Industria bucureșteană: ce a fost, câtă a mai rămas

<<Fram>> erau produse la I.M. Sadu. <<Pinguin>> au fost cele de Bucureşti. Nu cred că s-au produs mai mult de 10.000 . Bunicul matern a dus unul la ţară şi rudele de acolo l-au dat la fier vechi ca să-şi umple butelia (îmi vindeam eu din cărţile vechi numai să-l salvez). <<Pinguin>> nu avea termostat!

2 reclame la I.P.R.S. (Întreprinderea de Piese Radio și Semiconductoare Băneasa), preluată din "Revista căilor ferate" anul XVII (56) *, nr. 7 (726) și 8 (727), pe coperta 3, respectiv 4
* anul 17 reprezintă al 17-lea de când revista apărea sub denumirea precizată, iar anul 56 anii scurși de la aparația primului număr sub prima denumire ("Revista C.F.R.")

Ce mi-a spus cineva despre "Acumulatorul"

Societatea se înfiinţeaza sub numele de I.I.S. Acumulatorul, prin efectul deciziei nr. 285 din 7 febr. 1949 a ministrului industriei Chivu Stoica, prin fuzionarea întreprinderilor naîionalizate Progresul (fosta Tudor-calea Dorobantilor 105) si Forta (fosta Rova-calea Rahovei nr. 240), menţinând structura şi sediul celei dintâi (Tudor). Sediul societaţii se mută pe locaţia actualş Pantelimon, B-dul Biruinţei nr. 98, în toamna anului 1954, adresa care la acea data era Bucureşti, Şoseaua Brailei nr. 84, Raion 23 August. Mutarea se face în urma unei anchete (scandal) legată de o poluare masiva cu plumb la adresa din Calea Dorobanţilor. Dezvoltarea întreprinderii se produce începând cu anul 1967, când (1967-1970) se construiesc primele corpuri de cladiri noi, dedicate producţiei de acumulatori. Până la acea dată, fabrica funcţiona pe structura şi în clădirile unei foste fabrici de muniţii şi produse pirotehnice care purta numele proprietarului sau, şi anume "Traian Manitiu".
Pe aceiaşi locaţie, între 1952 si 1954 a mai funcţionat, imediat dupa înfiinţare, Institutul de Cercetari Electrotehnice, din cadrul I.C.P.E., pentru ca, pe tine par sa te intereseze mai ales cladirile (arhitectura) vechilor intreprinderi, singurele elemente de constructie dinainte de W.W.2. care mai supravieţuiesc aici sunt cladirea administrativa a Uzinelor Manitiu şi gadrul de incinta (ţn cea mai mare parte).

Unde în Bucureşti s-au asamblat televizoarele "Samsung" <<BioVision>>?

Pe coperta 4 a "Almanahului Femieia '77" se găsește o reclamă la Fabrica de cosmetice "Miraj" din București, demolată acum vreo 2 ani. După stilul arhitectural puteam să jur că fabrica aia era construită în anii '80!

Ce producea ultima dată "Pumac"?

Edited by djl, 08 December 2012 - 15:47.

Din Monitorul Oficial 13bis/1991:


Denumirea unităților care își încetează activitatea:

Întreprinderea de utilaje și piese de schimb „Iups” București

Denumirea societății comerciale care se înființează în baza Legii nr. 15/1990:

„Pumac” - S.A. - București, B-dul Armata Poporului nr. 6, sector 6

Executarea și comercializarea de utilaje și piese de schimb pentru industria materialelor de construcții și industria lemnului, corpuri de măcinare pentru industria cimentului și minerit, service și asistență tehnică.

Deci cu asta se ocupa şi în anii '90. Că cineva mi-a zis că produceau robineţi şi eu ştiam de activitatea mai sus menţionată.
Păcat că au demolat "căsuţele" şi nu le-au făcut magazine şi localuri :dowm: Acum e teren liber, că, deh, suntem în crize. Mulţi nu ştiu că acolo pe vremuri a fost Pirotehnia (până în 1950 sau 1953) - de unde şi Al. Pirotehniei.

Ceva poze făcute de mine prin 2008.

