biserica si vaccinurile

vad ca o gramada din cei care se opun vaccinurilor sunt genul ultraortodocsi, preoti si calugari. de cand biserica emite pareri in probleme medicale? isi asuma cineva si consecintele actiunilor sale sau "asa a dat Dumnezeu"? daca stiu ei mai bine tot as dori sa nu-i mai vad apeland la medici si spitale si medicamente, ca toate au in spate niste conspiratii.

vad ca o gramada din cei care se opun vaccinurilor sunt genul ultraortodocsi, preoti si calugari. de cand biserica emite pareri in probleme medicale? isi asuma cineva si consecintele actiunilor sale sau "asa a dat Dumnezeu"? daca stiu ei mai bine tot as dori sa nu-i mai vad apeland la medici si spitale si medicamente, ca toate au in spate niste conspiratii.

vad ca o gramada din cei care se opun vaccinurilor sunt genul ultraortodocsi, preoti si calugari. de cand biserica emite pareri in probleme medicale? isi asuma cineva si consecintele actiunilor sale sau "asa a dat Dumnezeu"? daca stiu ei mai bine tot as dori sa nu-i mai vad apeland la medici si spitale si medicamente, ca toate au in spate niste conspiratii.

Voi nu v-ati pus intrebarea - evreii oare de ce nu isi vaccineaza copiii?

vad ca o gramada din cei care se opun vaccinurilor sunt genul ultraortodocsi, preoti si calugari. de cand biserica emite pareri in probleme medicale? isi asuma cineva si consecintele actiunilor sale sau "asa a dat Dumnezeu"? daca stiu ei mai bine tot as dori sa nu-i mai vad apeland la medici si spitale si medicamente, ca toate au in spate niste conspiratii.

192. In ce chip se ingrijeste crestinul de sanatatea trupului?

Crestinul se ingrijeste de sanatatea trupului prin:
1) Hrana potrivita si cumpatare, caci omul mananca pentru a trai, si nu traieste pentru a manca. Iar dupa pilda Mantuitorului si invatatura Sfintilor Apostoli, crestinul trebuie sa ia totdeauna mancarea cu "binecuvantare", adica cu rostire de rugaciuni inainte si dupa masa (I Tim. 4,4, 5).
2) Imbracaminte trebuitoare pentru infatisarea cuviincioasa si pentru ocrotirea trupului de schimbarile vremii.
3) Locuinta sanatoasa, pentru cuvenita odihna si adapostire. Datina crestineasca cere ca locuinta crestinilor sa fie impodobita cu icoane si cu sfanta cruce.
2) Curatenie in imbracaminte si locuinta, precum si curatenie a trupului.
5) Munca si exercitii trupesti, care intaresc puterile si-l mentin pe om in buna stare sufleteasca. Pentru ca a trai inseamna a munci. De aceea este datoria fiecarui crestin sa-si aleaga cu multa chibzuinta si sa se pregateasca cu ingrijire pentru o anumita munca, dupa insusirile si puterile sale.
6) Vindecarea sanatatii zdruncinate de boli. Desigur, crestinismul priveste bolile: sau ca pedepse meritate pentru pacat si mijloace pentru pocainta, ca de pilda: lepra lui Ghiezi, slabanogul de 38 de ani; sau ca mijloace pentru intarire in virtute, ca de pilda suferintele dreptului Iov sau ca prilejuri pentru aratarea puterii lui Dumnezeu, ca de pilda vindecarea orbului din nastere. De aceea, crestinul indura bolile cu rabdare si cu supunere fata de voia lui Dumnezeu si se roaga Lui sa-i aduca usurare si vindecare. "Fiule! In boala ta nu fi nebagator de seama, ci te roaga Domnului si El te va tamadui" (Int. Sir. 38, 9).
Dar aceasta nu inseamna ca crestinul trebuie sa astepte vindecarea numai prin rugaciune si prin mijloacele religioase; adica sa astepte ca Dumnezeu sa faca mereu minuni cu el. Datoria lui este sa ceara si ajutorul medicului si sa foloseasca medicamentele aratate de el. "Cinsteste pe doctor cu cinstea ce i se cuvine, ca si pe el l-a facut Domnul... Domnul a zidit din pamant leacurile si omul intelept nu se va scarbi de ele" (Int. Sir. 38, 1, 4). Daca si-a recastigat sanatatea, crestinul trebuie sa aduca lauda si multumire lui Dumnezeu, asemenea leprosului vindecat (Luca 17, 15).
7) Odihna. Datoria muncii cere si dreptul la odihna pentru reimprospatarea puterilor si sustinerea sanatatii. Mantuitorul insusi, ca om, avea trebuinta de odihna si se odihnea (Ioan 4, 6). Cel dintai mijloc pentru odihna este somnul. Astfel, muncitorul constiincios nu va renunta la el pentru placeri, dar nici nu va pierde timpul lucrului cu somnul. Timp de odihna sunt si duminicile si zilele de sarbatori, cand crestinul isi intrerupe munca din cursul saptamanii si, dupa participarea la Sfanta Liturghie si ascultarea cuvantului dumnezeiesc, se odihneste si-si reface puterile sale, meditand la cuvantul lui Dumnezeu si facand fapte bune fata de aproapele.