Dacii si Romanii vorbeau o limba asemanatoare?

Domnul croitoru isi bazeaza teoria afirmand ca limbile italice au influentat latina si nu invers.
Dupa parerea dansului in primul secol dupa cristos latinii din latium nu mai vorbeau latina,ci un amestec de idiomuri italice care oarecum aveau foarte multe asemanaturi cu latina.

Al doilea punct tare din teoria dumnealui este ca si limba traca semana cu latina si,fireste,cu limbile italice care au influentat-o.
Buuun...
Iar atunci cum se explica similaritatile dintre italiana,franceza,portugheza,spaniola si romana?

Ori toate aceste limbi au avut o radacina comuna,ori au evoluat la intamplare,fiecare de capul ei,si tot printr-o intamplare au ajuns sa semene intre ele.

Daca au avut o radacina comuna (foarte probabil),din care limba mama au evoluat,domnul croitoru?

marcuzzzo, on 22nd December 2010, 20:09, said:

E greu de crezut ca limbile indo-europene s-au nascut in locuri si perioade diferite.
Pentru asta, ar fi mai logic de acceptata varianta kurganista, cu un singur loc de nastere(nordul Marii Negre) si o propagare spre rasarit.
Iar daca drumurile de la Kurgan la Roma trec prin Balcani, cum e posibil sa crezi ca latina de dinainte de 753ien, n-a avut nimic comun cu limbile balcanice.
Ca nu erau identice sau reciproc inteligibile, asta-i altceva.
Dar daca doua limbi au o sursa comuna, poti sa le chemi macar verisoare, daca nu surori.

In primul rand noi nu stim aproape nimic ce limbi vorbeau galo-romanii si italicii inainte de venirea Romei la putere iar stim cam cum arata latina inca din timpurile cele mai vechi. De aia filologia se potriveste cu istoria: imperiul roman fiind foarte mare,mi se pare firesc sa fi predat latinii limba lor celorlalti. Iar sa stii ca n-a fost ceva costringator: popoarele subjugate au acceptat de buna voie sa invete latina,din considerente practice ca doar trebuia sa vorbeasca cu o intreaga patura de reprezentanti de-ai Romei;prefectul,senatorul,judecatorul,militarul si,pana la urma,ca sa faca negot la nivel international trebuia sa cunosti latina.
Nu doar tarile supuse obladuirii angliei,in epoca mai recenta,au trebuit sa vorbeasca engleza?

Edited by marcuzzzo, 22 December 2010 - 20:44.

Băi, tu mai întîi să pricepi ce spun eu . acum iar îmi pui în cîrcă ceea ce nu am spus:"Al doilea punct tare din teoria dumnealui este ca si limba traca semana cu latina si,fireste,cu limbile italice care au influentat-o.
Buuun..."
Nu am spus asta. Limbile italice nu au influențat traca
Ți-am mai zis cum se explică.
Și dacă nu știu din care limbă mamă au evoluat înseamnă că nu știu nimic?

marcuzzzo, on 22nd December 2010, 20:44, said:

Fenomenul de latinizare a inceput probabil cu un soi de bilingvism. Dar nu cred ca putem fi siguri de faptul ca doar dacii au invatat latina. Probabilitatea ca si o parte din soldati, legati, ofiteri legionari, veterani, comunitatea de cives, sa fi invatat limba daca, este foarte mare.Romanii n-ar fi putut sa stapaneasca fara sa le stie limba.Macar o parte din romani.
Ar mai fi de zis si faptul ca 2/3 din asezarile romane din Dacia au fost facute pe fostele vetre dacice.Deci au trait impreuna.Deci, si-au cunposcut reciproc limbile si probabil ca bilingvismul s-a manifestat si la daci si la romani.

Revenind la proto-indoeuropeana. Daca mamica limbilor europene a plecat din nordul pontic, nu este normal ca inainte de a ajunge in Apenini si pe Tibru sa faca si o mica escala in Carpati si pe Dunare????? Asa ca sa admire frumosul peisaj.