Edited by djl, 08 December 2012 - 17:53.

Că tot am pus la postul #167 o reclamă la Fabrica de cosmetice "Miraj" din București, în același "Almanah Femeia '77", la pagina 171 se găsește "Bellatrix, Margareta, Miraj - noutățile cosmetice ale anului / Interviul nostru ing. Rozalia Spteanu, directoarea Întreprinderii <<Miraj>>" luat de Aneta Popescu

La Fabrica de textle "Zefirul" de pe Şos. Iancului au dărâmat clădirile de la stradă... dacă ştiam că vor face asta aşa de curând, mă duceam să fac ceva poze

Edited by lucifer76, 22 December 2012 - 10:55.

Cred ca pe SSC se plangea un user ca nu mai era de trait in zona din cauza mirosului emanat de gunoaiele din fostul "zefir" si haitele de caini care se aciuasera pe acolo.

Edited by Kokoshmare, 20 December 2012 - 14:56.

Dar de ce a fost încetată producţia acolo? Nu mai aveau produsele lor cerere pe piaţă?

Erau prea prosti si prea talhari. La fel ca la Borangicul, Postavaria romana asta ca sa-ti enumar doar cateva unitati de textile din zona ta de oras.

Cum adică "prea proşti şi prea tâlhari"?

Nu inteleg prostia asta cu industria bucuresteana.
pai o capitala ar trebui sa aibe elemente care sa o delimiteze de celelalte orase, ca centre culturale, universitati, centrul administratiei guvernamentale, presedintie, sediile marilor institutii gen politie,pompieri etc.

nu sa fie o capitala cu nu stiu ce fabrici si uzine..

Mai bine faceau aceste fabrici in alte orase, nu sa le inghesuie aici si sa fie mutati cu forta muncitorii de la aceste unitati industriale.

E mai bine ca predomina comertul si retailerul, parerea mea.

Îmi pare rău, dar unei capitale cu peste 1.500.000 de locuitori îi stă bine cu industrie. Nu aşa cum era pe vremea comunismlui, dar ţinâd cont că reprezintă o importantă piaţă de desfacere trebuie să aibă măcar industrie alimentară, textilă, de producţie a mobiliei, a furniturilor casnice, poate chiar ceva pentru piese de schimb şi mase plastice. În plus, lângă Bucureşti, se află Judeţul Prahova cel mai (dens) populat judeţ din România şi un judeţ cu un nivel de trai bunicel, care poate reprezenta şi el o piaţă de desfacere. Dacă s-ar termina Canalul Dunăre - Bucureşti, Bucureştii ar avea mai uşor acces la unele resurse.

 djl, on 23 decembrie 2012 - 00:33, said:

Mai bine se modernizeaza vama Giurgiu, se dubleaza DN 5 cu o autostrada, se lateste CB de sud si portiunea dintre A2 - Cernica.
Pe langa asta electrificarea Bucuresti Giurgiu modernizarea Garri Progresul si terminarea proiectului de legare a garilor bucurestene cu o linie de tram train subteran care sa aduca navetisti din nord la Basarab, Est la Obor si sud la Progresul cu conexiune directa pe liniile metroului ne-ar aduce la nivelul liniilor RER parizian.
Edilii oricarui oras trebuie sa adapteze acestei tendinte a economiei mondiale de creare de parcuri industriale unde orasul sa asigure o suprafata dotata cu toate facilitatile si investitorul lacusta industriala sa-si aseze acoilo facilitatile de productie.
Cladirile industriale de sec XiX inceput de secol XX pur si simplu sunt invechite ca mod de gandire si nu se preteaza flexibilitatii cerute de economia de azi. Halele prefabricate modulare care pot fi mutate, modificate si configurate in doar cateva zile reprezinta viitorul.

Dar până modernizează centura să lasa fabricile în oraş!
Şi în plus, trebuie creeat şi sistem de transport în comun facil pe şoseaua de centură şi către şoseaua de centură. Că aşa unui muncitor din Militari îi e uşor să ajungă în zona Iancului - Pantelimon sau în zona Republica - 23 August, dar ia pune-l să meargă pe şoseaua de centură!