Industria bucureșteană: ce a fost, câtă a mai rămas

Nu poti sa lasi sa fabricile in oras pentru ca taxele si jdemiile de avize plus normele de poluare le scot pe majoritatea afara. In plus aprovizionarea se face deficitar.
In Bucuresti ori de cate ori ninge, ploua, ai vreun accident, demonstratii, apar intarzieri. Si atunci ce faci ? Te duci in zone unde ai asigurate liniile de comunicatii atat catre oras cat si-n afara. In cazul Bucurestiului sunt nodurile de centura. Pe linia centura dublata acolo unde si re-electrificata este in plan sa se creeze un tram-train. Deocamdata functioneaza trenuletul acela spre Dragonul Rosu.

Totuși, avem unele zone industriale plasate la marginea orașului care și beneficiază de acces la calea ferată.
Și din moment ce fabricle produc bani, ar trebui să fie taxate mai puțin

Orice activitate economica manufacturiera produce bani si locuri de munca si bani si locuri de munca din serviciile care se dezvolta in urma ei. Dar avand in vedera opinia multora din Poiana cu moarte capitalistilor si votul recent nu o sa vedem prea curand un sistem fiscal coerent si decent.
De aia se fac tranzactii financiare in Cipru si Irlanda
Marele dezavantaj al caii ferate este lipsa de flexibilitate in raport cu modul de lucru al IMM-urilor. Daca produci biscuiti, sa zicem, ai nevoie de o flota de dubite care sa faca livrarea si care sa le fie permis accesul in orase iar apovizionarea ti-o faci tot cu autovehicule.

BTW, DJL, iti sugerez sa faci un exercitiu.
Sa zicem ca esti un proprietarul unui IMM care produce fructe conservate, exemplu aleatoriu, si care vinde borcanele alea in Nordul Europei.
Da niste e-mail-uri la CFR marfa sau la companiile private de pe linia ferata si la oricare dintre transportatorii rutieri si zi-le bai fratilor uite am si eu pe luna echivalentul a doua containere de trimis la Helsinki. Ce trebuie sa fac ? Dati-mi niste oferte. O sa vezi si atunci ce inseamna flexibilitatea transportului rutier

Edited by Kokoshmare, 24 December 2012 - 10:28.

 Kokoshmare, on 24 decembrie 2012 - 10:20, said:

kokoselule, exemplul tau este total aerian. de fapt cred ca stii asta foarte bine si tu.
CFR-ul nu mai e ce a fost: o multime de linii au fost dezafectate, "flota", ca sa zic asa, este veche si prost intretinuta etc. dupa ce faci varza o retea foarte bine pusa la punct nu prea e corect sa vii sa spui ca respectiva retea nu ami poate fi folosita in conditii optime.
ce e clar e clar: transportul pe calea ferata este mai sigur decat cel rutier, mai rapid, mai ieftin si mai putin poluant.
ca sa-ti dau un exemplu mai pe felia mea de calator prin galaxie... e ca si cum ai veni sa spui ca e mai bine sa mergi cu o naveta de pe o planeta pe alta, in loc sa mergi cu o nava mare si puternica si, odata ajuns la destinatie, sa faci expeditii mici si rapide cu naveta. cred ca ai inteles bine ce vreau sa spun.

Daca nu-ti place exemplul de mai sus, hai sa-ti dau unul cat se poate de real. Trebuie sa ne vina mocheta din Polonia pentru renovarea a trei etaje de hotel, cca 300 de camere, holuri, spatii de servicii. In Bucuresti si Sinaia, echipele vor lucra concomitent.
Am dat cred ca o ora telefoane si mail-uri sa  stiu si eu cum se poate face treaba asta atat in Polonia cat si-n Romania. Uitam mare parte din inventarul bucurestean pleaca la Sinaia. De la CFR nu am primit niciun raspuns pentru ca lumea este in vacanta in vreme ce de la niste baieti care merg pe sosea am primit si oferte pe mail si pe telefon si agentul comercial a venit la mine cu viteza luminii. Si asta pe 17 decembrie.

