Casa (prea)mult visata, D+P+1, langa Bucuresti (N-V)

@brawnie: pentru treaba cu panourile doka - cu siguranta ca as fi preferat o astfel de solutie dar bineinteles in anumite conditii. Insa astfel de oferte au fost putine si au avut niste dezavantaje. Nu ma refer in primul rand la cel financiar desi unii aveau o calculatie la cofraje de te lua cu ameteala...destule mii de eur doar partea de cofrare. Si de asta cred ca viitorul nu este al constructiilor cu astfel de structuri, asta pe langa forta de munca.. "calificata".

Despre drenaje/pluviale: asta este un subiect sensibil si pentru noi datorita zonei si configuratiei terenului. Panza freatica este tot pe la 6-8 m (cf studiu geo). Abordarea noastra este sa drenam in primul rand apa care vine de sus, iar aici trotuarele ajuta in opinia mea (asta pe langa ce zicea pico cu infiltrarea pe langa vreo intrare de teava, total de acord ca asta este un risc).
Daca panza freatica va urca vreodata la mai putin de 2 m (desi ma intreb atunci oare ce se intampla in Bucuresti intr-o astfel de situatie, noi suntem vreo 6 m mai sus de lacul din Mogosoaia si Bucurestiul are in medie o altitudine cu peste 10 m mai putin, se inclina practic catre sud-est acolo unde terenul are vreo 30m mai jos) atunci cred ca drenajele devin cumva inutile pentru ca putul absorbant nu va mai putea prelua apa din ele. Sau si mai rau de atat daca ai drenajul chiar la baza fundatiei vei strange apa mai multa exact acolo unde nu vrei. De asta noi vrem sa facem drenajul la 1m de casa adica exact la marginea trotuarului.
Aveti va rog in vedere contextul nostru, la noi terenul nu e inclinat sa dam apa "la vale" si nici nu avem canalizare (aici iar e discutabil daca ar fi ok o astfel de solutie), ceea ce colectam va trebui sa si ducem undeva si nu avem unde decat intr-un dren absorbant. Cred ca dincolo de cota -150 terenul are capacitate decenta de absorbtie, ma bazez atat pe studiul geo cat si pe observatiile din teren, de ex. dupa acest ploi apa nu balteste pe langa demisol, este sapat la cota -200 in jurul demisolului pe 3 laturi. Ideea e sa treaca apa de cei 70-80 cm mai argilosi si sa ajunga acolo jos.

Am atasat un draft al schitei despre care am mentionat anterior, are o rezolutie slaba dar sper sa se inteleaga esentialul. Evident opiniile voastre ar fi de ajutor, este mult mai usor sa desenam o schita/solutie noua decat sa o modificam dupa ce a fost pusa in practica gresit...

Edited by catalijns, 06 January 2018 - 14:49.

Stiu ca imaginea cu schita atasata anterior este aproape indescifrabila, chiar si cu "cearsaful" de 1m lungime intins pe masa si sunt anumite dificultati de intelegere pentru ca sunt multe detalii inghesuite in anumite locuri. Avem doar 2.7m net de la casa la soclul gardului pe ambele parti ale casei iar daca mai scadem 80-90 cm latime trotuar raman cam 180 cm. In acest context cateva di(tri)leme:

1. Vrem sa ingropam pluvialele deasupra drenajului in acelasi sant, problema este ca drenajul are panta de 1%, pluvialele de aprox 2% iar distantele pana la absorbant sunt de aprox 25 m din locul de inceput al acestor tuburi. Asta inseamna ca trebuie sa incepem cu pluvialele situate deasupra drenajelor cu vreo 35-40 cm mai sus pentru ca la conexiunea cu putul absorbant sa mai ramana 10-15 cm diferenta de nivel intre ele. Acel 1% panta suplimentara la pluviale inseamna ca ele coboara in 25m cu 25 cm mai jos comparativ cu cat coboara drenajele. Ne gandim sa incepem cu drenajele la -80 cm (si sa ajunga la -105 in absorbant) si cu pluvialele la un -40 cm (ajung la -90cm in absorbant). In plus e ok daca asezam pluvialele peste un strat de pietris 16-32 spalat sau nu este recomandat dpdv mecanic pentru teava respectiva?

