Yoga

Din punct de vedere lingvistic cuvintul yoga deriva din radacina ,,yuja”, care are urmatoarele sensuri:
1. sangyama – control dezvoltat pina la gradul cel mai inalt – supercontrol
2. Samadhi – concentrare dezvoltata pina la cea mai adinca forma – superconcentrare
3. Sangyoga – uniune sub forma sa cea mai completa – superuniune

Aici ,,sang" deriva din,,sam"=super.
Factorul de control se numeste yama (control) si este forma de baza a yogai. Yama  se dezvolta in opt etape. In cea de-a opta etapa yama se dezvolta in cea mai inalta forma si se numeste sangyama adica supercontrol. Puterea formei yama este asociata intrinsec cu procesul retinerii care este concentrarea. Controlul este natura concentrarii. Yama se dezvolta etapa cu etapa, concentrarea se dezvolta de-asemenea odata cu controlul. In etapa a opta, controlul atinge forma cea mai inalta si devine supercontrol si concentrarea atinge forma cea mai inalta devenind superconcentrare. Daca mintea nu atinge starea de supercontrol, nu este posibila atingerea superconcentrarii.
Yoga a fost definita ca: ,,O stare non-oscilatorie a simturilor, mintii si constiintei, dezvoltata prin dharana adica concentrare adinca". Dharana reprezinta procesul  mentinerii celei mai adinci concentrari adica a mono-formei constiintei cu alte cuvinte este vorba de o concentrare superconstienta – asta e yoga.
Yoga a fost definita ca: ,,Starea de totala absorbtie a constiintei care este dincolo de intreaga cunoastere”.  Atunci cind cea mai adinca concentrare asupra Supremului Brahman dispare prin ea insasi atunci apare nirvikalpa samadhi  in care toate impregnarire latente ale simturilor sint eliminate.
Nirvikalpa samadhi si asamprajnata samadhi sint sinonime pentru concentrarea fara obiect.
Pina acum am vorbit despre aspectul concentrarii in yoga, dar yoga sub aspect de control sub forma concentrarii este intrinsec legata de control. Yoga sub aspectul concentrarii inseamna controlul vrittis-urilor (fluctuatiilor constiintei). Constiinta se poate elibera de influenta vrittis-urilor prin controlul aspectelor perceptive, rationale, volitive si afective ale mintii si atunci devine o constiinta indreptata spre un singur punct, monoforma, in care doar Fiinta Suprema este tinuta in concentrare. Aceasta este superconcentrarea fara vrittis-uri.
Yoga este o stare de concentrare adinca, deci superconcentarea este yoga. Un yogi atinge starea de yoga doar in superconcentrare.
Al treilelea aspect al yogai se refera la sangyoga sau uniune. Sangyoga deriva din ,,yuja” care are ca prefix ,,sam” care inseamna super. Yuja are trei sensuri: 1. Concentrare, 2. Control, 3. Uniune.
Deci sangyoga inseamna: superconcentrare, supercontrol, superuniune.
Shiva spune: ,,Uniunea (yojana) dintre spiritul intrupat si Spiritul Suprem sau dintre Constiinta Suprema si Puterea Suprema este yoga”.
Atingerea unitatii in uniune are loc in samadhi si are doua stadii de dezvoltare. In primul stadiu cind are loc uniunea, cunoasterea unicitatii straluceste in superconcentrare. In stadiul final, chiar si cunoasterea unicitatii dispare odata cu constiinta si unicitatea devine reala in concentrarea fara obiect. Atita timp cit persista constiinta, in concentrarea cea mai adinca, aceasta este saturata de cunoasterea identitatii dintre spiritul intrupat si Spiritul Suprem.
In concluzie yoga se bazeaza pe yama – control. Yama se dezvolta etapa cu etapa sin in final ajunge la stadiul cel mai inalt si devine sangyama – supercontrol. Yama este legata intrinsec de concentrare si in stadiul sangyama concentrarea se dezvolta in samadhi – superconcentrare. Concentrarea este legata de-asemenea de uniune si cind se atinge cea mai adinca concentrare, uniunea devine sangyoga – superuniune. La nivelul supercontrolului, concentrarea se dezvolta in superconcentrare si uniunea in superuniune. Aceasta stare este yoga. In stadiul final in yoga, superconcentrarea este transformata in concentrare fara obiect (pura concentrare non-umana) datorita absorbtiei constiintei si in consecinta superuniunea devine reala unicitate dintre spiritul intrupat si Spiritul Suprem prin absorbtia spiritului intrupat in Spiritul Suprem, nivelul acestui stadiu supercontrolul dispare si yoga devine Mahayoga – yoga suprema in care ramine doar Constiinta Suprema.
Pentru a atinge aceasta yoga finala este absolut necesara dezvoltarea puterii de control si concentrare, etapa cu etapa. Etapele sint in numar de opt. Acestea sint: yama (abtinere), niyama (respectare), asana (postura), pranayama (controlul respiratiei), pratyahara (controlul senzoriale sau retragerea simturilor in interior), dharana (concentrare), dhyana (concentrare adinca sau meditatie) si samadhi (superconcentrare). Aceste opt practici constituie Ashtangayoga sau Yoga octupla descrisa de Patanjali in Yoga Sutra.

