Dacii, obiceiuri si traditii

Strabon (cca 64 î. Hr.-cca. 21/24 d. Hr.) în a sa Geografie. Întâmplător sau nu, protagoniștii relatării sale sunt în special turdetanii. Strabon, Geografia, III 2, 15:

«τῇ δὲ τῆς χώρας εὐδαιμονίᾳ καὶ τὸ ἥμερον καὶ τὸ πολιτικὸν συνηκολούθησε τοῖς Τουρδητανοῖς, καὶ τοῖς Κελτικοῖς δὲ διὰ τὴν γειτνίασιν, ὡς δ᾽ εἴρηκε Πολύβιος διὰ τὴν συγγένειαν: ἀλλ᾽ ἐκείνοις μὲν ἧττον: τὰ πολλὰ γὰρ κωμηδὸν ζῶσιν. οἱ μέντοι Τουρδητανοὶ καὶ μάλιστα οἱ περὶ τὸν Βαῖτιν τελέως εἰς τὸν Ῥωμαίων μεταβέβληνται τρόπον οὐδὲ τῆς διαλέκτου τῆς σφετέρας ἔτι μεμνημένοι. Λατῖνοί τε οἱ πλεῖστοι γεγόνασι καὶ ἐποίκους εἰλήφασι Ῥωμαίους, ὥστε μικρὸν ἀπέχουσι τοῦ πάντες εἶναι Ῥωμαῖοι. αἵ τε νῦν συνῳκισμέναι πόλεις, ἥ τε ἐν τοῖς Κελτικοῖς Παξαυγοῦστα καὶ ἡ ἐν τοῖς Τουρδούλοις Αὐγοῦστα Ἠμέριτα καὶ ἡ περὶ τοὺς Κελτίβηρας Καισαραυγοῦστα καὶ ἄλλαι ἔνιαι κατοικίαι, τὴν μεταβολὴν τῶν λεχθεισῶν πολιτειῶν ἐμφανίζουσι. καὶ δὴ τῶν Ἰβήρων ὅσοι ταύτης εἰσὶ τῆς ἰδέας τογᾶτοι λέγονται: ἐν δὲ τούτοις εἰσὶ καὶ οἱ Κελτίβηρες οἱ πάντων νομισθέντες ποτὲ θηριωδέστατοι.» (vezi aici).

«Prin prosperitatea teritoriului le veniră turdetanilor și civilizația și organizarea politică, [asemenea] și celților dat fiind învecinarea, sau, cum zicea Polibiu, înrudirea [cu turdetanii]; însă într-o mai mică măsură, de vreme ce mulți trăiesc în sate. Restul turdetanilor, mai cu seamă cei de pe lângă Baetica, preluară desăvârșit felul de a fi al romanilor până într-atât că nici limba proprie nu și-o mai aminteau. Cei mai mulți au devenit latini și au primit coloniști romani; astfel încât puțin le lipsește ca să fie cu toții romani. Orașele întemeiate acum, Pax Augusta printre celți, Augusta Emerita (= Mérida) între turdetani, Cesaraugusta (= Zaragoza) la celtiberi și alte așezări scot la iveală schimbarea modurilor de viață menționate. Câți dintre iberici împărtășesc acest mod de viață sunt numiți purtători de togă (= τογᾶτοι). Între aceștia sunt și celtiberi care odinioară erau considerați de către toți ca cei mai feroce.»

Sa remarcam folosirea de catre autor a toponimelor in latina si a denumirii unei clase sociale tot in latina. De ce ar fi numele turdetanilor in alta situatie? Grecii stiau cat stiau despre peninsula Iberica de la romani.
Cei mai mulți au devenit latini și au primit coloniști romani
Si sa mai remarcam samburele acestei relatari: romanizarea atotcuceritoare, imlocuirea idiomurilor locale de latina.

Citeste daca te intereseaza.
Exista putine texte prelatine si mai putine descifrate.

Cele din Iberia sunt similare limbii basce, fie cartaginezei, fie irlandezei uneori.

In Franta limba galilor semana cu  limbile celtice de astazi, eu am priceput numele anotimpurilor similare celor din engleza.

Astept cu interes sa demonstrezi ca n-am inteles eu bine, ca era invers si ca in realitate era foarte normal, meritoriu si dezirabil sa fii "togatoi".