2. Conducta cu apele reziduale iese din bucatarie la -35 cm (dn 50mm) si in 8m se intalneste cu cea principala care iese din demisol (dn110) la cota -50 cm (in stanga casei cum privim). Presupun ca cea din bucatarie intra in cea principala din demisol si apoi se continua inca aprox m pana la fosa, intrarea va fi la cota -70 cm. E ok daca pozam si aceasta conducta in acelasi sant amintit la punctul 1? In zona respectiva conductele se vor intersecta (pluvialele au intre 40 si 60cm adancime) dar ma gandesc ca un sant putin mai lat (gen 35 cm) le acomodeaza pe amandoua.

3.Nu am renuntat inca la ideea unui bazin colector de apa pluviala (buffer pentru putul absorbant) insa nu stim daca este avem o solutie decenta de automatizare a irigatiilor cu sursa din bazin atunci cand exista apa si retea atunci cand bazinul este gol. In plus nu stim inca daca/unde sa pozitionam ok acel bazin colector, probabil ca va trebui turnat din beton hidroizolat pentru ca pe piata am gasit doar bazine mici de 1-2 mc. Daca stie cineva o solutie la indemana ar ajuta.

4. E ok daca ingropam fibra in acelasi sant cu conducta de gaze? Fibra va fi la mai la suprafata gen cota -35 cm iar gazele pe la -60cm.

Ma gandesc ca e mai safe si mai usor de intervenit ulterior ca fiecare utilitate sa aiba propriul ei sant insa la noi spatiul este mai mic si trebuie sa acomodam cat putem de bine toate aceste utilitati. Ca de obicei, sfaturile voastre sunt binevenite.

Eu am adus gazul si apa in același sant de la drum pana la casa. Gazul mai jos..apa mai sus. Fibra am adus-o îngropat la -20cm cred..dar orin alt sant..paralel cu cel pe unde am adus curentul.

Cu pluviale si eu is in dubii daca sa mai fac vreun camin de colectare de 3-4-5 mc..sau daca doar sa le duc de pe langa casa. .undeva in afara curtii..Tevaraia am luat-o in mare: pvc portocaliu de 125. Mai am ceva coturi si camine ca sa cuplez burlanele si 2 cișmele.  Nu cred ca le ingrop mai jos de 30-40 cm.

Salut! Am si eu o intrebare, despre obtinerea unui aviz de la aeronautica pentru autorizatia de constructie. Se face un studiu wgs84 pentru aeronautica si am incercat sa gasec pe cineva sa-l faca si preturile mi se par foarte mari- intre 1000 si 1800 lei. Nu costa toate avizele atat, a construit cineva in Zona pipera/tunari si imi poate recomanda pe cineva la un pret rezonabil? Multumesc!

FlorinMikite, on 10 februarie 2018 - 13:09, said:

Offtopic...sunteti prima persoana de pe toate Forumurile care le-am citit pana acum care are nevoie de un asemenea Aviz.

Mda..primaria cere aviz aeronautica iar aeronautica cere studiul asta. Toti care construiesc in apropierea aeroportului au nevoie se pare... poate e cineva care a constuit de curand in zonele astea.

Asta este expresia clara a birocratiei dusa la extrem. Nu intamplator sau degeaba, e facuta pentru a profita unii, pentru a face niste hartii de 1000-1800 lei... Baietii destepti, evident, care scot bani din piatra seaca. Ar fi atat de simplu sa se ceara avizele astea de la un anumit regim de inaltime in sus. De ce trebuie sa iei la intrebari pe oricine isi face o casa p+1+2 cand e clar ca astfel de cladiri nu au cum sa incomodeze in vreun fel aparatele de zbor?

Sigur a mai avut cineva problema asta pe forum, nu mai stiu unde construia, cert e ca a refuzat sa dea banul asta, l-a dat in schimb unui avocat si in cele din urma primaria a renuntat la a cere acel aviz.

