analist programator - un termen destul de confuz...

Unul din termenii folositi cu mai multe sensuri (cand se discuta despre echipa de dezvoltare) este termenul de analist. Pana acum eu l-am intalnit asa:

1. analist programator - rolul ala clasic din biroul de calcul din primarie, spital etc, dupa normele de la stat etc. Practic disparut astazi (sau nu?) in afara institutiilor de stat, care mai pastreaza schema veche (analist gr. I, gr. II) - desi poate ca gradarea nu era ceva rau. Aici analist programator inseamna cam om bun de toate - si la analiza, si la programare, asta si pentru ca acum 30 de ani, era alta situatie in industria software (?) (nu stiu, nu ma bag...)

2. definitia clasica a analistului - business analyst, ca aici: http://www.developer...nal-Analyst.htm Si atunci analistul se speializeaza (formal sau informal) pe analiza unor domenii specifice, cunoaste limbajul specific, terminologia, standardele, aplicatiile concurente etc. - ca e vorba de petrol, biblioteci, asigurari etc. Unii analisti pot proveni chiar din specialistii domeniului sau SME, daca au dobandit cunostinte suficient de solide. Eu am intalnit verticale in care analistul avea un rol crucial, era punctul cel mai vulnerabil, practic - pentru ca, pe baza unei analize gresite, riscai sa faci ceva de care nu avea nevoie clientul.

3. un fel de programator junior, o treapta intermediara, pana sa fii numit programator. Adica, vezi in CV omului: student, apoi 1-2-3 ani: analist (eventual chiar senior!), apoi programator.

4. un rol de God, de om cu experienta, de consultant, de guru (un fel de analist politic)

Evident, sunt de acord cu (2). Poate si (4) dar numai pentru cei care merita. Voi ce ziceti?

Las la o parte alte roluri, de ex. arhitect - aici nu mai vorbesc, ca oricine dupa 5 ani se poate (auto)numi arhitect. Eu as zice ca ai nevoie de macar 10 (ideal 15) ani si cateva (4-5) proiecte serioase la centura. Sigur, asa si eu am facut arhitectura unor programe cu cateva zeci de tabele, niste intraneturi cu 10 clienti concurenti, dar...

---

Inalta ordine de idei, voiam sa va intreb:, mai ales pentru echipele IT care lucreaza remote, daca si cat va bazati pe analist, ce primiti - specificatii? Cat de detalitate? Cat de bune si utile se dovedesc? Care sunt domeniile (verticalele) care se dovedesc cele mai dificile din acest punct de vedere (unde analist bun isi face toti banii/userii sunt necooperanti etc)? Fapte anecdotice de proiecte failed din aceste considerente sunt bine-venite.

Edited by aaaa4567, 18 September 2017 - 01:36.

Din experiența mea, titulatura asta și oricare titulatură de altfel, e folosită din două motive:

1. Pentru a îi impresiona pe novici sau mid-levels cu cuvinte, dar a îi fraieri la alte aspecte; ăștia se lasă fraieriți deoarece sunt mai slabi de înger
2. În multinaționalele de sclavi, pentru a îi pune pe cei avansați într-o rotiță din angrenajul pe care altfel nu l-ar putea controla

Singura situație cât de cât comestibilă pe care am întâlnit-o e la întâlnirile cu clientul, pentru ca acesta să știe cine privește ce din ce perspectivă, dar și acolo doar la primele 1-2 întâlniri, apoi știe.

În realitate, titulaturile ăstea nu contează. Contează câți bani aduci firmei și cât de predictibil lucrezi.

"Analist programator" este o titulatura de kkt care se foloseste pentru orice functie de inceput de cariera care nu se poate incadra in clasificarile COR (calificarea ocupatiior in Romania)... Respectiv, orice junior, pe orice pozitie il pui, trebuie sa-i scrii in contract functia din COR si atunci lumea scrie "analist programator" desi omul ala poate sa faca orice altceva.. fara sa analizeze si sa programeze absolut nimic in afara automatului de cafea de pe hol.   Daca o sa studiati COR o sa vedeti ca sunt mai multe titulaturi tembele de job, precum si foarte multe cazuri in care ai functia in firma dar nu ai niciun fel de echivalent in COR si trebuie sa-ti bati capul sa treci acolo ceva.

Hai sa va luminez eu...
Lucrez in IT din anul 1986. Da, asa este, sa nu lesinati pe aici, va rog, tara mai are nevoie de platitori de taxe si impozite!

