Despre lideri autoritari si naționaliști, Brexit, euroscepticism și PSD – date și studii

La nivel internațional constatăm o creștere a populismului și proeminența recentă a partidelor și liderilor cu tendințe autoritare si naționaliste, dublate de scepticismul față de sau chiar respingerea Uniunii Europene (UE). Donald Trump în SUA, Marine Le Pen în Franța, Nigel Farage în Regatul Unit și Geert Wilders în Olanda sunt câțiva exponenți notabili ai aceste mișcări.

Populismul constă în trei nuclee dure:
• opoziția față de cei aflați la putere: încrederea în virtutea și înțelepciunea oamenilor de rând împotriva sistemului corupt;
• autoritarismul: preferința pentru conducători carismatici, investiți cu putere și apetența pentru democrație directă (tirania majorității);
• nativisismul: naționalism xenofob.

De ce a apărut în forță populismul? În articolul de astăzi [1], sunt propuse și testate două mari explicații: insecuritatea economică și contrareacția culturală („cultural backslash”).

1) Insecuritatea economică – inegalitatea economică în Occident a crescut, multe profesii s-au automatizat, iar altele urmează de asemenea să fie preluate de roboți, în timp ce industria de manufactură se prăbușește. Constatăm, în plus, un flux internațional sporit de forță de muncă (în special imigranți și refugiați care vin și „ne fură locurile de muncă”).

Mai mult, numărul programelor de asistență socială s-a redus și o serie de austerități neo-liberale au fost implementate în ultima vreme.

Toate acestea duc la insecuritate economică, la resentimentul celor „lăsați în urmă” (muncitori necalificați, șomeri pe termen lung, familii monoparentale etc.) față de cei care sunt la putere în societate, pe care îi percep ca atentând la bunăstarea lor economică, oportunitățile de muncă și serviciile sociale pentru cetățeni.

2) Contrareacția culturală – populațiile mai tradiționaliste ripostează și se revoltă față de schimbările culturale progresiste din societate, valorizate și promovate în ultima vreme („spiritul veacului”, cum îl numea E. Lovinescu). Exemple de asltfel de schimbări ideologice sunt drepturile homosexualilor (ex. căsătoriile gay), susținerea avortului, fluiditatea genului (persoane care nu se identifică neapărat cu sexul biologic), multiculturalismul, creșterea votul favorabil pentru partide libertariene de stânga, secularizarea și respingerea religiei din școli etc.

Tranziția societăților din Occident spre un nivel înalt de securitate existențială (fără grija zilei de mâine [2]) a dus la înlocuirea valorilor religioase și de supraviețuire cu valori secular-raționale și emancipative, de auto-exprimare [3, 4].
Din cauza acestui contrast dintre populații tradiționaliste și populații progresiste, apare contrareacția culturală din partea celor care nu se identifică cu valorile progresiste: oamenii mai în vârstă, bărbații mai degrabă decât femeile și persoanele cu mai puține studii – oameni nemulțumiți, nostalgici, care nu rezonează cu acest „spirit al veacului” și chiar percep o criză axiologică, atentarea la „familia naturală” și o decadență morală generalizată, ceea ce îi motivează să voteze conducători populiști, mai puternic orientați spre valorile tradiționale.

Pe scurt, se conturează două explicații:
1) oamenii sunt nemulțumiți de schimbările economice, situația economică actuală și veniturile datorate liderilor pro-europeni;
2) oamenii sunt nemulțumiți de cultura emergentă și valorile seculare și emancipative, inclusiviste și multiculturale, care amenință să înlocuiască valorile tradiționale.

Una dintre acestea două îi determină să respingă UE și să sprijine partidele populiste și naționaliste.

Așadar, explicația ține de venit sau de valori? economie sau cultură? locuri de muncă sau ideologii?

Studiul [1] analizează date despre aproximativ 300.000 de votanții pentru 268 partide politice în 31 de state europene (nu doar membre UE), colectate între 2002 și 2014 prin sondaj.