FlorinMikite, on 10 februarie 2018 - 13:09, said:

https://forum.softpe...8#entry20744201
De aici incolo povesteste omul despre avizul asta

Interesanta povestea... doar ca e un caz mai specific, la mine e destul de clar si se pare ca e obligatoriu pentru toata zona. E cineva care l-a obtinut si poate recomanda pe cineva la un pret rezonabil?

Nu i se poate aplica acelasi rationament. Unde construieste acel cetatean e sub cota pragului pistei, ori zona baneasa e teren relativ plan. Pentru o constructie obisnuita de cativa metri inaltime nu e problema sa obtina avizul.
Cel mult, functie de proximitatea fata de un mijloc de radionavigatie i se vor impune conditii specifice la folosirea materialelor metalice, dar ca obstacolaj nu ridica probleme.

Probabil ca am discutat pe aici de ceva "avioane"   altfel nu imi explic treaba cu aviz de aeronautica taman pe acest topic mai putin "dezvoltat" in ultima vreme..  Florin, eu am 2 amici care construiesc in Otopeni si i-am intrebat de acest aspect, nici unuia nu i-a fost solicitat acest aviz de aeronautica, probabil acel teren este in apropierea aeroportului/pistelor. Ca fapt divers nu stiu daca ati observat ca pe culoarul de zbor al avioanelor sunt mult mai putine insecte (de ex. nu o sa vedeti fluturi), gazele de kerosen curata bine...


Altfel ne intoarcem la "avioanele" noastre. Avem calculele HRV pe care am spus ca le vom face, sunt 3 scenarii analizate:

1. Cu HRV  si un distribuitor in CT si celalalt distribuitor pe etaj (cel de admisie).
2. Cu HRV  in CT (demisol) si ambele distribuitoare la etaj
3. Cu HRV si distribuitoare in pod (sistem clasic).

In scenariile 1 si 2 tubulatura ventilatiei este pozata pe placa etajului, o sa fie un spatiu tehnic de 15 cm plus finisaj.

Au fost luate in calcul si pierderile putului canadian specifice fiecarui scenariu, pierderile de presiune sunt specifice producatorului fraenkische, tubulatura este de 90 mm, s-a tinut cont de asemenea de toate (sper!) piesele componente de la coturi la grile de admisie, distribuitoare,  etc. Din cauza debitelor mari (60 mch) au fost dublate 2 trasee (admisia in living si evacuarea din bucatarie). Au fost egalizate debitele IN/OUT pe fiecare etaj , s-a avut in vedere un debit maxim de 170 mch adica aproximativ un schimb la 2h si un debit normal de 90 mch (un schimb la 4h).
Pierderile de presiune sunt destul de apropiate pentru cele 3 scenarii, din cate indica graficul pentru Lossnay250 se pare ca treapta a 2-a este suficienta pentru un debit normal si treapta a 4-a pentru un debit maxim. Daca se mai produce echipamentul Lossnay 350 atunci acela ar fi varianta ideala pt noi.


Din cate am citit teava zincata are pierderi mai mari decat cea de plastic a lu' fraenkische, rog colegii care au ales aceasta optiune sa confirme sau infirme.

Calculele au fost facute de Clodi_ bineinteles sub atenta si inalta indrumare si coordonare personala gen: "cand is gata alea?!" )

Asa se face, Clodi_

Permite-mi niste intrebari:
- care este sursa conform careia s-au alocat pierderile de sarcina unitare liniare in conducta de 90mm?
- care este sursa conform careia pierderea de sarcina, intr-un cot, este echivalentul pierderii de sarcina pe 2m de conducta rotunda?
- ce anume ai notat cu "outlet" si de ce intra cu zero pierdere de sarcina?
- ce anume s-a luat in calcul pe partea de put canadian la 0.4Pa/m ?

Am aruncat o privire extrem, extrem de superficiala si in fuga dar cred ca ar fi bine sa pui si o schita de principiu. Ca sa inteleg din ce motiv ai adunat pierderile de sarcina aferente fiecarui etaj. Cred ca este o alta greseala, fiindca traseele acelea nu au cum fi in serie; unul in continuarea celuilat ... asa cum sunt adunate.
As mai avea vreo cateva comentarii dar astept ... schita ... ca sa vad ce ati avut voi doi in vedere, cand ati organizat traseele.