Din punct de vedere al Mantrei yoga inseamna dupa cum urmeaza:
Mai intai cuvintul yoga din punt de vedere mantric apartine termenilor care nu au o legatura cu pettern-urile lingvistico-cognitive ci puterii radiate prin sunet adica mantrei.
Mantra yoga inseamna:
Y-ang, U-ng, G-ang, Ah  care este radacina lui ,,yogah” de aici derivind cuvintul ,,yoga”.
Partea de baza a yoga este ,,ya” care sub aspect mantric este ,,Y-ang” si reprezinta centrul energiei concentrate sub forma controlului care poarta denumirea tehnica de ,,yama”.  ,,Yama” sau controlul este dezvoltat de catre forta udana reprezentata de ,,U-ng” si devine in final sangyama (supercontrol). La acest stadiu, constiinta din samadhi reprezentata prin ,,G-ang”  se dezvolta si puterea Kundalini este revelata. Aceasta este yoga.

Care este natura controlului? Controlul reprezinta un proces prin care o actiune sau functie a corpului sau a mintii este constrinsa volitional pentru atingerea unui aspect mai adinc, care in mod normal este inactiv si aparitia unei forme mai inalte a puterii si constiintei. O putere interioara necunoscuta devine activa atunci cind corpul si mintea sunt intr-o stare de liniste prin procesul controlului. Nemiscarea corpului exercita o mare influenta asupra mintii. Este o conditie indispensabila pentru aplicarea controlului asupra mintii.

Concentrarea nu inseamna focalizarea gindului ci este un proces care consta din dharana, dhyana si samadhi. Concentrarea nu apare pina nu este stapinita pratyahara (retragerea simturilor – controlul senzorial) In focalizarea gindului, exista efortul mental pentru a aduce in centrul atentiei un obiect ales, dar in focalizarea gindului apar imagini mentale perturbatoare care zdruncina intregul sistem de focalizare al gindului pe un singur obiect.
Concentrarea este diferita, ea este un proces mental care consta in reducerea constiintei de la forme multiple la o singura forma numita bindu. Dezvoltarea acestei puteri mentale depinde de transformarile diverselor forte pranice intr-o stare de concentrare pranica si retragere prin care functiile senzoriale si vitale devin dirijate catre interior. Acestea reprezinta procesele de pranayama si pratyahara, pe baza pratyaharei functiile dinamismului pranic actioneaza in interiorul mintii si duc la energia mentala care se exprima prin puterea dharanei, imensa putere de a tine constiinta intr-un singur punct sub forma unui singur obiect pe o perioada lunga de timp. Aceasta putere creste treptat si duce la o concentrare foarte adinca din care ,,rasare” o ,,lumina mentala” care poate fi focalizata pe orice obiect din interior sau exterior. Aceasta stare de constiinta se numeste dhyana.
Prelungirea si repetarea acestei stari de dhyana duce la adincirea concentrarii astfel incit se atinge starea bindu. Acesta este cel mai inalt punct al concentrarii mentale in care constiinta este maxim concentrata intr-un singur punct. Aceasta reprezinta samprajnata samadhi.

Stadiile mai avansate le voi detalia pe parcurs.

Edited by zippy99, 30 September 2004 - 13:14.

Ce beneficii ne aduce starea "bindu"? Sau generalizind: ce se cistiga din toata povestea asta?

din cate stiam eu, yoga inseamna unire

Ce cistigi? Hmm!
Atunci cind constiinta obisnuita se dizolva esti totuna cu Principiul Brahman, pierzi tot ce este lumesc ca sa zic asa dar cistigi eternitatea, potentialitatea infinita.. De fapt nu pierzi lumea o transcenzi..

Definitia completa este cea data aici, yoga desemneaza o stare si yoga inseana si uniune asa cum am scris mai sus.

Edited by zippy99, 30 September 2004 - 13:46.

"pierzi tot ce este lumesc ca sa zic asa dar cistigi eternitatea, potentialitatea infinita.. De fapt nu pierzi lumea o transcenzi.."

Tot nu e clar! La ce mod cistigi eternitatea? Daca stai de vorba cu un matematician pragmatic iti va prezenta o teorie clara bazata pe dovezi. La tematica asta insa toata treaba apare ca un hocus pocus cu multa filozofie. Dezvolta o teorie cu date concrete. Daca faci asta ti se intimpla ailalta samd!
Yoga inseamna unire. OK suna bine! Dar unire cu ce sau intre cine si cine?

