Ludwig Josef Johann Wittgenstein

Mă fascinează.
"Logico-Tractatus Philosophicus", by Ludwig Josef Johann Wittgenstein
Am citit-o în engleză dar am găsit-o și în românește. Un amic arab spunea: "traduir ç'est trahir".
Wittgenstein a scris în germană. Eu nu știu germana, așa că m-am descurcat cu ce am avut.

El scrie:
"The limits of my language mean the limits of my world."

Un exemplu simplist.
Am încercat să explic unor vorbitori de limbă engleză/franceză, genul neutru din limba română.

"all I know îs what I have words for"

Un amic (care vorbește doar engleza) mi-a dat de înțeles că există multe *** neesențiale și care ne complică viața inutil. (LOL)

La finalul unei conversații (în franceză) cu o prietenă, concluzia a fost ceva de genul: "cuvântul problemă în limba franceză este de genul masculin". (LOL)

Cred că, cu cât ai creierul mai bine mobilat, cu atât mai complicat devine procesul de analiză și sinteză în orice direcție de gândire.

Eu am citit acea lucrare în facultatea de filosofie. Nu se predă și discută directă, se consideră a fi o bază a filosofiei analitice. Cumva, este, pe anumite aspecte, dar nu se reduce la ea. Wittgenstein a fost neînțeles de contemporani destul de mult și, în mare parte, răstălmăcit. Și el a spus-o clar și lui Russel, și celor din Cercul de la Viena. Tractatus-ul este, deși nu pare la prima vedere, și o operă teologică. „Filosofia” și „logica” sunt instrumente și etape intermediare pentru a ajunge la o stare superioară, de percepere în „mistic”. Ceea ce este corent și cu percepția tradițională a ierarhiei la Sfântul Dionisie Areopagitul și la Sfântul Maxim Mărturisitorul, dar și cu stările din literatura filocalică. „Transcendentul” este prezent și accesibil, dar nu cu mijloacele tradiționale ale filosofiei ocidentale, ce este doar o etapă intermediară în drumul de ridicare. Eu nu am perceput exact ce vroia să spună în Tractatus până ce nu am studiat, în decursul facultății de teologie Orthodoxă după, teologia mistică și nu numai. Nu mă mir că Russel, ateu, și că membrii Cercului de la Viena nu au înțeles despre ce era vorba.

Traditional, invatamantul mai ales cel universitar era pe baze: mai intai teologice, apoi urmau bazele filozofice si abia la final cele materialist/ stiintifice. Nu poti face stiinta cu adevarat fara presupozitii, fara teze fundamentale, din care majoritatea vor fi greu de demonstrat.

diasporus, on 29 noiembrie 2021 - 04:41, said:

Oho, daca se porneste taica-meu, ateu convins, pe tema asta nu il mai opresti.

overseas, on 29 noiembrie 2021 - 09:58, said:

Wittgenstein nu este filosoful „tradițioal”, lucru foarte clar, odată ce îi parcugi și opera, și scrierile. Chiar Nietzsche pare mai convențional ca el. Precum am mai spus, până nu am parcurs nu doar la minim istoria filosofei, ci și Sfânta Tradiție (nu că le-aș fi parcurs la nivel de erudiție pe vreuna, recunosc) nu am putut înțelege că viziunea lui era teologic-mistică, iar ceea ce numște el filosofie este o prolegumenă, cel mult, în viziunea mare și fundamentală. Wittgenstein citit cu „ochelari” materialiști sau chiar ateiști, pierde mult din substanță, rămânând niște dimensiuni secundare răstălmăcite. Adică exact ce au făcut la Cercul de la Viena și mulți care descind din el. Schlick și, în special, Carnap, se fac vinovați de aceasta.