Inmultirea speciilor arboricole prin butasi inradacinati

Foarte lamuritor!
La marcotaj nu am experienta, am marcotat doar niste forsythia, ce are o forma arcuita natural, le-am pus un pietroi si...gata!

Marcotaj prin musuroire/bilonare mi-au facut furnicile...n-am miscat un deget!

Dintre toate metodele marcotajul pare a fi cea mai simpla, nu-i asa?
Am mai vazut si o metoda de marcotaj serpuit mai dichisita, in loc sa aduca marcota la nivelul solului respectivul o baga direct in ghivece distantate la intervale convenabile...
La metodele de marcotaj prin aplecare in sol singura conditie ar fi sa ai coarde/ramurele flexibile si sa irigi suficient pentru a asigura inradacinarea...unii mai 'savanti' cresteaza/scrijelesc usor ramura acolo unde ar trebui sa dea radacini...
P.S.
O sa incerc si eu sa marcotez cele cateva fire de mure 'de gradina' pe care le am, dar astept totusi sa se mai racoreasca un pic vremea...
In rest am o groaza de 'muri salbatici' care nu fac decat sa ma enerveze si intzepe...dar aia se marcoteaza singuri si in exces...

Stii o metoda simpla ca sa-i extermin?

Edited by subway_guru, 18 August 2017 - 22:47.

Update:
Experimentul meu din toamna asta consta din incercarea de a inradacina butasi de magnolie Susan, liriodendron tulipifera, peri Nashi, piersic decorativ rosu si un ceva gen thuia 'cu solzi lati' la care nu am reusit inca sa identific exact denumirea latineasca...
Primele doua dupa patru saptamani nu se prezinta foarte incurajator, urmatoarele doua dupa trei saptamani se prezinta foarte incurajator, ultimul dupa doar doua saptamani...e prea devreme ca sa concluzionez ceva...
Sistemul aplicat:
Substrat de fibra de cocos, zgariere bazala, stimulare cu clonex, mentinerea umiditatii in cutii de plastic transparent cu capac gen 'minisera cu umiditate'...
Vedem ce iese...

Despre marcotaj si 'air layering'...la anul ce vine!

Am  realizat air layering  la mar/par in anii trecuti, cu  sectionare a cojii pe o  distanta de 10cm   circular si apoi rulat  folie cu neopeat dar fara rezultate nici dupa 1 an de zile  cand am taiat iar lastarul a necrozat in momentul cand l-am pus separat in pamant... nu aparusera radacini, doar o cicatrizare la ambele capete a taieturii. La mur am folosit un fel de marcotare aeriana daca ii pot spune astfel  introducand  varful lastarului intr-o pungulita cu pamant cu  activator de inradacainare sau folosind  un pahar de 500ml cu capcac gaurit ...rezultatele fiiind ok. Nu am incercat asa ceva la lastari de mar sa vad cum se comporta.
Am incercat butasire la clementine si mandarin din ramuri  de la fructele din mall dar la fel dupa o anumita perioada au  necrozat/putrezit.
@subway_guru ce ai mai facut cu experimentul din vara/toamna? a mai ramas ceva viabil?

Edited by muscleman, 05 January 2018 - 14:12.

Nu prea

offtopic, dar nu stiu unde sa intreb!
credeti ca dudul pitic ornamental, acela curgator ca salcia plangatoare, se poate inmulti prin butasi ?
adica, pot sa tai la primavara o ramura, s-o ingrop frumos si sa prinda radacina?
Multumesc!

Aia se altoiesc.

In primavara 2017 am plantat 10 buc portaltoi Gisela 6.Incerc sa-i inmultesc prin metoda care se va dovedi cea mai usoara.Intii aplic marcotajul orizontal si marcotajul prin musuroire.Anul trecut au crescut liber,fara interventii.O buc a vegetat slab si am recepat-o,4 le-am preg pt marcotaj oriz.,2 pt marcotaj prin musuroire si 3 am altoit cu B Burlat, sa vad cum se dezvolta.La toamna voi vedea daca merge treaba bine asa.Daca nu,incerc butasirea in verde si in uscat.Anul asta voi mai face 2 bilonari in mai si iunie.
Iata citeva poze

Continuare la experimentul ,,marcotaj orizontal Gisela6,,
Lastarirea e buna asa ca am tras primul val de pamint de cca 20cm. Peste o luna le mai fac o musuroire.Alte distractii:udari ,jumulit iarba ,citeva tratamente,lupta cu babaoarbe,etc.Sper sa dau la toamna si peste mustati de marcote!

nu e rau. mai ales ca un portaltoi de gisela e aproape doi euro.

O idee utila pentru marcotaj...

Experiment de anul acesta pentru inradacinat butasi semilemnificati...
MagnoliaxSoulangeana si o <thuie> cu solzi mari peste tot <trupul> pe care nu am reusit sa o identific <stiintific>
Infipte in ghivece pe 07.07, substraturi diverse (nisip, coco, perlit, substrat insamantare, pamant negru), agent de inradacinare Clonex, minisera din cutie de plastic cu capac, 99% umiditate relativa...deocamdata pare totul ok


Si rezultatul experimentului de anul trecut (dupa enorm de multe greseli <neprovocate>) cu butasii de peri Nashi!
Dar doar din greseli se invata!!!