Restul turdetanilor, mai cu seamă cei de pe lângă Baetica, preluară desăvârșit felul de a fi al romanilor până într-atât că nici limba proprie nu și-o mai aminteau. Cei mai mulți au devenit latini și au primit coloniști romani; astfel încât puțin le lipsește ca să fie cu toții romani. Orașele întemeiate acum, Pax Augusta printre celți, Augusta Emerita (= Mérida) între turdetani, Cesaraugusta (= Zaragoza) la celtiberi și alte așezări scot la iveală schimbarea modurilor de viață menționate. Câți dintre iberici împărtășesc acest mod de viață sunt numiți purtători de togă (= τογᾶτοι). Între aceștia sunt și celtiberi care odinioară erau considerați de către toți ca cei mai feroce.

Limbile iberice sunt suficient de bine cunoscute. Exista inscriptii bilingve, iberic-latine, iberic-grecesti. Exista inscriptii iberice cu alfabet latin si cu alfabet grecesc. Astfel a fost posibil sa fie identificate sistemele de scriere iberice. Fondul epigrafic iberic cu scriere iberica este masiv si poate fi transliterat fara mari dubii. Toate aceste limbi iberice astfel consemnate nu seamana defel cu limbile iberice hispanice moderne. dar seamana cu singura supravietuitoare a unei limbi iberice preromane, limba basca.

Prósper also sees Lusitanian as predating the introduction of Celtic and shows that it retains elements of Old European, making its origins possibly even older.[7]

Esto podría ser un arcaísmo indoeuropeizante muy infrecuente en una lengua celta o podría ser como algunos autores sostienen influencia latinizante de porcus 'cerdo' (aunque esta palabra aparece en otras inscripciones lusitanas también con p-).

A se observa folosirea alfabetului latin in inscriptia lusitana; aceasta trebuie ca postdateaza [cu mult] contactele dintre populatiile locale si romani.

Da. Se observa. Ca altfel nu se putea desficra.
Sper totusi ca nu insisti ca ”porcu" provine din latina si a inlocuit un termen lusitan non-IE.

Esto podría ser un arcaísmo indoeuropeizante muy infrecuente en una lengua celta o podría ser como algunos autores sostienen influencia latinizante de porcus 'cerdo' (aunque esta palabra aparece en otras inscripciones lusitanas también con p-).

Nu sustin eu ci sursele tale.
Cica lusitana este cert o celtiberica.
Cica p-ul ala acolo n-ar avea de un' sa fie data fiind incadrarea lusitanei in familia celtiberica.
Cica poa' sa fie un arhaism foarte rar printre limbile celtice sau o influenta latina.

Prósper, in her Lusitanian etymologies (2002; 2008), demonstrates that not only does Lusitanian not agree closely with the usual Celtic reflexes, but that it is closer to Italic, in which case there were two well-differentiated branches of Indo-European in the Iberian Peninsula before the Romans, with Lusitanian belonging to the non-Celtic branch.
Villar and Pedrero (2001) connect Lusitanian with the Italic languages. They base their finding on parallels in the names of deities and some lexical items, such as the Umbrian gomia, Lusitanian comaiam, and some grammatical elements.[2]
Prósper also sees Lusitanian as predating the introduction of Celtic and shows that it retains elements of Old European, making its origins possibly even older.[7]

N-am chef sa-ti dau in cap cu textul spaniol pus chiar de tine. Si nici cu pagina de wiki din care citezi. Am obosit. Ai stamina unui juncan castrat in fata unei carpe agatate de gard. Nu te-ar clinti nimic.
Dacii, obiceiuri si traditii.
I-ai rupt la dinti pe micuti; i-ai dus si-n Lusitania, unde vorbeau romaneste inainte sa vina romanii.