Am inceput cu "operator Sistem de Calcul Felix C1024", facand un curs de 6 luni la ITC Ploiesti (ITC - Institutul de Tehnica de Calcul). Pe atunci invatam despre operarea sistemului calculatorului Felix, sistem compus din calculator (urias, cat doua sifoniere), unitati de banda magnetica, unitati de discuri fixe magnetice, perforatoare de cartele din carton special si cititoare de cartele perforate, imprimante matriceale rapide (cu banda de caractere metalica), consola (tastatura de astazi) si monitorul. Calculatorul avea uriasa memorie interna de 1024 Kb! Va rog sa nu lesinati a doua oara! La cursul de la Ploiesti am invatat despre sistemul de numeratie binar si hexazecimal cand unii nici nu aveau idee ca acestea exista, dar si multe elemente de IT, noutati avansate pe vremea aceea. Vreau sa va mai spun ca Felix-ul era construit dupa modelul francez Iris.

Bun, acum sa ajung la notiunea de "analist". Pentru a scrie un program in unul din cele doua faimoase limbaje de programare (cele mai) folosite pe atunci, Fortran si Cobol, ca analist trebuia sa faci un calcul de resurse necesare pentru a executa acel program pe calculatorul Felix:
- de cata memorie interna ai nevoie
- de cata memorie externa ai nevoie (hard-disk-uri externe uriase, unitati de banda magnetica, unitati de caseta magnetica, unitati de floppy-disk de 8 inci)
- de cate cartele perforate ai nevoie
- avea loc si o discutie indelungata cu beneficiarul rezultatelor executiei programului, rezultat constand in situatii tiparite pe hartie.

Analistul scria algoritmul de programare pe niste foi de hartie, aceste foi plecau la biroul de perforare a cartelelor de hârtie, cartelele se perforau (intr-un zgomot infernal), se verificau intr-un cititor de cartele perforate, se refaceau cele eronate si apoi se distribuiau intr-un fel de coada de asteptare pentru executia pe calculatorul Felix. Aici se citeau cartelele perforate si se memorau in memoria interna. In timp ce programul se executa, se solicitau resursele necesare (benzi magnetice, alte cartele perforate, hard-discuri fixe, imprimanta), resurse gandite de analist ca ar fi nevoie de executia programului sau.

Apoi am urmat un curs de ajutor-analist-programator (ce misto suna! ), tot de 6 luni, unde notiunea de "analist" s-a schimbat, deoarece aveam de-a face cu primele PC-uri iar resursele s-au schimbat:
- trebuia facuta analiza programului (scheme logice si scheme de sistem)
- discutiile cu beneficiarul programului erau mai intense deoarece programul se executa la beneficiar, pe PC-ul lui
- resursele PC-ului devenisera: floppy-disk-urile, casetele magnetice, hard-disk-rile interne de 20 Mb si 80 Mb
- limbajul de programare devenise SGBD (dBase, FoxPro, de exemplu)

Edited by florinbad, 18 September 2017 - 07:00.

"Analist programator" este functia oficiala conform legii retardate din Romania care e in urma cu 500.000 de ani fata de realitate. Daca nu ai diploma esti "ajutor analist programator". Pentru firma in sine asta nu conteaza absolut deloc, pentru angajat asijderea. Firmele au propriile functii si grade SWD1, 2, 3, etc, arhitect, junior, middle, senior etc. Pentru firma conteaza doar rezultatele si prin urmare asta

 OriginalCopy, on 18 septembrie 2017 - 06:11, said:

Sigur ca vorbim de privat, n-o sa te angajeze nimeni la stat pe post de "ajutor analist programator" cu salariu de 3000 de euro, de exemplu

Quote

N-avem de ce sa lesinam, am lucrat in clasa a 9-a pe Spectrum, 64k din care 16k ROM

Edited by Mosotti, 18 September 2017 - 06:54.

am impresia ca conteaza un pic daca esti analist programator sau ajutor analist programator. mi se pare ca la ajutor analist programator nu esti scutit de impozit. in rest da, pentru firma nu conteza

 aaaa4567, on 18 septembrie 2017 - 01:30, said:

Nu are nici o legatura cu meseria de analist programator

Quote

Nu are nici o legatura , business analystul este meserie separate ca nu are legatura cu proiectarea software

Quote

Nu are nici o treaba cu analist programator

Quote

nu chiar asa insa pe aproape

Quote

Te-ai departat de analist programator

Quote

Sunt proiecte care nu vin cu specifcatii de business , drept urmare nu ai nevoie de business analyst.Aici intervine adevaratul rol al unui analist programator.
El trebuie sa inteleaga arhitectura vechiul proiect software si sa converteasca dpdv al arhitecturii software vechiul program in noul  program.Aceasta situatie
se intalneste la portarea unui software dintr-un mediul in alt mediu.
Exemplu: portarea unei proceduri SQL/pachet SSIS la care s-a lucrat ani buni in paradigma OOP in java/c++, etc  sau invers, din java OOP in SQL .