Autorii conchid că „valorile culturale [contrareacția culturală], în combinație cu câțiva factori sociali și demografici, reprezintă cea mai robustă și simplă explicație a voturilor în favoarea partidelor populiste; popularitatea lor astăzi în Europa este în mare parte datorată apelului ideologic la valori tradiționale, care sunt concentrate în rândul generațiilor mai în vârstă, bărbaților, persoanelor religioase, majorităților etnice și persoanelor cu mai puține studii. Apreciem că acești oameni cel mai probabil simt că au devenit străini în raport cu valorile dominante în propria lor țară, fiind lăsați în urmă de valul progresist al schimbării culturale cu care ei nu rezonează.”

Aceiași autori punctează, într-un alt articol [6], că oamenii au trăit, în cea mai mare parte a istoriei speciei, într-o stare de insecuritate existențială. Strămoșii noștri de acum sute de mii de ani trăiau în medii ostile, periculoase, în care resursele erau puține, iar competiția, acerbă. Într-un asemenea context incert, xenofobia autoritară era adaptativă – când abia dispui de hrană pentru tribul tău, nu ești motivat să inviți un alt trib și să riști ca acesta să îți consume resursele și așa insuficiente. În schimb, oamenii sunt motivați să investească într-un conducător puternic și autoritar care să apere membri tribului și să scape de invadatori, trasând ferm niște granițe foarte clare între teritoriul tribului și lumea exterioară, din solidaritate față de grupul de apartenență. Predominante erau valorile de supraviețuire: conformismul rigid față de normele de gen (ex. bărbații conduc și muncesc, femeile au grijă de copii), prețuirea familiei tradiționale, promovarea respectului în rândul copiilor mai degrabă decât creativitatea, respingerea străinilor, homosexualilor etc.

Atunci însă când societatea devine prosperă și sărăcia nu mai este o problemă generalizată, iar oamenii nu trăiesc de pe o zi pe alta, oamenii devin mai dechiși la idei, valori noi, mai toleranți față de persoane din afara grupului și încep să aibă mai degrabă valori post-materialiste, seculare și emancipative, de auto-exprimare. Astfel, crește disponibilitatea față de egalitatea de gen, drepturi și libertăți egale pentru persoane de altă orientare sexuală, punerea la îndoială a structurilor tradiționale, cosmopolitism, sprijinul față de protejarea mediului, reabilitarea mai degrabă decât pedepsirea persoanelor care comit crime etc.

Factorii economici, scriu autorii, „nu explică de ce oamenii votează cu partidele populiste, dar explică în mare parte de ce votul populist este mai puternic astăzi decât în trecut.” Astfel spus, insecuritatea economică pare a fi mai degrabă cauza indirectă, contrareacția culturală fiind cauza directă.

Pe termen lung, pe măsură de vechile generații sunt înlocuite de cele noi, această discrepanță de valori se va diminua, iar valorile seculare și emancipative vor deveni dominante. Pe termen scurt însă, este probabil ca diferențele culturale să amplifice aceste conflicte între generații și să fie pună la îndoială legitimitatea democrației liberale.

În acest sens, apreciem că protestele recente în Piața Victoriei ilustrează vigoarea oamenilor cu valori progresive împotriva unui filon anti-european (vezi și [7]). Considerăm că ele reprezintă un model veritabil pentru întregul spațiu european.

 
Bibliografie
1. Inglehart, R., & Norris, P. (2016). Trump, Brexit, and the rise of Populism: Economic have-nots and cultural backlash.
2. Norris, P., & Inglehart, R. (2011). Sacred and secular: Religion and politics worldwide. Cambridge University Press.
3. http://www.worldvalu...?CMSID=Findings
4. https://campus.fsu.e...ditional_Values
5. Scott-Phillips, T. C., Dickins, T. E., & West, S. A. (2011). Evolutionary theory and the ultimate–proximate distinction in the human behavioral sciences. Perspectives on Psychological Science, 6(1), 38-47.
6. Inglehart, R., & Norris, P. (in press). Trump and the Xenophobic Populist Parties: The Silent Revolution in Reverse. Perspectives on Politics.
7. http://www.hotnews.r...orului-sunt.htm

Carevasazica asistam la un curent reactionar care isi imagineaza ca poate opri progresul.

