Doina Cornea & son cer drept la indemnizație de noiembriști brașoveni din 1987

Doina Cornea și fiul acesteia, pe lista celor care au cerut drept la indemnizații de noiembriști brașoveni din 1987. Lista finală a cererilor depuse

Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist (SSRMLÎRC) a dat publicității lista finală a celor care au cerut recunoașterea calității de noiembrist brașovean din 1987, conform OUG 95/2014.
Anterior respectivei ordonanțe de urgență, care a fost deja aprobată de Senat dar este încă în dezbateri la Camera Deputaților, noiembriștii brașoveni din 1987 primeau (de fapt, mai primesc și anul ăsta) o indemnizație lunară de aproximativ 2000 lei cu aprobarea direcțiilor județene de muncă și protecție socială. OUG 95/2014 a impus obligația persoanelor respective să ceară recunoașterea calității de noiembrist brașovean din 1987 de la SSRMLÎRC, în răstimp de 120 de zile de la apariția ordonanței în Monitorul Oficial, adică pînă în 24 iunie 2015. Răstimpul respectiv este de decădere (art. II alin. 3 din OUG 95/2014). Cei care nu au depus cereri la timp la SSRMLÎRC își vor pierde începînd cu 2016 drepturile prevăzute de legea 341/2004, inclusiv indemnizația lunară (dacă nu cumva la Camera Deputaților OUG 95/2014 va suferi schimbări).
Conform art. 19 din Legea 341/2004, după cum a fost modificat de art. I pct. 23 din OUG 95/2014, are calitatea de „persoană care a avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987” cel care dovedește cu înscrisuri oficiale că a fost privat de libertate în locuri de deținere, pentru efectuarea de cercetări care au avut una din urmările: stabilirea domiciliului obligatoriu, strămutarea în altă localitate ori deportarea. Drepturi conform legii primesc și cei care au calitatea de „soț al persoanei care a avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987” în cazul în care au fost supuși la „presiuni, din partea securității sau a miliției, pentru stabilirea domiciliului în localitatea în care se afla deportat soțul, indiferent dacă această urmare s-a produs sau nu”. Tot legea 341/2004 prevede drepturi și pentru „urmași ai persoanelor care au decedat în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987”. Am fost cam nedumerit de existența acestui text legal, căci din ceea ce citisem despre revolta brașoveană din 1987 (de pildă cartea „Ziua care nu se uită” de Marius Oprea și Stejărel Olariu, editura Polirom, 2002) nu găsisem menționată nici o persoană care ar fi fost ucisă în noiembrie 1987 la Brașov, fapt care ar fi fost necesar de menționat în lucrări de specialitate consacrate anume acestui subiect. Observ pe lista publicată de SSRMLÎRC o singură persoană care cere recunoașterea titlului prevăzut de art. 18 alin. 1 lit. c), adică de urmaș de persoană care a decedat în urma revoltei brașovene, anume Vuple (să fie eroare materială – Vulpe?) Pavel cu domiciliul în Brașov. Așadar, trebuie să fi existat și cineva ucis la Brașov în noiembrie 1987, al cărui urmaș este acest Vuple Pavel. Istoriografia românească pe subiectul noiembrie 1987 trebuie corectată.
În total au cerut recunoașterea titlului de „persoană care a avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987” (art. 18 alin. 1 lit. a din legea 341/2004) un număr de 204 persoane, 27 de oameni au cerut titlul de „soț al persoanei care a avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987” (art. 18 alin. 1 lit. , 3 persoane au cerut atît titlul de persoană care a avut de suferit cît și pe cel de soț al persoanei care a avut de suferit, iar 1 persoană a cerut titlul de „urmaș al persoanei care a decedat în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987” (art. 18 alin. 1 lit. c). În total sînt 235 de cereri pentru titluri care ar da dreptul la indemnizații de noiembrist brașovean conform legii 341/2004. Ultimele 2 cereri înregistrate aparțin lui Leontin Horațiu Iuhas (fiul Doinei Cornea) și Doinei Cornea.
După mișcarea muncitorească de la Brașov 1987, Doina Cornea și fiul dînsei au împrăștiat manifeste în favoarea brașovenilor care participaseră la revoltă. Nu știu însă dacă se încadrează în prevederile art. 19 alin. 1 din legea 341/2004 (modificat prin art. I pct. 23 din OUG 95/2014), adică dacă cercetările la care au fost supuși și în cursul cărora au fost privați de libertate timp de 5 săptămîni, au avut vreuna din consecințele cerute de lege pentru acordarea titlului de noiembrist brașovean din 1987 (cu drept de indemnizație lunară), adică stabilirea domiciliului obligatoriu, strămutarea în altă localitate ori deportarea.
Conform informațiilor de pe saitul domnului Florin Postolachi, fost deputat PDL și președinte al asociației „15 noiembrie 1987 Brașov”, în urma revoltei de la Brașov 61 de persoane au fost osîndite la pedepse cu executare la locul de muncă (stabilit în întreprinderi din alte localități) și alte 27 de persoane au fost obligate să-și schimbe locul de muncă, fără a primi condamnare penală. Imediat după răsturnarea regimului Ceaușescu a existat o preocupare a presei de a cunoaște persoanele care au suferit în urma revoltei din 1987. Ziarul „România Liberă” din 9 ianuarie 1990 a publicat o listă de 73 astfel de persoane, iar în 12 ianuarie 1990 ziarul completează lista respectivă cu încă 10 nume, adică un total de 83 de persoane. Pe listele din „România Liberă” apar însă și persoane care au fost mutate cu serviciul tot în Brașov, adică nu se încadrează în condiția de strămutare în altă localitate ori deportare prevăzută de art. 19 alin. 1 din Legea 341/2004.
Redau mai jos lista completă a celor care au depus cereri de recunoaștere a titlului de noiembrist brașovean din 1987, așa cum a fost publicată pe saitul SSRMLÎRC.