aha, anumite aspecte.....dar nu ştii care.Bănuieşti tu că aşa este.Pt ce le trebuia neapărat anumite aspecte din dreptul roman din antichitate cînd ei aveau dreptul de atunci şi ştiau bine unde îi strînge gheata, adică ştiau ce trebuie modificat? Dacă termenul e latin nu înseamnă că principiul acela de drept nu a existat şi la alţii.
Îţi place să contrazici ca Gică Contra


dacă vrei să crezi că sînt din cei care cred că Soarele se învîrte în jurul Pămîntului eu nu mă supăr.
Ai spus şi ai greşit pt că legi aveau toţi, educaţie aveau toţi, nu numai romanii. Poate vrei să spui legi scrise şi educaţie superioară, şcolară. Da, au avut, dar asta nu i-a făcut superiori pe romani dpdv al civilizaţiei grecilor, egiptenilor, evreilor,indienilor şi chiar unor europeni, germanilor şi tracilor de ex. Superioritatea unei civilizaţii nu constă în relizări tehnice, forţă militară, construcţii, mai pe înţelesul matale URSS nu a fost mai civilizată decît Belgia sau Olanda; nici SUA nu este mai civilizată de  Elveţia, Monaco,Olanda şi nic decît multe ţări sărace ca Grecia de ex.
D-ta nu cunoşti ceea ce eu înţeleg din istorie aşa că nu te hazarda în astfel de aprecieri.
Europa de Vest nu a urmat modelul Imperiului Roman de Apus. Nici un stat ulterior nu a avut instituţia sclaviei, obiceiurile romane, codul de legi, organizare socială, militară, construcţii, oraşe, religie....nimic.
Statele ortodoxe au urmat ca şi cele din Vest modele locale mai vechi nu întîmplător răspîndite pe un mare teritoriu pe care  locuiau urmaşii tracilor care în cele mai multe privinţe aveau un model asemănător cu cel grecesc.
Înţeleg eu cu mult mai bine cum a stat şi cum nu a stat treaba cu romanizarea decît tine şi chiar decît domnii profesori universitari, academicieni sau doctori în lingvistică. S-au înşelat toţi cei care au crezut în romanizarea lingvistică a dacilor.
Afară de afirmaţii goale şi multă înfumurare nici ei nici tu nu puteţi dovedi această romanizare. Teoria romanistă a romanizării aduce doar argumente care sînt uşor dărîmate cu alte argumente şi lasă deoparte dovezi contrare, ceea ce arată micimea acestor aşazişi cercetători. Chiar la întrebările uşoare puse de Dr Cueşdean cei ce susţin teoria romanistă se blochează sau dau  răspunsuri care produc milă şi compasiune. De ex  de ce nu există termeni în româneşte pe care copiii militarilor romani nu se putea să nu-i fi auzit la taţii lor de la care ar fi învăţat să vorbească latina? Numele armelor, ale organizării militare, ale construcţiilor specifice şi ale materialelor de construcţie, ale gradelor militare,ale relaţiilor de familie (nene, nana, badea, ţaţa, tata....nu sînt din latină) nu există în româneşte şi sînt cam mulţi astfel de termeni. Eu am adăugat: înjurături latineşti, numele organelor sexuale, sistemul de formare a numeralelor, ar fi trebuit să fie ca în latină, ori.....sînt doar cîteva vorbe care se potrivesc, în rest totul e altfel.
Nu tot ce zboară se mănîncă, nu tot ce are grad academic are valoare şi de mai multe ori în istorie toată floarea savanţilor acelor vremuri a fost surclasată de autsaideri fără diplome universitare. Apropo de Pămînt şi de Soare. Cel care a formulat teoria heliocentrică a fost un biet călugăr polonez. Floarea  ştiinţifică din acel timp  nici nu afost în stare să o priceapă gata formulată.
Azi oameni cu grade academice se uită la lucrarea mea ca pisica în calendar şi nu sînt în stare să priceapă care anume  despărţire de text  cum e acela de pe o placă de plumb dacică  sau cel de pe Inelul de la Ezerovo este bună.Inelul de la Ezerovo a fost găsit în 1912. Mii de oameni în aproape 100 de ani au încercat să-l descifreze, printre ei profesori mulţi şi chiar academicieni. L-am descifrat corect eu.
La ce le foloseşte ştiinţa lor dacă un lucru relativ simplu nu pot? adică nu pot pricepe care din descifrări e cea bună.

egiptenii, evreii sau germanii au "stat" sub dominatia romana mult mai mult decat cei 80 de ani, ai dacilor ! ...
nici unul din aceste popoare nu vorbeste "ceva" asemanator limbii latine !
majoritatea dintre noi cei indoctrinati la "scoala elementara", nu cred ca vom putea accepta vreodata ca limba latina era  de fapt "o italiana scrisa" !