Ghinion, ca sa zic asa. Nici un curent reactionar nu a putut opri planeta din miscare. Pot sa incetineasca unele lucruri, dar progresul nu va pute fi oprit.

Edited by Alecsandru010, 26 February 2017 - 08:17.

Progresul poate insemna downsizing, limitarea consumului fara sens, revenirea la valori morale, regasirea identitatilor nationale, etc. Nationalismul e un lucru bun impotriva expansiunii corporatiste,

Nationalismul e al doilea lucru bun impotriva subjugarii capitaliste. Primul lucru bun ar fi democratia lichida, asta ar uni mult mai multe natiuni.

Suntem, de fapt, in aceeasi barca, ar trebui sa fim mai uniti, indiferent de nationalitate.

Vezi aici:

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/6GooNhOIMY0?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

wiseguy76, on 26 februarie 2017 - 08:39, said:

Downsizing - la +7 miliarde(in crestere) sa ne intoarcem la colibe de lemn si 2-3 capre?

Victor2311, on 26 februarie 2017 - 07:58, said:

nu reprezinta valori, ci sunt valorizate si promovate !
un exemplu plastic este cel cu apa minerala natural carbogazoasa si apa minerala carbozificata

Evolutia atat in jungla cat si in societate se face in salturi. Orice varf este urmat de un alt varf sau de o vale. Nu exista crestere liniara. Asta se vede in economie, in mentalul social etc. Animalul constient sau nu, este complet diferit de o masina. Biologicul este cel care are nevoie de odihna dupa unul sau mai multe salturi.
Sentimentele umane sunt la fel. Nationalismul, populismul refuleaza in timpul refacerii fortelor pentru un nou salt.
Salturile sunt atat de puternice cateodata, incat mentalul nu tine pasul cu avantul aparut in stiinta, economie, medicina etc. Si atunci apare nevoia de pauza, de odihna, de recuperare mentala. Relaxarea asta permite sentimentelor negative sa iasa la suprafata, sa apara lupta cu ele, sa constientizam ca saltul a fost bun si apoi sa adunam fortele pentru un nou salt.

Edited by User107, 26 February 2017 - 09:29.

Alecsandru010, on 26 februarie 2017 - 09:03, said:

Sarcasmul iefitn, raspunsul cel mai usor la intrebari incomode- asa a reusit de ex. un incompetent ca Obama sa cheltuie 10 trilioane de dolari in 8 ani de zile fara sa-l intrebe nimeni nimic.

Downsizing- in loc de 3 masini, doar una. In loc de 4 telefoane, doar 2. Reciclare, energie curata, consum eficient. Investitii in zone defavorizate, in loc de investitii in gurpari teroriste. Dezvoltare sustenabila. Manufactura. Crestere economica pe principii corecte.

wiseguy76, on 26 februarie 2017 - 08:39, said:

OriginalCopy, on 26 februarie 2017 - 08:49, said:

Am deschis ieri un topic prin care am aratat ca daca esti cel mai tare nu inseamna ca ramai acolo: TVR, CFR, Posta Romana au avut monopol si l-au pierdut. Acelasi lucru despre corporatii: nu inseamna ca daca ai astazi monopl maine nu vei fi concurat de o companie mai mica. Asa ca aceasta logica a expansiunii corporatiste este constrazisa de exemple concrete: Coprporatia Posta Romana, Corporatia CFR si Coprporatia TVR care au avut monopl si l-au pierdut. Asa cum corporatiile de stat pot pierde monopolul, tot astfel il pot pierde si corporatiile private. Asa ca lasati-o mai usor cu monopolul corporatiile pt ca aveti exemple concrete ca monopolul se poate pierde.

Edited by PlatonX, 26 February 2017 - 10:04.