Anul acesta am planuri maretze doar ca-mi cam lipseste spatiul de <desfasurare>

Edited by subway_guru, 25 July 2018 - 21:22.

Gurule, in principiu eu stiu ca substratul "ideal" pentru inradacinare in general e ala cu 1/3( perlit, chisai/nisip, compost/turba/pamant de padure). Nu prea am avut perlit asa ca am facut initial 1/4 bagand practic cate 1/4 turba si pamant.
Insa am citit si studii diverse din surse "grele" cu privire la inradacinarea butasilor de interes pt. pomicultura/pepinieristica si nisipul chior era de departe favorit im sensul ca si cele mai recalcitrante specii/varietati de portaltoi (in general) pe butasi de toate felurile( verde/semi sau lemnificat, dupa caz/specificul fiecareia(speciei sau varietatii) aveau procente semnificativ mai bune in cazul folosirii nisipului. In cel mai "rau" caz procentele erau similare dar mai slabe pt nisip nu prea imi amintesc.

Problema care se pune e transplantarea, de aia per total in regim hobby mai ales si in cazul general al majoritatii plantelor, amestecul e preferabil insa ca fapt divers, mai cu seama in cazul speciilor de clima temperata cu fruza caduca( la care in general ai repaos vegetativ "total" si deci e mult mai usor sa faci transplantare), se poate incerca nisipul chior fara probleme, poate da rezultate chiar mai bune.

Ca si observatie personala, mai mult involuntar, am putut constata modul in care mi-au plecat niste radacini la niste pomi in groapa de stratificare comparativ cu alte grupuri de pomi sau arbusti bagati in gropi cu alt substrat( am bagat pe rand si am bagat ce am avut si ce s-a putut, am tot bagat toata iarna pomi si ba nu aveam decat nisip, ba nu mai aveam suficient, ba imi era incomod sa amestec si tot asa)
Evident ca in privinta acestei "intamplari" si altii au fost factorii implicati insa in mod evident si substratul in sine ca si textura, capacitatii de retinere a apei samd..au contat.

In prima faza ideal este substratul cat mai steril dar care retine umiditatea fara sa fie mocirlos...
Problema cea mai delicata este <ghicirea> momentului cand are radacinute formate pentru a transplanta butasul intr-un substrat mai hranitor...

Padre, substratul descris de tine e doar pentru stadiul 2 de inradacinare, perlitul pt ca retine apa, nisip pt aerare si drenaj, mranita pt papica, pamantul de padure pt micorize!

S-ar putea incerca si ,,2in 1,,
Cu citiva ani in urma am avut nevoie rapida de mai multi butasi inradacinati de vita salbatica. I-am obtinut din fragmente de lastar cu 2 noduri in iunie.Am folosit un substrat compus din 10 cm pamint,peste care am pus 10cm de nisip.Nu intru in amanunte;se infige lastarul 7-8 cm in nisip ,raminind pt emiterea radac 2-3 cm de mediu steril.Dupa ce apar radacinile,evident ,acestea vor patrunde in str de pamint,etc.

Asta-i metoda <ruseasca> pe care am vazut-o pe tub pentru inradacinarea brazilor!

A propos, a incercat cineva la noi sa inradacineze butasi de brad?
Vesticii nu sufla o vorbulitza ca e afacere mare de tot atat cu brazii de craciun cat si cu cei decorativi iar pe de cealalta parte eu ruseste nu gavaresc macar o slova...
As vrea sa incerc si metoda asta cu niste ramurele de brad korean si brazi albastri dar nu prea stiu cand trebuie pornita <actiunea> si ce conditii necesita...
M-ai putea ajuta???

Edited by subway_guru, 26 July 2018 - 19:46.

Din câte îmi amintesc era un capitol în manualul de silvicultura care chiar așa se intitula " înmulțirea rășinoaselor pe cale vegetativă "  Sunt mai bine de 20 de ani când intr.o "sera" (avea   cativa m pat)in spatele liceului am participat la un proiect de butășire. S.a realizat cu butași din diferite resinoase pe substrat de turbă nisip și pământ de pădure. Butașii erau fasonați din creșteri de un an recoltate din parcul liceului,  prin rupere trăgând spre înapoia crengii principale pt a rămâne un mic calcai lignificat ,apoi erau curățați de frunzulițe pe cca jumătate din înălțime are urma a fi îngropată.  Se realiza udarea prin aspersiune cu cantități mici de apa de 3-4 ori pe zi și se menține unea ei o umiditate atmosferica ridicata pe la 80%.    ....Procentul de prindere a fost în limitele acceptate de profesor fiind puțin peste 50 %fiind influențat și de faptul că la sfârșitul săptămânii nimeni nu.i mai îngrija ...
Acum folosind stimulente de înrădăcinare si un ventilator cu pulverizare de apa  cred că altele ar fi rezultatele...