Transilvania, fara discutii despre autonomie, independenta si separatism

Morosanul, on 19 aprilie 2018 - 09:22, said:

nu chiar toti, se pastreaza citeva scroafe, 6-7, si eventual un vier.

asta am spus, nu rabda de foame, iar asta era cel mai important.

Și să nu uităm că porcii ăia nu creșteau într-un an, ca rasele moderne.
Oricum, greșeala acolo e să generalizeze o situație mai degrabă de excepție.

dark, on 19 aprilie 2018 - 09:22, said:

O zona se ridica sau decade in functie de oameni. Banatul dupa 1990 s-a ridicat, iar zonele locuite de musulmani in Germania s-au prabusit.

AMDG, on 19 aprilie 2018 - 11:59, said:

asta suna marxist

De fapt sunt grupele de interese ce ridica o zona ori o prabusesc.

In 1991-92 circulam des intre Germania si Romania.
Vedeam de fiecare data cum se modernizeaza Ungaria.
Statia lor de tren principala, in ianuarie 1990 era un jeg, o mizerie.
In 1991 deja se schimbase.
Autostrada de la granita cu Austria la Budapesta evolua rapid.
Aparusera statii de benzina moderne.
etc. etc.

In schimb in Romania pauza.
Ministrul transportului: Basescu.
Presedintele Romaniei: Basescu

Dupa ce infractorul a distrus flota, a distrus transporturile, a distrus infrastructura rutiera, feroviara si aeriana.

In folosul cui?

enough1453, on 19 aprilie 2018 - 17:00, said:

[sharedmedia=core:attachments:2044333]

criztu, on 19 aprilie 2018 - 17:35, said:

sa fie bagat in seama?
sa-i dea cu frisca?

Morosanul, on 19 aprilie 2018 - 11:46, said:

poi erau un fel de mangalita, oricum la un an prindeau 100 de kg.
nu spun ca traiau la bine ca un fermier in ziua de azi, dar nu mureau de foame si raportindu-ne la secolul 17, traiau relativ bine fata de taranii din valahia sau moldova.

cirus6, on 19 aprilie 2018 - 17:53, said:

A caror situatie o stii prea bine. De ce nu ne spui si noua?

cirus6, on 19 aprilie 2018 - 17:53, said:

e greu sa faci comparatii.
mai ales ca le facem prin filtre de tot felul.

ia-l pe unul care a facut canalul, adica un detinut politic.
Care mai inainte fusese boier, educat in Franta ori Anglia,
doctorate, celebritate, bani cacalau samd.
SI peste noapte se vede destituit.
si nu oricum.
ci nasol de tot, lipsit de orice umanitate, aruncat in ocna, la cea
mai crancena inrobire conceputa vreodata de omenire.

Si dupa 15 ani iese din acel infern.
Si traieste restul vietii intr-o existenta de pustnic.

Cum am cunoscut eu un astfel de individ, o celebritate, un intelectual care
si-a trait restul vietii castingandu-si existenta ca salahor,
multi ani incarca saci in camioane, pana l-au lasat puterile.

Ei, un astfel de om, daca apreciaza existenta stramosilor nostri,
nu o face cu ifosele unui imbecil, cu smartphone,
ce browse facebook precum un zombi.

Edited by enough1453, 19 April 2018 - 20:17.

cirus6, on 19 aprilie 2018 - 17:53, said:

Asta pănă nu găsim un articol similar și despre ei.
Am mai zis, asta era o situație deosebită, aflată în zone mai ferite, de munte.
Dacă te uiți la casele țăranilor ai să vezi femomene similare în Mehedinți, Gorj, Argeș, etc.

cirus6, on 19 aprilie 2018 - 17:53, said:

Să știi că mangalița era un fel de BMW pe vremea bunicilor !
Erau impresionați că poate avea slănina așa de groasă ( de un lat de palmă !) și erau căutați în târguri.
Dar nici asta nu e o rasă veche, și se ținea în ogradă.

Mai înainte porcii se mânau pe lunci și prin dumbravă și nu puneau multă grăsime (noi zicem acum că era chiar mai bine ) iar aceia aveau nevoie de 2-3 ani ca să fie buni de tăiere.
(Pe atunci găinile aveau nevoie de un an ca să le tai, iar acum îs de tăiat în 3 luni. Alea de curte, în combinate se taie la o lună ! )

Iar dacă aveau 30, înseamnă că nu erau de curte.
Porcii aceia nu erau tare diferiți de mistreți, uite niște desene.

Edited by Morosanul, 20 April 2018 - 10:24.

După ce au crescut mangalița, au inventat bazna, mai gustos.