In astfel de  proiecte etapele sunt urmatoare:
1. Analiza arhitecturilor software
2. Analiza diferitele posibilitati de transfer tehnologic a informatiei dintr-o arhitectura software in celalalta  arhitectura software
3.Proiectarea arhitecturii software necesare (folosind Desing Patternuri de tip Enterprise) .
4.Implementarea propriuzisa a sistemul software folosind cele mai optime design pattern-uri, alese in prealabil
5.Testare  si iar testare

Noi cand facem portarea de software dintr-o arhitectura software  in alta, trebuie sa cunostem bine atat arhitectura software sursa cat si arhitectura software destinatie.
Pentru noi, acesta este manualul dupa care ne ghidam:
https://books.google...epage&q&f=false

Deci la noi in corporatie  , analistul programator  face portari de software intre diferite  arhitecturi software.Este  necesar sa jongleze cu enterprise design patterns(vezi mai sus)  dar si cu desgin patterns de tipurile creational/comportamental/concurential/structural.
De asemeni, urmatorul manual trebuie stiut : https://www.amazon.d...e/dp/0201633612

Un alt exemplu: La partenerii nostri de afara, analistul programator se ocupa cu proiectarea de compilatorare, parsere, si limbaje de programare si sunt structurati
pe trei nivele:
1)senior software and applications developer and analyst
2)software architect  and applications developer and analyst
3) software chief architect  and analyst
Ultimul nu mai scrie cod software(este un fel de director tehnic)

 javaEEDevOps, on 18 septembrie 2017 - 09:46, said:

Intrucatva de acord. Te referi la o alta "dimensiune" a notiunii de analist, acea in care este combinata cu valente de arhitect. Da, se poate si asa. Si dupa cartile pe care le-ai citat, si dupa sarcini, si de fapt, si dupa nume ()
Cum se mentioneaza si aici, intr-un post mai vechi: https://forum.softpe...8#entry19882712 Acolo de oameni care stiu bine o verticala si/sau produsul cu care se lucreaza.

Dar eu stiu ca un analist se ocupa (clasic) de culegerea cerintelor https://en.wikipedia...oftware_analyst dar pot exista si system analyst, pot studia fluxurile de lucru, procesele etc. Ma rog, e vorba de un continuum aici, din multe puncte de vedere. Eu ma refeream mai mult la software analyst : https://en.wikipedia...oftware_analyst
De fapt, sa fiu sincer, incurc si azi speciile, si s-a spus mai sus de ce (roluri vag definite, overlapping etc.) Probabil ca in industrii (verticale) ce isi permit sa angajeze oameni dedicati, separatia e mai stricta...

In fine, multumesc pentru informatii. In cazul asta banuiesc ca aveti o singura persoana pe post de arhitect & analist.

LE: cred ca stiu de unde vine diferenta: in cazul asta (btw celalalt topic), clientul are deja are o solutie (care are in spate baze de date OLTP etc) si atunci mai degraba va trebuie di start un arhitect, care sa stie sa faca o analiza a arhitecturii existente. Si probabil ca e vorba mai putin de culegerea cerintelor si discutii cu clientii.

 aaaa4567, on 19 septembrie 2017 - 00:18, said:

De obicei team-leadul se ocupa de aceste cerinte sau consilul de team-leaderi (Team Lead Board),daca proiectul este facut pe module de catre mai multe departamente

Quote

Quote

Pai nu stiu cum sunt la altii insa din acest puncte de vedere, orice developer devine software analyst fara sa vrea.

Quote

Depinde de proiect.De multe ori pozitiile sunt combinate insa sunt si separate.

Quote

Da, catagoric asa este.

Edited by javaEEDevOps, 19 September 2017 - 09:00.

La noi arhitectii nu scriu cod si de cerinte se ocupa un requirements manager, care nu e neaparat full time, acuma project leader-ul e 50/50. Unde am lucrat inainte exista product owner, ala se ocupa de cerinte si comunicarea cu clientii si stia sa raspunda  imediat la orice neclaritati, nu trebuia sa umbli dupa cai verzi pe pereti albastri...

 Mosotti, on 20 septembrie 2017 - 10:19, said:

La noi team-leadul este si product owner.

mai multi lideri, mai multe produse ...

Si cu asta cum ramane ?
De obicei team-leadul se ocupa de aceste cerinte sau consilul de team-leaderi (Team Lead Board),daca proiectul este facut pe module de catre mai multe departamente [...]

P.S. vorbiti in numele vostru nu in numele firmei ("noi")

Edited by MarianG, 20 September 2017 - 10:58.

 MarianG, on 20 septembrie 2017 - 10:56, said:

Pai un produs la nivelul de TeamLeadBoard este spart in mai multe subproduse  la nivel de departament, respectiv Team-Leader