Nici ce postez nu stii sa citesti? io am afirmat ca limbile italice au influentat latina!
pe urma am spus ca,fiind latina aproape de daca cum afirmi tu,trebuie sa fi semanat si cu limbile italice.
Din ce graiul comun,din ce trunchi atunci s-au despartit aceste limbi dupa parerea ta?

raman, on 22nd December 2010, 20:09, said:

Ai exemplul din URSS cand in ani 40'-50' s-a procedat la evacuarea fortata a unor comunitati:bulgari,moldoveni,greci din crimea etc. in Khirghistan.
Ei au trebuit sa invete rusa sa vorbeasca intre ei asa ca in putini ani s-au rusificat.
Retine bine,rusificarea asta a lor s-a infaptuit in mai putin timp de cei 160 de ani pe care ii socoti tu c-ar fi stat romanii in dacia.
Cum resursele ne spun foarte clar c-au fost dusi coloni din "toto orbe romano",ei sigur ca trebuia sa vorbeasca latina intre ei altfel nu s-ar fi inteles.

Edited by marcuzzzo, 22 December 2010 - 21:13.

marcuzzzo, on 22nd December 2010, 20:44, said:

... am postat linkuri catre siteuri despre lb galilor, era o forma de celta ceva mai apropiata de latina arhaica; este adevarat ca nu poti traduce foarte mult in galica, dar lb este cunoscuta si nu seamana cu lb neo-romanice mai deloc; exista un lexic comun galo-roman in occident, insa doar atat, liantul fiind mostenirea latinei.

Cyber-sapiens, on 23rd December 2010, 09:39, said:

http://en.wikipedia....lish_origin#I-Z

http://en.wikipedia....uage#Vocabulary

http://technovate.org/web/coligny.htm

http://indoeuro.bizl...ssary/gaul.html

http://en.wikipedia....#Classification

The Months and Their Possible Meanings

Samonios ("summery-end" or "seed-time"), 30 days

Dummanios ("the dark month"), 29 days

Riuros ("frost time"), 30 days

Anagantios ("indoors"), 29 days

Ogronios ("cold"), 30 days

Cutios ("windy time"), 30 days

Giamonios ("wintery-end" or "shoots time"), 29 days

Simiuisonnos ("semi-springtime"), 30 days

Equos ("equity" or "horse"), 29 days

Elembiuios ("many fences"), 29 days

Edrinios ("hot period"), 30 days

Cantlos ("song"), 29 days

http://en.wikipedia....aulish_language

Numerals
Ordinal numerals from the La Graufesenque graffiti

cintus, cintuxos (Welsh cynt "before", cyntaf "first", Breton kent "in front", Old Irish céta, Irish céad "first")
allos (W ail, Br eil, OIr aile "other", Ir eile)
tritios (W trydydd, Br trede, OIr treide, Ir treas)
petuarios (W pedwerydd, Br pevare, OIr cethramad)
pinpetos (W pumed, Br pempet, OIr cóiced)
suexos (maybe mistaken for suextos; W chweched, Br c'hwec'hved, OIr seissed)
sextametos (W saithfed, Br seizhved, OIr sechtmad)
oxtumetos (W wythfed, Br eizhved, OIr ochtmad)
nametos (W nawfed, Br naved, OIr nómad)
decametos, decometos (W degfed, Br degvet, OIr dechmad, Celtiberian dekametam)


Other Gaulish numerals attested in Latin inscriptions include *petrudecametos "fourteenth" (rendered as petrudecameto, with

Latinized dative-ablative singular ending) and *triconts "thirty" (rendered as tricontis, with a Latinized ablative plural ending; compare Old Irish tricha). A Latinized phrase for a "ten-night festival of (Apollo) Grannus", decamnoctiacis Granni, is mentioned in a Latin inscription from Limoges.

A similar formation is to be found in the Gaulish-language Calendar of Coligny, where mention is made of a trinox[...] Samoni "three-night (festival?) of (the month of) Samonios".

As is to be expected, the ancient Gaulish language was more similar to Latin than modern Celtic languages are to modern Romance languages. The ordinal numerals in Latin are prīmus / prior, secundus / alter(the first form when more than two objects are counted, the second form only when two, note also that alius, like alter means "the other", the former used when more than two and the latter when only two), tertius, quārtus, quīntus, sextus, septimus, octāvus, nōnus, and decimus.