SPOR!

LE Nu m-am uitat deloc sa vad de unde vin acei mc/h pe care i-ati luat in calcul . I-am luat de buni

Edited by DIY, 15 February 2018 - 07:07.

DIY, on 15 februarie 2018 - 06:48, said:

Multam de raspuns DYI, scuze ca revenim mai tarziu dar am avut ceva zile mai lungi
- Sursa cu pierderile liniare este catalogul producatorului franck.., am pus niste url-uri cu sursele in analiza (refacuta) din atasament. - Pierderea de sarcina a unui cot este aprox cat 1 ml de tubulatura rotunda, vezi ca in unele scenarii sunt cate 2 coturi per circuit si se inmultete cu 2, poate asta este explicatia.
- Uita te rog de treaba cu outlet, am crezut ca mai e o piesa intre tubulatura si grila de admisie si am prevazut asta dar nu este cazul.
- Putul canadian este pe 200mm tubulatura rigida si conform nomogramei pierderea de sarcina la un volum de 180 mc/h adica 5m/s este de 0.4 Pa/m.

Am pus si 2 schite de principiu cu ambele distribuitoare pe etaj si doar cu cel de admisie, din cate am dezbatut (intern, in consiliu de administratie) varianta cu ambele pe etaj este mai greu de realizat pentru ca sansele de intersectare a tubulaturii de ventilatie intre ele si/sau cu sanitarele (evacuare si alimentari apa rece/calda) sau electricele sunt destul de mari. Plus ca ambele distribuitoare pe etaj ocupa mai mult spatiu sub chiuveta din baia respectiva. Pentru scenariul cu HRV in pod nu am mai pus schite, acolo me destul de clar, tubulatura coboara pe la colturi.
LE: cu verde si rosu mai inchis sunt circuitele care ventileaza etajul, culorile mai deschise sunt pentru parter. Cu verde admisia de aer proaspat iar cu rosu evacuarea aerului viciat.

Traseele NU sunt in serie, nici nu e recomandat dpdv eficienta si pierderi presiune plus transfer al sunetelor (conform normativ I5 ). Sa intelegem ca nu e ok ca am adunat pierderile de presiune pe fiecare circuit IN si separat de OUT? Ne-am bucura ca pierderea luata in considerare sa fie cea pentru main pipe (mult mai mica) sau calculata altfel incat sa nu depasim 100 Pa, daca nu am abordat corect situatia te rog sa ne zici cum anume se procedeaza.

Am refacut analiza pentru un volum superior (180mch) si am adaugat o pagina in care am explicat cum am stabilit volumul de aer ventilat/h per camera si per circuit. De asemenea am adaugat o pagina cu niste argumente pro si contra pentru tubulatura pe podea etaj cu circuite orizontale versus HRV in pod si circuite verticale. Cred ca cele mai multe argumente se potrivesc in general nu doar in contextul nostru. Daca mai aveti idei de argumente relevante sau vreti sa dati alte note..feel free!

Asteptam si celelalte comentarii, sunt binevenite , suntem cumva indecisi ce solutie sa alegem.

Edited by catalijns, 17 February 2018 - 20:18.

catalin, am citit ultimele x pagini si printre avioane si alte chestii nu am priceput neam in ce stadiu sunteti.

Sa mai scriem si pe aici sa ramana in "cartea constructiei" :

Data stelara....de azi..probabil saptamana viitoare reluam constructia, oamenii sunt dornici de munca, deh' vine Pastele si la ei... Am ramas la parter, avem stalpii si peretii construiti/turnati si ferecati cu tencuiala peste iarna, pare ca se prezinta ok pana acum. O sa mai daramam cate ceva, peste iarna am mai realizat ca un gol prin placa a fost dimensionat si pozitionat insuficient (eroare 1/2 proiectare, 1/2 realizare....), un perete interior care desparte living (zona tv) de casa scarii nu ne este necesar pentru ca acolo o sa facem din mobila o biblioteca in care sa ascundem si conexiunile diferitelor device-uri si tubulatura hrv (2 alimentari din living la vreo 60 cm de podea ) plus ceva circuite electrice pentru lumini ambientale la casa scarii (deasupra trepteleor, din 2 in 2 buc, multam de idee Billy!).
Altfel am cumparat deja toate materialele necesare pentru a termina la rosu (inclusiv tigla -  creaton Balance maro si pluvialele - Zambelli albe sa fie bine si pt nevasta )