Acum capitane spiune-mi tu ce-ai fi facut ? te-ai fi rugat de cineva de pe calea ferata, romani, polonezi si mai nou DB-ul sau ai fi acceptat propunerea rutierilor ?

http://www.cotidianu...i-ramas-151041/

Nu am stat sa citesc tot ca vad ca conu' Dinu se ramoleste, dovada iubirea lui PC-ista dar Malaxa/Rogifer se incadreaza la Industria constructoare de masini nu metalurgie, IMGB-ul in 7-8 ani datorita stoparii importului tehnologic a pierdut exact saltul digitalizarii (masini cu comanda numerica cum se numesc ele in limbaj de speciaitate) si nici guvernele Roman/Stolojan/Vacaroiu nu s-au implicat in vreo retehnologizare si astfel au fost vandute uriasele utilaje prelucratoare prin aschiere in China unde au fost modernizate la vreun cost de juma de milion de dolari per bucata in epoca si probabil acum si-au scos inzecit banii aia.
La Conect in Pipera unde faceam eu practica se asamblau tastaturi cu mana asa ca nu trebuie sa ne miram de ce si aici abia supravietuiau.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/p7rvupKipmY?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
Un discurs care ilustreaza pefect ce se intampla cu industriile care zac in trecut.
Si nici macar nu produceau bice bune ca-n exemplul lui de Vito

Edited by Kokoshmare, 05 January 2013 - 20:32.

Adică puneau tastele cu mâna sau ce?

Mie îmi pare rău şi de "Republica". Retehnologizată ar mai fi produs şi acuma. Nu ar fi mai avut decât 10-25% din angajaţii de pe vremuri, dar tot ar fi fost ceva. Plus că o mare parte din ţevăraia de sub Bucureşti trebuie înlocuită.

I.C.M.E. - E.cab. (Întreprinderea de Cabluri şi Materiale Electroizolante - Electrocablul *) mai produce însă! Produc şi fibră optică sau doar montează? Dar ei au fost cumpăraţi de străinezi care au făcut ceva pe acolo.
http://www.cablel.ro/sub.php?ccat=2

* asta a fost denumirea iniţială

Edited by djl, 06 January 2013 - 18:53.

Puneam tastele cu mana ce nu intelegi ? Si iti mai ramanea si un miros intepator pe mana. Republica trebuia retehnologizata si reformata inca de la sfarsitul anilor 70 cand a inceput era materialelor plastice si compozite pentru tevi si tabla pentru vapoare, alt produs important al Republicii, nu mai avea asa mare cautare in rulourile produse de ei fix ca-n anii 30.

Nu eram sigur dacă asamblaţi sau nu tastele cu mâna. Ai zis că "asamblam tastaurile cu mâna". Asta poate să însemne că doar făceaţi conexiunile cu mâna.
Ţevi de metal nu se mai folosesc deloc?

Nicolae Malaxa
 Malaxa.jpg   107.19K   19 downloads

Malaxa
 Malaxa 3.jpg   548.91K   20 downloads

 Romania.jpg   492.52K   18 downloads

 Malaxa 6.jpg   355.71K   17 downloads
http://www.pro-bike....0/page__st__680

Edited by Speedlink, 18 January 2013 - 21:29.

Ce chipeş era Nicolae Malaxa în tinereţe!

Nu face parte din industria mare, dar ce ziceţi de un catalog de produse ale Cooperativei "Tehnometalica" din Bucureşti pe anul 1975? O parte din ele le am, le-am avut şi le au sau le-au avut şi nişte rude.
Multe pagini le-am făcut alb-negru pentru că dacă le scanam color, nu se vedeau pozele bine

Edited by djl, 19 January 2013 - 01:22.

În catalogul on-line al Biblotecii Academiei Române am găsit o poză cu Max Tonolla!

http://aleph500.bibl...lter_request_5=

Sunt curios, când a dispărut Rafinăria de petrol "Block" de pe malul Lacului Heărstrău? Au bombardat-o americanii în W.W. 2?

S-au apuca să demoleze şi una dintre cele 2 fabrici de mase plastice de pe Platforma Industrială Obor ("Romtatay" cred). Oare ce o mai face acolo. Zilele astea trebuie să mă duc să fac poze...

 djl, on 08 aprilie 2013 - 14:36, said:

Daca nu te grabesti nu vei mai avea ce sa fotografiezi.Azi am vazut si eu "macelul" de la SC Prodplast SA.Aceasta e numele dupa 1990.Inainte de 1989 se numea "Intreprinderea Mase Plastice".Romtatay a fost un SRL care la un moment dat avut sediul social si/sau ceva spatii-active inchiriate de la Prodplast.Pe alte arii ale forumului deseori ai intrebat de ce diverse fabrici/uzine sau unitati productive s-au inchis definitiv.Prin cele ce urmeaza nu intentionez sa dau eu un raspuns ferm si clar.Voi reda o parte a "istoriei" care s-a scris sub ochii mei.Eu nu am prins zona pietei Obor fara Intreprinderea Mase Plastice.Dupa spusele celor mai in varsta ca mine intreprindereas-a infiintat la inceputul anilor 70.In anii 80 Mase Plastice pentru mine cel putin reprezenta sursa de unde procuram "teava de plastic" pentru confectionareade "sarbacane" necesare la razboaiele cu cornete de hartie.La inceputul anilor 80 am asistat si la o modernizare a uzinei.Ce se producea la Mase Plastice?Bineinteles diverse produse finite care avea compozitie de 100% material plastic.Produse industriale cum sunt tuburile de diverse diametre pentru instalatii, folie de polietilena, produse de uz casnic.Am enumerat doar o mica parte dintre ele.La sfarsitul anilor 80 fara sa vizitez intreprinderea am vazut cum erau fabricate o parte din produsele finite din materialplastic.Prin iarmaroacele din tara in anii 70-80 se gaseau din abundenta la comercianti mai mult sau mai putin tuciurii diversearticole de plastic care nu se gaseau in comertul socialist.Fluiere,agrafe/cleme de par, rame ochelari si plus multe altele.Colorate in fel si chip.Pana in 1989 niciodata nu mi-am pus intrebarea unde erau fabricate.Insa am aflat cand mi-a fost facuta o oferta de munca inmediul "privat" in anul 1989.Dupa iunie 1948, anul nationalizarii industriei a  existat o forma de propietate privata pana 1989.Propietatea cooperatista.Din punct de vedere juridic era si este propietatea cooperatista este privata.Cooperativizarea in Romania nu s-a rezumat numai la CAP-uri.Frizerii independenti in 1948 s-au regasit ulterior in Cooperativa Igiena.Mai exista si azi daca nu ma insel.Diversi mici meseriasi independenti in Cooperativa Prestarea.Croitorii si cismarii in multe cooperative.Micii producatori de orice fel(chiar fabrici de caramizi) au fost cooperativizati.In anii 50,60,70 multe din produsele si serviciile pentru populatie au fost produse s-au asigurate de catre cooperativeleorasenesti.Echipa de fotbal "Progresul" in anii 50-60 si partial 70 era "sponsorizata" de frizeri.Incepand de la sfarsitul anilor 70 propietatea cooperatista orasaneasca incepe a dispara.Nimicurile din material plastic si altele de gen care se comercializau in pana in anii 70 in iarmaroacele patriei erauproduse manufacturate in cooperativele cu mica productie.Ultimul "Targ al mosilor" autentic din piata Mosilor tin minte sa se fi tinut in anul 1981.Dupa a fost din ce mai timid, pe rand au disparut tiribombele si circurile private si pana in anul 1989 au disparut siolarii autorizati(de autoritatile statului din acei ani) care comercializau produse ceramice traditionale.Pana si multe din sifonarii erau de fapt unitati apartinand cooperativelor.Romanului ia placut spritul cu bule de dinainte de 1948.La inceputul anilor 80 pur si simplu sifonariile avea sa dispara in numar mare.Romanul nu a rabdat multi ani, la inceputul anilor 1990 sifonaria reprezenta visul capitalist pentru multi romani.Sa ma intorc la insa la subiectul Mase Plastice - Prodplast.Prima mea interactiune cu masele plastice are loc in anul 1989.Niste "vecini" tuciurii imi fac o oferta de angajare.Cu norma intreaga sau partiala.100 lei pe zi.La negru.Urma sa fiu operator la o presa.Presa de la presiune.Intr-o matrita se punea granule de material plastic - materie prima si prin presare la rece se obtinea diverse semifabricate careprin prelucare sumara se tranformau in cleme de prins parul de exemplu.De unde aveau tucirii mijloacele de productie?Utilaje casate pe hartie de la cooperativele desfiintate sau cu activitatearedusa fortat.De unde avea tucirii materia prima?Furturi (chiar cu sprijin local de inalt nivel) de la Mase Plastice Obor.Nu toate granule de plastic erau eligibile(nu am gasit alt cuvant pe moment) pentru produse finite prelucrate prin