de oameni”, căci și strat de la aceeași rădăcină vine). De aici însă și: strategia.
Mai interesant: în latină aceeași rădăcină a dat verbul sterno, sternere, de unde   a-sterno: a așterne moștenit de noi. De aici avem noi așternutul, care la origine consta din paie împrăștiate. Așternut și straw au așadar aceeași etimologie indo-europeană.
Avem însă aceeași etimologie și în cuvîntul strat, din latinescul stratum. Un strat e ceva care a fost împrăștiat, a-șternut în mod uniform, ca paiele (straw). Nici nu e de mirare că în mai multe dialecte românești (dar și în albaneză: shtrat) strat, straturi e sinonim cu așternutul. Straturile sunt cearșafurile. Sau stratul din grădină, de legume, de pildă, care și el e întins, etalat. Strat (ca și așternut) este așadar etimologic înrudit cu englezescul straw. Pentru că se așterneau paie. Sau altceva, în mod uniform, precum credincioșii își estrõsan / ἔστρωσαν / așterneau hainele în fața lui Isus.
In mod deloc surprinzător, în Biblia gotică a lui Wulfila verbul grecesc estrõsan e tradus prin strawidedun ana wiga: le împrăștiau pe drum: to strew, straw, strewn, street. Wulfila a simțit acolo că estrõsan și strawidedun au aceeași rădăcină.
Street, da, desigur, pentru că cea mai prestigioasă evoluție a termenului este cea din strada / street / Strasse. Strada (la origine strata) nu e altceva decât o acumulare de straturi, de așternuturi de paie sau altceva împrăștiate uniform și compact. Strewed englezesc e echivalentul perfect al latinescului tardiv strata / strada.
Din nou, precum fidelii își estrõsan / ἔστρωσαν flendurile în fața Domnului, făcându-i o stradă spre suferință și salvarea păcatelor noastre, avem acum și revelația faptului că straw, street și strada au aceeași rădăcină cu așternutul și strategia, strat-egia.
Un strat compact de straie și crengi din copaci călca așadar măgărușul Lui, o stradă spre Golgota. Nici o floare însă acolo. Evenimentul biblic nu are nici o legătură cu florile și botanica. Eventual cu paiele, strada, strategia și moartea iminentă. Paiele așternute ale Logosului.

Dan Alexe

Sursa: https://cabalinkabul...o-floare-acolo/

Fiind totusi o traditie, va zic si eu La multi ani!

Parcă rusalii găsim în Biblie? Evident, nu, acestea, rusaliile fiind de fapt, ielele din mitologia populară. La fel și cu sărbătoarea florilor, Floriile, nicio legătură cu Christos ci cu trecutul păgân.

dark, on 01 aprilie 2018 - 13:10, said:

Nu prea le ai tu Religia insa cam ai dreptate! azi este Intrarea Domnului in Ierusalim. Numele de Florii cum ai spus tu vine  de la sarbatoarea florilor insa a fost folosit  ca sa atraga si paganii mai usor la credinta! (mie mi se pare  normal sa se foloseasca numele care au legatura cu crestinismul ca de asta multi spun ca pe 25 Decembrie se sarbatoreste Craciunul si nu Nasterea lui Hristos etc.)
...daca este vreunul/vreuna  care se numeste Maria,  Macarie,Gherontie... le zic La Multi Ani!

@codesmm
"LA MULTI ANI!, tuturor celor ce poarta nume de flori sau nume derivate din acestea."
Sfantul Florian exista doar la Romano-Catolici pe 4 mai! iar  Narcisa sau Narcis pe  7 august (calendarul BOR) etc nicidecum nu au legatura cu ziua de azi!

Edited by stlk, 01 April 2018 - 16:30.

stlk, on 01 aprilie 2018 - 16:25, said:

Da, interesantă manevră! Să le dăm păgânilor ce vor: sărbători și mult sex. Fără mult sex, nu vine niciun păgân la religie, garantat, deci dacă-i vrem, trebuie să le dam voie și la orgii sexuale dintre cele mai sălbatice. Părerea mea.

Laberta, on 01 aprilie 2018 - 13:06, said:

Respectivul habar nu are despre ce vorbește, dacă consideră că denumirea de Florii este datorată ramurilor de palmier sau finic cu care a fost întâmpinat Mântuitorul. Biserica ne spune că:

Sărbătoarea intrării Domnului în Ierusalim a fost suprapusă peste cea a zeiţei romane a florilor, Flora, de unde şi denumirea populară pe care a primit-o. Astfel, pe lângă sărbătoarea creştină a intrării Mântuitorului în Ierusalim au apărut şi nenumărate obiceiuri şi tradiţii, atât în mediul rural, cât şi în cel urban, cele mai multe de sorginte păgână.