Articolul complet, care include și lista completă a celor care au cerut recunoașterea titlului de noiembrist brașovean din 1987, cît și listele publicate în ianuarie 1990 de "România Liberă": http://wp.me/pjejF-4Cr

Stiam ca babeta daduse coltu'

 Aleppo, on 07 iulie 2015 - 20:54, said:

Ştiai greşit.
Aici e comunicatul de pe saitul Secretariatului de Stat cu lista persoanelor care au cerut titlul de noiembrist braşovean din 1987, unde, cu voia dv., ultima pe listă, e Doina Cornea: http://www.sspr.gov....municate&id=565

 Marius1989, on 07 iulie 2015 - 20:58, said:

Pai si merita sau nu sa primeasca titlul si indemnizatia aia?
Eu despre Doamna Cornea auzeam doar la Europa Libera pe vremea lui Ceasca, apoi dupa 89 a fost o perioada plimbata pe la Bucuresti, stiu ca am fost dezamagit cand a vazut-o prima data la TV dupa Revolutie, imi parea putin dusa... de atunci nu prea mai m-a interesat subiectul.
Chiar, de ce e asa important subiectul asta?

Edited by radumiki, 07 July 2015 - 21:15.

Doina Cornea a fost unul din cei puţini "dizidenţi" ca să spunem aşa de pe vremea lui ceaşcă. N-a făcut mare lucru dar a făcut mult mai mult decît 99.99% din români. Pe vremea aia românul de rînd se plîngea acasă, la coadă, la birou între prieteni etc, dar să iasă în faţă să spună ceva împotriva guvernului, pîs.

Mulţi dintre marii 'revoluţionari' descoperiţi după '89 au fost de fapt foşti securişti, colaboraţionişti, nenorociţi care au profitat cît au putut de regim.

de aia imediat după 89 s-a făcut totul de către cei din urmă pe a o ridiculiza pe Doina Cornea.

simplu... asta pt cei care nu ştiu.

Un adevărat patriot nu cerșește de la bugetul de stat indemnizații.
Este o rușine să ceri pensie și alte măgării din astea.
Rușine.

Eu am un mare respect fata de d-na Doina Cornea.
Un om vertical, de mare curaj, care a facut mari sacrificii pentru libertate. Unul dintre foarte putinii...
Cred ca in acest topic discutia va fi dusa in derizoriu, sugerandu-se faptul ca ar cersi privilegii nemeritate.

 radumiki, on 07 iulie 2015 - 21:15, said:

Eu personal consider ca merita.

 radumiki, on 07 iulie 2015 - 21:15, said:

Mie mi se parea mai lucida decat multi concetateni de-ai nostri. Imediat dupa nouazeci.
Nu stiu ce anume te-a facut sa o consideri dusa, senila, whatever.
Multi o injurau si o umileau inca si pe-atunci.

Edited by sylvius, 07 July 2015 - 21:54.

 sylvius, on 07 iulie 2015 - 21:51, said:

Nu, departe de mine sa o injur, stiam despre dizidenta ei asa cum spuneam de la radio si aveam un mare respect ptr. ea din acest punct de vedere.
Ma asteptam insa sa vad un ,,erou'', un,,lider'' care sa fie capabil sa ne arate drumul in continuare si a reiesit ca eroul asta era o ,,bunicuta''.
Deci daca-r fi sa-i reprosez ceva este ca a fost invinsa pana la urma de Iliescu & securisti, asa cum au fost de fapt invinsi (marginalizati) si ceilalti martiri. Banuiesc ca lupta contra lui Ceusescu si a regimului opresiv a facut-o din convingere, nu erau insa pregatiti pentru ce va urma. Securistii evident erau...