presare la rece.Sectoristul nu stia de mica initiativa privata de culoare tucirie?Forta de munca cam lipsea, 100 lei pe zi la 25 de zile lucratoare/luna = 2500 lei.Multi castigau lunar aceasta suma farasa munceasca pe branci la "patron".A venit revolutia, intreprinderea s-a redenumit in Prodplast.In zona a ramas mult timp in "folclor" ca "Mase Plastice".Prin 1994-1995 am cunoscut un anume "Tete".Nu-i numele real dar nu am permisiunea persoanei respective sa-i dezvalui numele real.Aceasta persoana a fost prinsa in valtoarea initiativei private de la inceputul anilor 90.A inceput o afacere cu "plastice".Niciodata nu mi-a spus cum a intrat in posesia utilajelor-mijloacelor de productie.Masini de injectie mase plastice si matrice.La inceput activitatea s-a desfasurat intr-o hala inchiriata de la o intreprindere de stat.Cand a fost fortat sa paraseasca spatiul inchiriat a avut fondurile necesare sa achizioneze un teren in Bucuresti si sacontruiasca un spatiu de productie, hala,magazii,un spatiu de birouri.Anul 1996.La inceput incalzirea spatiului pe timp de iarna se facea exclusiv electric.Adaug faptul ca toate mijloacele de productie se functionau exclusiv pe energie electrica, injectia maselor plastice(mai intaigranule de plastic sunt lichefiate) si presele actionate cu ajutorul unui agent hidraulic-ulei.In 1996 pe partea de politici energetice exista politica subventiei incrucisate.Un agent economic desi cumpara o cantitatede energie engro si era consumator in banda(putere consumata constanta) platea energia mult mai scump decat o persoana fizica.Asta nu insemna ca d-nul Tete nu avea probleme.Nu financiare.D-nul Tete si-a amplasat fabricuta intr-o zona rezidentiala.Reteau de distrbutie nu prea suporta consumul mai ales pe timp de iarna.D-nul Tete catre mine "m-am saturat, pica transformatorul de cartier din 3 in 3 zile.Cei de la Electrica mai intai vinla mine si ulterior la transformator.Si asta din motiv ca toti locuitorii din cartier fura curent."D-nul Tete avea partial dreptate, adevarat ca unii furau curent dar nici nu puteau sa consume la nivel semiindustrial gen0.5 Gw/lunar.In 1999-2000 d-nul Tete avea o afacere infloritoare.S-a dotat inclusiv cu masini-unelte de mare precizie.Am vazut in aceiani o masina de rectificat cumparat de suma relativ de nimic de la o societate de stat falimentara care mi-a starnit imaginatia."Oricand vrei, ai nevoie de ceva pe parte de prelucrare prin aschiere vii la mine, mi-a spus d-nul Tete".Atelierul mecanic daca pot sa-l definesc asa asigura necesarul de matrite si mentenanta necesara.Angajatii se apropia de 40.Cei mai multi erau operatori masini si 5 prelucator prin aschiere-strungar sau sculer matriterde inalta calificare.Se lucra in 3 schimburi.Ce producea d-ul Tete?Chestii din plastic, in special diferiti recipienti de volum maxim 3 litri.In 2003 l-am gasit pe d-nul Tete foarte ingandurat.Care-i problema? l-am intrebat.Imi arata diversi recipienti de pe birou, "tuburi de medicamente" pentru industria specifica."Am importat masini de injectie din Slovenia si Italia".Am comenzi teoretic ferme dar am o mare problema.Nu potasigura calitatea ceruta din cauza materiei prime.Cine furnizeaza materia prima, intreb eu.In proportie de 95% Arpechim Pitesti, importul nu-i o solutie, nu pot avea un pret competitiv,raspunse d-nul Tete".In anul 2000 d-nul Tete platea un salariu mediu net de 100 dolari USA.Pentru un salariu d-nul Tete era nevoit sa vanda unnumar de recipiente de 0.5 litri.Pret per recipient 0.1 dolari USA.In anul 2013 d-nul Tete daca ar mai fi avut afacerea ar fi fost nevoit sa suporte cel putin 500 euro costuri salarii per angajat iar recipientul de 0.5 litri la o calitate superioara l-ar fi vandut cel mult la 0.2 euro.Am istorisit cele de mai sus pe motiv ca soarta Mase Plastice sau Prodplast a fost hotarata cu mult timp inainte de 1989.Dupa cum vezi "djl" a disparut industrie bucuresteana si dupa 1989.Prodplast nu a avut nici o sansa sa reziste si fara a lua in calcul "dementa" imobiliara.Chiar daca managerii de azideclara ca productia a fost relocata nu e nimic mai mult decat "gargara".Au ratat insa "profitul" maxim fara sa producanimic si se multumesc cu mai nimic.Ghici ce unitate industriala non-buresteana urmeaza la "fotografia de adio"?

Combinatul siderurgic "Mittal Steel" Galaţi?