Syntax

[edit]Word order
The majority of Gaulish sentences are SVO (subject-verb-object) as in:

martialis dannotali | ieuru | ucuete | sosin celicnon
"Martialis, son of Dannotalos, dedicated this edifice to Ucuetis"

ratin briuatiom | frontu tarbetisonios | ie(i)uru
"Frontus Tarbetisonios dedicated the board of the bridge."

sioxt-i | albanos | panna(s) | extra tuð(on) | CCC
"Albanos added them, vessels beyond the allotment (in the amount of) 300."

to-me-declai obalda natina
Obalda, (their) dear daughter, set me up."

atom deuogdonion
"The border of gods and men."

toutious namausatis
"citizen of Nîmes"

in alixie
"in Alesia"

atiounui so nemetos commu escengilu
"To Vatiounos this shrine (was dedicated) by Commos Escengilos

gobedbi | dugijonti-jo | ucuetin | in alisija
"to the smiths who serve Ucuetis in Alisia"

scrisu-mi-jo | uelor
"I wish that I spit"

dessu-mii-iis
"I prepare them"

buet-id
"it should be"

In-sinde se—: bnanom bricto n,—eainom anuana sanander na:—brictom uidlaias uidli[..] tigontias so.

The Coligny calendar was found in Coligny near Lyon, France with a statue identified as Apollo.

The Coligny Calendar is a lunisolar calendar that divides the year into two parts with the months underneath. SAMON "summer" and GIAMON "winter". The date of SAMON- xvii is identified as TRINVX[tion] SAMO[nii] SINDIV.

moni gnatha gabi / buððutton imon (l. 119) "my girl, take my kiss"
geneta imi / daga uimpi (l. 120) '"I am a young girl, good (and) pretty".

http://en.wikipedia...._Gaulish_origin

http://en.wikipedia..../Noric_language

ARTEBUDZBROGDUI ”
This is interpreted as two personal names: Artebudz [son of] Brogduos.[2] The name Artebudz may mean "bear penis",[3] while Brogduos may contain the element brog-, mrog- "country".[4] Alternatively, the inscription may be interpreted as Artebudz [made this for] Brogdos, with the second name in the dative case.

http://en.wikipedia....berian_language

First Botorrita plaque (A).
A.1. tirikantam : berkunetakam : tokoitoskue : sarnikio : kue : sua : kombalkez : nelitom
A.2. nekue [: to : u]ertaunei : litom : nekue : taunei : litom : nekue : masnai : tizaunei : litom : soz : auku
A.3. aresta[lo] : tamai : uta : oskues : stena : uerzoniti : silabur : sleitom : konskilitom : kabizeti
A.4. kantom [:] sankilistara : otanaum : tokoitei : eni : uta : oskuez : boustomue : koruinomue
A.5. makasiamue : ailamue : ambitiseti : kamanom : usabituz : ozas : sues : sailo : kusta : bizetuz : iom
A.6. asekati : [a]mbitinkounei : stena : es : uertai : entara : tiris : matus : tinbituz : neito : tirikantam
A.7. eni : oisatuz : iomui : listas : titas : zizonti : somui : iom : arznas : bionti : iom : kustaikos
A.8. arznas : kuati : ias : ozias : uertatosue : temeiue : robiseti : saum : tekametinas : tatuz : somei
A.9. enitouzei : iste : ankios : iste : esankios : uze : areitena : sarnikiei : akainakubos
A.10. nebintor : tokoitei : ios : uramtiomue : auzeti : aratimue : tekametam : tatuz : iom : tokoitoskue
A.11. sarnikiokue : aiuizas : kombalkores : aleites : iste : ires : ruzimuz : abulu : ubokum
(Transcription Jordán 2004)
Great inscription from Peñalba de Villastar (Teruel).
ENIOROSEI
VTA TIGINO TIATVNEI
TRECAIAS TO LVGVEI
ARAIANOM COMEIMV
ENIOROSEI EQVEISVIQVE
OCRIS OLOCAS TOGIAS SISTAT LVGVEI TIASO
TOGIAS

http://en.wikipedia....uage#Vocabulary

Manx vocabulary is predominantly of Goidelic origin, derived from Old Irish and closely related to words in Irish and Scottish Gaelic. However, Manx itself, as well as the languages from which it is derived, borrowed words from other languages as well, especially Latin, Old Norse, French (particularly Anglo-Norman), and English (both Middle English and Modern English).