Sunt de acord cu măsura, dacă banii se vor lua din pensiile securiştilor şi activiştilor.

 radumiki, on 07 iulie 2015 - 22:00, said:

Pai asta si era si este. O femeie in varsta, o "bunicuta" cu mult curaj. N-ar fi putut deveni un lider. Din cauza varstei, puterilor, fizicului...
Ce sa fi facut biata femeie ?! S-a luat odata de gat cu Ceausescu, sa se fi luat si cu multitudinea de jigodii postdecembriste greu identificabile si disipate in multime, precum celulele canceroase in organism ?
Eu stiu ca era un profund militant anti-Iliescu, anti FSN, anti comunism.

 radumiki, on 07 iulie 2015 - 22:00, said:

Ea nu a fost invinsa. Impotriva unui glont te poti feri. Impotriva alicelor, mai greu.
Multitudinea de securisti, comunisti de esalon 2, oameni " de bine ", etc. era mai rea decat raul personificat, intruchipat de Ceausescu si clica.
Bineinteles ca impotriva lui Ceausescu a luptat din convingere. Eu asa cred. Ar fi putut oricand muri.
Insa ea nu a fost invinsa. Ea a militat si a luptat pentru libertate. Si a castigat.

Romania si-a castigat libertatea (si) cu ajutorul domniei sale.

Edited by sylvius, 07 July 2015 - 22:11.

Este o jignire pt un dizident sa-i dai indemnizație.
Nu știu cati dintre voi pricep ce spun.

Cand statul isi recunoaste greseala nu e nicio rusine.

 paradigmatic, on 07 iulie 2015 - 21:41, said:

Ce treaba are patriotismul cu dreptul de a cere despagubiri unui stat care te-a abuzat fara motiv? Daca esti patriot trebuie sa suporti un abuz al statului si sa nu vrei sa se faca dreptate? Imediat o sa zici ca un adevarat patriot isi doneaza toate veniturile statului ...

Edited by utopium, 07 July 2015 - 23:54.

 utopium, on 07 iulie 2015 - 23:52, said:

Wow, şi dacă statul îi dă despăgubiri, o să se transforme în ce a vrut ea să fie România în vremea lui Ceauşescu, cînd scria şi dădea interviuri la Europa Liberă ? Ba poate o să şi mulţumească regimului de azi că i-a recunoscut meritele, ca şi cum ele n-ar fi existat altfel.

Damn cum trece conştiinţa românilor prin stomac şi cum îşi aruncă cîte unii demnitatea la cîini.

 paradigmatic, on 07 iulie 2015 - 22:11, said:

Poate chiar nu are din ce sa traiasca. Nu stiu, e o presupunere.

 paradigmatic, on 07 iulie 2015 - 22:11, said:

Din cele mai vechi timpuri cei ce au luptat ptr. o cauza cand aceasta a ajuns castigatoare au fost recompensati: titluri, domenii, bani, etc.
Recompensa primita nu minimizeaza patriotismul celui ce a luptat, recompensa reprezinta mai degraba recunoasterea utilitatii luptei respective (meritele)  ptr. cauza.

 stormwatch, on 08 iulie 2015 - 07:09, said:

Eu nu inteleg presupunerea ca daca cineva a luptat impotriva unui regim abuziv e un patriot erou, pe care constiinta si demnitatea il fac sa refuze o indemnizatie pentru abuzurile pe care le-a suportat din partea statului.

Eu sunt un cetatean care vreau sa pot manifesta impotriva statului cand statul face abuzuri, nu inseamna ca sunt un mare patriot ci ca imi pasa de drepturile mele de cetatean. Iar daca statul m-a bagat la inchisoare nedrept, m-a batut/intimidat, etc fii convins ca statul va plati candva pentru asta. Sau tu te astepti ca cel abuzat sa intoarca si celalalt obraz ca un bun ortodox ce (evident si obligatoriu) este? Eroii aia demni si patrioti care sufera in tacere inainte sa invinga sunt prin legendele istorice, realitatea e un pic mai dura (e suficient sa luam cazurile lui Mihai Viteazu, Stefan cel Mare (cel Sfant!), etc si sa vedem cat de aproape sunt de legenda istorica).

Dupa unele comentarii se pare ca spiritul comunist, indarjirea securista si admiratia fata de ceasca&comp. inca sunt prezente in jurul nostru. (Aplauze prelungite, Ura, Ura, Ura)

Deci cu atat mai mult trebuie recunoscute si scoase la lumina (caci asta inseamna printre altele aceasta indemnizatie) astfel de personalitati.

Pentru cei ce se fac ca uita, in acele vremuri si numai daca iti exprimai nemultumirea fata de cozile la alimente de exemplu (da, erau cozi la lapte, paine etc.) chiar si intr-un cerc restrans si privat, se intampla sa te "ridice" si sa nu mai auda nimeni de tine cu lunile sau cu anii.
Asa ca cineva care critica deschis regimul si pe ceasca personal chiar trebuie considerat un erou. Si chiar trebuie ca tara sa ii arate intr-un fel recunostinta si recunoasterea acestor fapte.

Si ca sa intelegeti si mai exact despre ce e vorba puteti sa va ganditi chiar la situatia concreta de aici, cand unii, sub protectia anonimatului scriu mizerii despre persoane si lucruri. Cati din acestia ar avea curajul sa exprime aceleasi ganduri in mod deschis intr-un spatiu public si fara asi ascunde identitatea? Eu cred ca nici unul, Si asta in conditiile in care n-ar fi nici un risc sa-si piarda libertatea sau chiar viata.