PlatonX, on 26 februarie 2017 - 10:04, said:

Nu vorbeam despre monopol, ci despre subjugare.

Si nu ma refer la companii romanesti, nu exista companii romanesti mari, la scara la care vorbesc eu.

Romanii sunt niste amide pe piata capitalista globala.

Basca ca in Romania nu exista capitalism, exista doar piata de desfacere si consum.

In Romania e doar un miraj de capitalism. Partidele politice de dreapta au avut grija sa nu avem capitalism.

OriginalCopy, on 26 februarie 2017 - 10:17, said:

Aceasta subjugare este acceptata de ambele parti atunci cand se semneaza contractul de angajare.
Sau propui un model economic alternativ la piata libera ?

PlatonX, on 26 februarie 2017 - 10:04, said:

CFR, really? Ce-au a face relicve comuniste pline de capuse si conduse politic, cu multinationalele? Absolut nimic, crede-ma. Nu e cazul sa dezvoltam.
Corporatiile (alea adevarate, nu CFR marfa) au devenit, din pacate niste entitati enorme, fara identitate. 10 companii controleaza tot ce se mananca si se bea pe planeta, howboudah?
Sa nu mai vorbim de petrol, chimicale, sau agricultura (Cargill are 160.000 de angajati si domina piata in 66 de tari din lume, inclusiv RO, of cors)

PlatonX, on 26 februarie 2017 - 10:44, said:

Problema sunt pestii mari la care nu exista alternative. Nu ma lua cu "piata libera", cand te duci in magazin ai de ales dintre ce au ei chef sa iti vanda, sau... mori de foame. Capisci?

Daca ei nu vor sa puna pe rafturi produse romanesti, nu vor.

De exemplu.

Si nu sunt impotriva pietei libere. Sunt impotriva cercurilor de interese care decid pentru majoritatea. Majoritatea ar trebui sa decida, daca tot o ardem pe democratie si libertate.

Edited by OriginalCopy, 26 February 2017 - 10:58.

OriginalCopy, on 26 februarie 2017 - 10:56, said:

Pai nu te duci la acel magazin. Te duci in piata. Sau ce doresti ? Sa impuna majoritatea prin vot ce companii sa vanda in Romania ?

OriginalCopy, on 26 februarie 2017 - 10:56, said:

Evident, pt ca ei pun ce cere clientul. Daca clientul cere ieftin si prost asta se pune pe rafturi. Care ar fi alternativa ?

OriginalCopy, on 26 februarie 2017 - 10:56, said:

Si cum ar trebui sa decida majoritatea ? Concret, ce ar trebui sa se faca ? Pt ca aceste idei sunt foarte generale: "corporatiile, multinationalele, ei nu impun ce sa cumparam, etc." Concret, ce ar trebui sa faca poporul roman in cazut de fata ?

PlatonX, on 26 februarie 2017 - 11:08, said:

Ti-am spus deja, te faci ca nu pricepi?

Schimbarea sistemului intr-o democratie adevarata:

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/fg0_Vhldz-8?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

OriginalCopy, on 26 februarie 2017 - 11:11, said:

Si eu ti-am spus ca asta este un sistem politic. Ti-am spus ca eu ma refer la un sistem economic. Intrebarile mele erau referitoare la sistemul economic: capitalist, socialist, o combinatie intre cele doua, cat de mult sa fie controlata piata si preturile ?
Deci eu vorbesc despre sistemul ECONOMIC, ce spui tu este despre sistemul politic.

Ce nu-mi place insa la topicul asta e ca ii asociati pe politicienii occidentali nationalisti de dreapta cu  jegurile bolsevice din PSD.   Cu ce e de vina fenomenul Trump-BREXIT-Le Pen  pentru ca a castigat PSD-ul alegerile la noi in tara?

Aceeasi legatura care e intre Schweighofer si Johannis, sau care a fost intre Basescu si Obama. CHiar daca suntem o tara retardata de la periferia lumii civilizate, tot ne conduce si pe noi cineva. Sau poate tocmai pentru ca suntem asa retardati?