WestPoint, on 17 aprilie 2018 - 18:33, said:

Istoria Transilvaniei, Cluj-Napoca, 1997: „Nu credem că, exceptând Banatul unde importanța colonizărilor are o pondere notabilă, sporul general în teritoriile Translivaniei s-ar datora pe seama unor segmente de  populație aduse din afara provinciei.  Să  urmărim însă  mai îndeaproape cronologia conjuncturilor de impact  demografic, la scară  generală , desigur, pentru că  la nivel local sau regional mai  restrâns, situațiile pot să  difere.
(...) 1709-1711: - epidemie de ciumă , soldată  cu zeci de mii de victime  și declin  demografic;
(...) 1717-1720: - epidemie de ciumă , cea mai violentă  cunoscută  în Transilvania, cu peste  100.000 de victime;  
(...) 1737-1739: - epidemie de ciumă  cu răbufniri  și în anii următori 1740-1742, făcând  60.000 de morți din cele peste 71.000 de cazuri de îmbolnăviți; mortalitate excesiv de mare și în Banat și în Partium;
1746-1749: - invazii pustiitoare de lăcuste, recolte distruse, scumpete, foamete;
1755-1757: - epidemie de ciumă , ultima mare epidemie de acest fel în Transilvania;  epidemiile ulterioare, din 1770-1771, 1786, 1813-1814, au fost limitate la  sud-estul provinciei;  

(...) Un cumul, așadar de factori ce influențează negativ o dezvoltare demografică liniară. Un impact agravant pe fondul unor realități sociale și altfel foarte dure ce caracterizează  regimul iobăgesc, în care supusul avea de cheltuit către stăpân nu numai  un cortegiu întreg de prestări de bunuri din produsele sale agricole ci  și mai mult de  200 de zile lucrătoare  pe an cu titlu de robotă. Asupra lui se revarsă  apoi sarcinile  publice, dările către stat, către armată. O existență  la limita suportabilă, amenințată repetabil de stări catastrofale întreține  și explică  fenomenul masiv al migrației ce  caracterizează  întreaga perioadă . De aici nu se poate deduce însă  nici teoria  „depopulării” unor spații geografice întinse, nici teoria „populării” altor spații, în  compensație, până  la schimbarea în consecință (cazul Transilvaniei) a raportului numeric între diferite etnii, respectiv a preponderenței românilor care acum, mai ales în a doua jumătate a veacului, ar fi majorat în comparație cu ungurii populația  țării.

Nici un izvor nu probează  o asemenea modificare, dimpotrivă, izvoarele statistice ale perioadei pot fi mai degrabă  interpretate în sensul emigrării românilor din Transilvania în proporție mai mare decât a imigrărilor. Așa numitul lor „nomadism” este în realitate practica tradițională a unor îndeletniciri economice legate de oierit, numită  transhumanță, în sistemul căreia se mișcă turmele, nu mase mari de oameni. O  statistică  din anul 1831, care înscrie toate vitele păstorilor din Transilvania urcate la vărat în plaiurile județelor muntenești în număr de 846.207 specifică și numărul de 4217 ciobani care le însoțesc, ceea ce înseamnă că la o turmă de cca. 400 de oi revin trei ciobani.

Luând seama apoi că  populația  Țării Românești era (la 1831) de 1.920.590 de locuitori, o migrație masivă de populație din această țară în Transilvania într-o fază precedentă  ar presupune o cifră neverosimul de mare a acestei populații. În sfârșit, fenomenul migrației, așa cum apare în izvoarele vremii, se dovedește a fi caracteristic  nu în componenta sa de naturalizare, de stabilire definitivă în alt teritoriu, ci în componenta sa de stabilire temporară, doar cât este necesar, pâna apar condițiile  propice de revenire la locurile de origine. În epocă  termenul care definește fenomenul migrației este băjenie (cu derivatul băjenar), or sensul cuvântului pune accentul tocmai pe acest ultim aspect: băjenia este un „abandon vremelnic”, băjenarul este un „fugar”, un „refugiat temporar”. „Cări săracii bejenari ... o așa nenorocire nicicum li-au trecut  prin gând, căci așteaptă să se-ntoarcă  înapoi cât de curând”, scria, referindu-se la întâmplările din 1821 în Moldova, prilejuite de Eteria, vornicul Alexandru Beldiman.

Dacă e să facem referiri, de această dată întemeiați pe date mult mai riguroase, referitoare la modificări în structura și numărul populației, acestea s-au petrecut nu prin imigrație ci prin colonizare, și ele au în vedere mai puțin Transilvania propriuzisă și mai mult Banatul  și, eventual, Partium. Colonizările au fost rezultatul unei politici  oficiale, preocupare constantă a Curții vieneze de sporire a populației în noile sale provincii răsăritene. În Banat spre exemplu, după încorporarea provinciei la Imperiu în 1718 și până spre 1790, au fost așezați un număr de peste 80.000 de coloniști, majoritatea de origine germană, dar și alții ca italieni, cehi, croați, francezi, ceea ce a  modificat sensibil structura etnică a populației, fără însă a putea majora elementul românesc autohton, care rămâne precumpănitor. Colonizarea s-a făcut nu numai cu popularea în adaos pe seama așezărilor existente ci și prin înființarea câtorva zeci de noi sate. Costurile sociale ale populării Banatului s-au răsfrânt însă mai mult pe seama  populației autohtone decât pe seama investițiilor oficiale.