Edited by Cyber-sapiens, 23 December 2010 - 13:18.

ce este galimatia asta?

http://en.wikipedia....erian_Peninsula

[ http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b5/Iberia_300BC.svg/1000px-Iberia_300BC.svg.png - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Non-Indo-European

Aquitanians
Aquitani
Autrigones - some consider them Celtic [1].
Caristii - some consider them Celtic [2].
Varduli - some consider them Celtic [3].
Cantabri - some consider them Celtic, other related with Aquitanians [4].
Vascones
Iberians
Ausetani
Bastetani
Bastuli
Cassetani
Contestani
Edetani
Ilercavones
Ilergetes
Indigetes
Laietani
Oretani - some consider them Celtic [5].
Tartessians
Turdetani
Cynetes or Conii - originally probably Tartessians or similar, later celtized by the Celtici.

Edited by Cyber-sapiens, 23 December 2010 - 13:28.

marcuzzzo, on 19th December 2010, 12:05, said:

io zic să vorbești singur mai bine. Eu debitez fantezii. Nu mă pricep la istorie și la filologie.Te pricepi tu.
Sînt lipsit de modestie.Asta e problema mea. Am o lipsă cruntă de smerenie și în cida eforturilor voastre cred că dețin adevărul absolut.
Eu am susținut că latina veche a fost înlocuită de limbile italice din apropierea regiunii Latium și tu m-ai contrazis.Acum vii și afirmi că tu susții că limbile italice au influențat latina. Mai înainte susțineai că dialectele italice s-au format din latină. Cred că uiți despre ce vorbești.

marcuzzzo, on 23rd December 2010, 13:25, said:

limba galilor.

mirceavoda, on 23rd December 2010, 12:30, said:

N-am sustinut asa ceva,incerc doar sa-ti urmaresc firul.
Deci latina a fost inlocuita de dialectele italice? bine! cum atunci avem foarte multe similaritati intre limba italiana si limba romana?
asta inseamna

1- sa fi fost dialectele alea italice similare latinei.

2- sa fi venit (italiana si romana) dintr-o singura limba

Insa as vrea sa te intreb: de ce si limba franceza seamana cu italiana care la randul ei seamana cu romana?

inseamna ca si franceza semana cu limbile italice si traca.

de unde au venit daca se aseamana atat de mult?

marcuzzzo, on 23rd December 2010, 13:33, said:

Uite de unde au venit toate.Au ajuns pana in Pirinei.
Si au trecut si prin Carpati.

Deci suntem verisori Marcuzzo.

marcuzzzo, on 23rd December 2010, 13:33, said:

am mai răspuns la asta. Limbile italice, româna, franceza existau în forme asemănătoare și în antichitate.Galii aveau numeroase cuvinte asemănătoare cu latinii din Latium și cu alte populații italice.
Da, și franceza semăna cu limbile italice și cu traca.
Iată niște exemple:
- frate (romînă). Brudăr (germ). Brat (rusă)
-soră (rom). Șvestăr (germ). Siestra (rusă)
-mumă (rom). Mutăr (germ). Mați (rusă)
E scris cum se pronunță.
Vorbele astea în germană și în rusă nu au venit din latinește sau din vreo limbă romanică. De ce seamănă cu cele din latină? Răspuns: pt că și în limbi mai vechi decît latina oamenii au spus asemănător. Adică practic limbile pe care lingviștii le numesc romanice nu din latină vin. Latina veche a fost un dialect italic care a murit în antichitate datorită faptului că foarte mulți italici au venit la Roma și au întrecut cu mult pe localnici. Italienii au făcut Roma mare și au dus limba acolo, nu Roma i-a făcut pe ei. Mai apoi au venit și alții de ex pe vremea lui cicero 40% erau greci la Roma. Mai erau sirieni, egipteni,gali,traci, germani ș a astfel încît dacă îi mai socotim și pe italici practic din vechii locuitori nu mai rămăsese mai nimic. Așa se întîmplă cu toate capitalele de imperiu (istambul, Viena), adică populația locală e mult depășită numeric de venetici.

Bun,si cum se semanau dialectele italice cu franceza sau portugheza care stau la distanta de mii de chilometri?
au evoluat separat si printr-o simpla intamplare au ajuns sa semene sau au venit dintr-o singura limba?

care este parerea ta?

nu vin dintr-o limbă. Cu 1500 de ani aCr. grupele lingvistice erau formate, adică existau deja mai multe limbi romanice , germanice,slave.

atunci au semanat intre ele numai printr-o singura intamplare? au evoluat de capul lor? nu exista o limba mama?