Am spus uniune intre Atma si Paratma (Brahman), aici nu trebuie sa judeci cu mintea ci trebuie sa experimentezi. Dovezile ca este asa cum am spus le voi expune pe parcurs, vei fi uimit de coerenta sistemului yoga pentru ca el merge foarte adinc in interiorul fiintei si nu la nivel scolastic de catedra.

zippy mi-a fost dor de tine...

Me too, me too..

Oameni buni scuzati ca intrerup o idila atit de romantica dar n-ar fi mai bine sa continuam cu expunerea?
Deci zippy99 continua te rog explicatia. In afara de treaba asta cum sa experimentez? Treaba asta dureaza ani de zile fara rezultate garantate!

Poate dura o viata sau mai multe..
O sa continui maine expunerea..

-------
Poate dura o viata sau mai multe..
-------
rahat cu perje

zippy99, on Oct 1 2004, 02:43, said:

zippy ,in viata e bine sa faci orice, dar cu limita.

iarta-mi ignoranta,dar eu cred ca tu   tinzi spre limita imposibilului!

Edited by toyomi, 30 September 2004 - 19:16.

nu chiar spre limita imposibilului, ca doar are mai multe vieti la dispozitie... bine, frumos ar fi sa ii reuseasca din prima...

Firul constiintei se intinde pe mai multe vieti (ale mai multor indivizi), e ca si cum insiri margelele pe o ata. Nu exista identitate de la o viata la alta ci numai firul constiintei.. Constiinta poate exista intr-un corp dar si de sine statatoare..

Potrivit psihologiei lui Jung, mintea poate fi clasificată în: minte conștientă, subconștientă și inconștientă. Acestea pot fi corelate cu terminologia yoghină astfel:
1. mintea conștientă:
- sthula – dimensiunea grosieră
- jagrat – starea de veghe
- gândirea superficială și percepția lumii exterioare
2. mintea subconștientă:
- suksma – simensiunea subtilă
- svapna – starea de vis
- memoria individuală
- samskara – tendințe mentale
3. mintea inconștientă:
- karana – dimensiunea cauzală
- susupti – starea de somn profund fără vise
- samskara și memoria cosmică colectivă
Aceste domenii cuprind aspectele instinctiv, intelectual, psihic și intuitiv ale omului. Scopul yogăi este înaintarea de la conștient la subconștient, și de la acesta la inconștient.
Vyasa a împărțit și clasificat mintea subconștientă și inconștientă în 7 aspecte:
1. Samskara (amprente mentale) inhibate provocate de reprimarea individuală
2. Samskara care determină o persoană să acționeze într-un anumit mod. Aceste amintiri pot fi prenatale să să determine acțiuni, boli, talente, etc. Acesta constituie aspectul ereditar al omului.
3. Date neexprimate și amintiri latente ale unor evenimente din trecut. Acestea sint ascunse și depozitate în inconștientul colectiv aflat dincolo de limitările firești ale conștiinței individuale.
4. Reflexe instinctive care controlează funcționarea vegetativă a corpului fizic și pranic. Nu învățăm sp digerăm hrana, capacitatea aceasta este pre-programată în mintea individuală.
5. Prana. Mintea însăși, indiferent cât de subtilă sau de grosieră, este alcătuită din prana. Tot prana este mijlocul prin care mintea înfăptuiește acțiuni conforme cu gândirea.
6. Fluctuații înnăscute ale minții. Prin însăși natura ei, mintea este destinată schimbării odată cu ritmurile cosmice.
7. Puteri psihice.  Anumite puteri ,,supranaturale” tind să-și facă loc în domeniul minții inconștiente colective sau cosmice.
Această listă dă o indicație despre scopul și natura minții. Aceste aspecte se manifestă progresiv pe calea yoga.

Cele 5 modificări ale minții (vrttis-uri) sint:
1. cunoașterea corectă
2. cunoașterea greșită
3. imaginația
4. somnul
5. memoria

Scopul yogăi nu este altul decât distrugerea formelor de manifestare ale conștiinței. Așa cum aurul bijuteriilor este topit și revine la forma sa initială de aur fără formă. Mintea sau conștiința trebuie privată de toate formele a.î. conștiința să rămână fără nume și fără formă, acesta este scopul final al yogăi. Cele 5 modificări alcătuiesc conștiința minții și formează cele 3 dimensiuni ale conștiinței individuale, în aceste 5 modificări este inclusă orice stare mentală: visul, veghe, privitul, vorbitul, atingerea, lovirea, plânsul, simțirea, emoția, acțiunea, sentimentul, adică totul.

Edited by zippy99, 01 October 2004 - 15:41.

http://www.yogaesote...g=RO&textonly=1

eu nu stiam asa ceva,tu stiai zippy?

Are o anumita doza de adevar mai spre finalul articolului dar nu ma pot pronunta in legatura cu ,,ejacularea" femeii. Personal nu cunosc daca e asa dar o sa ma interesez. Oricum nu uita ca site-ul este al MISA.
Tantra este cu totul altceva fata de ce propavaduieste MISA.

este...

vektor12, on Oct 4 2004, 19:20, said:

ce este ,hai zi