În Principat colonizarea este mult mai redusă, limitându-se la cei cca. 4000 de  austrieci („landleri”) aduși, mai mult cu forța, în prima jumătate a secolului, după anul 1734, și așezați, cea mai mare parte în satele din jurul Sibiului.”

Sucre-Bolivar said:

Sucre, ne spui și nouă, amice, unde și cum au dispărut slavii ăia din Transilvania care împînzeau acest teritoriu la venirea ungurilor, așa cum ai spus și mata urmînd o anumită linie a unor istorici unguri? Cum de slavii, populația dominantă în spațiul intracarpatic la venirea ungurilor, potrivit teoriei matale și a ungurilor pe care îi asculți, cum de acea „mare” de slavi a dispărut din Transilvania și acolo au rămas numai români, unguri, „sași” și „secui”? Unde dispărut-au slavii, amice, și cum, și când?

Iochanan, on 16 iunie 2018 - 18:37, said:

la asta iti raspund eu.

Cronica lui Nestor o spune clar: vlahii i-au caftangit pe slavi si i-au supus.
Nu numai.
Dar prin asta explica Nestor cum slavii au patruns in spatiul polonez/ucrainean/rusesc de astazi.
E clar ca aceasta cronica a lui Nestor comprima timpul,
incat nu ne putem da seama cat timp a durat acest proces,
exact in ce perioada a avut.
Pe deasupra, avem alte evenimente care se coroboreaza cu fenomenul descris de Nestor.
Arheologii descopera cum urmele lasate de slavi in spatiul norddunarean si carpatic
pe perioada sec 6 - 8 dispar se subtiaza incepand cu sec 8.
Nu dispar, dar se subtiaza.

Totodata arheologii descopera o asemanare foarte mare intre
cultura Bijelo-Brdo a sec 9-10 si cea a colonistilor
din Transilvania pe perioada sec 10-12.

De aici putem trage concluzia ca vlahii au avut un rol foarte mare in
stabilirea si formarea regatului Ungaria. Un rol atat de mare si esential
incat toata istoriografia maghiara s-ar prabusi, s-ar sfarama.

Sa nu uitam cum suna titlul regilor Ungariei:

Quote

Acel Rama era de fapt nordul Bosniei, sudul Voivodinei
adica nu departe de localitatea Bijlo-Brdo.

Iochanan, on 16 iunie 2018 - 18:37, said:

Pai slavii au slavizat populatiile intalnite si au avut timp suficient intre 550-1100 si chiar si dupa aceasta perioada.

Slavii au disparut din unele regiuni exact cum au disparut galii, ori grecii din Asia Mica, samd.

Unde sunt popoarele celtice din Britania, dar galii, ...

Iochanan, on 16 iunie 2018 - 18:37, said:

apropo, tocmai mi-am amintit.
Prin sec 13, cand sunt pomeniti mai multi colonisti germani,
printre olahi, pecenegi mai apar si bulgarii.
Vorbesc de sate de bulgari in zonele unde se stabilesc sasii,
adica Orastie, Sebes, Sibiu, Tarnave.

De Banat si sarbii/croatii din zona ce sa mai vorbesc.

De slovaci, de moravi in general si ruteni, iarasi, cred ca discutia este superflua.

Ce sa mai spun despre Scheii Brasovului,
denumit de sasi si unguri Cartierul Bulgaresc.

Iar astfel de Schei gasesti la tot pasul in Transilvania.

Infinitty, on 17 iunie 2018 - 00:01, said:

Hai să nu o mai facem pe deștepții și să ne facem că plouă. O parte din istoriografia ungară, la care s-a racordat și utilizatorul cu id sucre pe acest forum și ale cărei poziții le-a prezentat și „argumentat” în diverse postări ale sale pe această temă, susține că la venirea ungurilor în „bazinul carpatic”, nu era picior de „vlah” în ceea ce avea să fie numit Transilvania, ba mai mult că locul „mustea” de slavi, românii începînd să se așeze de-abia din veacul al XIII-lea (conform tezei lor). Îl rugăm așadar pe sucre, eventual dacă mai și citește ceva istoriografie ungară cu tente antiromânești, să ne spună și nouă unde au dispărut toți acei slavi și cum de printre populațiile care au supraviețuit, care au dăinuit în Transilvania nu se numără și populații specific slave, de limbă slavă, și în număr cel puțin comparabil cu al celorlalți „concetățeni ardeleni”, mai ales avînd în vedere că se știe din istoriografie că slavii erau populații cu mulți copii, prolifice din punctul ăsta de vedere (nu întîmplător sînt atât de mulți, dominanți în estul Europei).

Asta întrebare foarte buna. Au fost asimilați de alte popoare. Interesant este că în Bulgaria i au asimilat ei pe turcici. De ce nu sa intamplat asta si in Transilvania? Probabil ca erau relativi putini iar colonizarile ulterioare au ajutat la asimilarea lor.