Pentru ca urmeaza discutii pe partea electrica: un meserias imi zice ca punem copex-uri aproape degeaba pentru ca dincolo de 2 coturi nu vom putea sa inlocuim firele. In plus spune ca nu gaurim grinzile insa oricum nu intentionam asta, avem IPAT si intentionam sa ducem electricele perimetral.
Imi dau seama ca e mai putin de munca daca duci niste fire prin tencuiala dar cred ca si riscul de crapaturi ale tencuielii e mai mare plus ca un copex ofera si protectie suplimentara.  Va rog sa ma corectati/completati dupa caz, m-ar ajuta sa stiu cum sa abordez treaba asta. In rest am retinut treaba cu protectiile (disjunctori) pe circuitele cu consumatori mai mari (gen plita electrica) sau balansare consum pe cele 3 faze, circuit radial in masura posibilitatilor tehnice si de ..buget.

@Pico: am vazut ca te-ai oferit in vreo 2 randuri sa ne dai planurile tale de amplasare a senzorilor antiefractie , nu as merge asa departe dar poate niste reguli generale de amplasare ar fi de ajutor pentru multi.  Stiu ca trebuie sa "bata" pe geamurile/usile pe unde s-ar putea intra, tastatura sa fie la indemana iar centrala mai ascunsa in CT (de ex.) dar in afara de asta ceva important de care trebuie sa tin cont?  Doresc sa ma inteleg tot cu electricianul sa traga aceste fire pentru a avea ulterior "terenul pregatit".

Indiferent de situatie baga cablurile prin copex sa le mai si poti schimba la o  adica,nu te lua dupa   meserias ca e habarnist de profesie.

La alarma..daca stiam..puneam fire la geamuri pt contacte magnetice..apoi pe tavan sau pe peretii din apropierea spatiilor vitrate as fi tras fire pt senzori de geam spart..Nu uita de fire pt detector fum..control valve pt apa-gaz-curent..access in casa..control poarta..irigații.  Daca tot se pot face prin alarma sau alte deviceuri mai bine sa ai cablurile si sa nu le folosesti..decât sa ajungi la wireless. .scumpe. .etc.

Multam fain Anaki, asa am banuit si eu dar aveam nevoie de confirmare de specialitate.

@Manghe: unde anume "puneam fire la geamuri pt contacte magnetice....apoi pe tavan sau pe peretii din apropierea spatiilor vitrate"? Ma intereseaza mai specific la x cm deasupra geamului sau in lateral, etc.  Vreau sa inteleg pentru ca de obicei meseriasul face cum e mai simplu pentru el..sa ia banii repede si apoi nu il mai priveste problema.

@ fratele Marius : m-am gandit la ce ai zis cu intersectarea tubulaturii ventilatiei cu copexurile insa cred ca solutia e destul de simpla: poti sa treci pe sub/deasupra tubulaturii HRV pe perimetrul camerelor, oricum nu puneam tubulatura ipat chiar acolo langa perete deasupra tubulaturii hrv, o sa fie sapa 2-3 cm deasupra lor suficient cat sa le acopere decent. Apoi la nevoie cred ca treci copexul si prin perete, il ridici putin si sapi in caramida.

Apropo de electrice: noi vom avea tavanele tencuite clasic (fara rigips), oare pe unde e mai ok sa ducem traseele de lumini, pe deasupra placii sau pe dedesubt (dedesupt cum zice Viorica de' Videle ) . Eu cred ca pe deasupra dar atunci tb sa prevad niste copex-uri inainte de turnarea placii pe verticala exact in locul unde o sa fie luminile, nu cred ca e vreo problema dpdv structura pt ca nu sunt treceri orizontale prin stalpi sau grinzi si in plus diametru lor este unul modest. Sigur ca vom confirma cu structuristul dar as vrea sa intreb asta doar daca asta e solutia pt electrice.