BNR calca puternic frana creditului in lei

Ingrijorata de cresterea deficitului bugetar si de avantul consumului, banca centrala a ajuns sa loveasca chiar creditul in moneda nationala.

Banca Nationala a trecut repede de la "maraiala" din primavara la adresa creditului in lei la masuri concrete care sa taie elanul finantarilor in moneda nationala: Consiliul de Administratie al BNR a hotarat ieri atat majorarea dobanzii de politica monetara de la 8,5% la 8,75%, cat si cresterea cu patru puncte a nivelului rezervelor minime obligatorii in lei, pana la 20%.

Miscarea a fost determinata in buna masura de perspectiva majorarii deficitului bugetar pana la 2,5% din PIB.

"BNR este pusa in fata unei complicatii in plus si de aceea apelam la o masura puternica precum majorarea rezervelor minime obligatorii la lei pentru ca incercam sa contracaram efectele posibile ale cresterii cheltuielilor guvernamentale", a declarat ieri guvernatorul Mugur Isarescu la incheierea sedintei de politica monetara a Consiliului de Administratie al BNR.
  El a spus ca BNR se confrunta practic acum cu o problema suplimentara, din cauza ca toate componentele cererii sunt in expansiune, iar deficitul de cont curent este deja relativ mare si inflatia trebuie redusa in continuare.

Daca majorarea dobanzii este simbolica, fara a putea antrena efecte semnificative asupra apetitului pietei pentru credite, de-abia majorarea rezervelor pe care bancile trebuie sa le lase la BNR din totalul surselor atrase in lei la scadente mai mici de doi ani ar putea conduce cel putin la inghetarea dobanzilor la creditele in moneda nationala la nivelurile actuale.

Cum majoritatea depozitelor in lei atrase de banci sunt pe termen scurt, cresterea costului cu rezervele va fi substantiala. Ca urmare, ramane de vazut in ce masura concurenta va determina bancile sa nu transfere clientilor costul suplimentar, prin majorarea dobanzilor.

"In vederea temperarii expansiunii persistent inalte si in accelerare a creditului neguvernamental, in special a celui in moneda nationala, Consiliul de Administratie a hotarat majorarea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei cu scadenta mai mica de doi ani de la 16 la suta la 20 la suta incepand cu perioada de aplicare 24 iulie-23 august 2006", se spune in comunicatul Consiliului de Administratie al BNR.

Pe langa majorarea dobanzii si a ratei rezervelor la lei, banca centrala a anuntat ca va continua sa exercite "un control ferm" al lichiditatii de pe piata monetara "prin sterilizarea substantiala a excesului de lichiditate prin intermediul operatiunilor de piata". Dobanzile pe piata monetara interbancara au urcat deja pana spre 9%, avand in vedere asteptarile privind majorarea dobanzii de politica monetara, insa acestea mergeau pana la o crestere de jumatate de punct, nu de 0,25 puncte procentuale.

Creditul in lei intrase in vizorul BNR inca de la sfarsitul anului trecut, cand banca centrala remarcase accelerarea finantarilor in moneda nationala pe fondul scaderii rapide a dobanzilor si al masurilor succesive de sugrumare a creditului in valuta.

In primavara, guvernatorul afirma ca a venit vremea ca BNR sa "maraie" si la creditul in lei, considerand ca acesta "si-a luat-o in cap". Dupa scurt timp, a trecut la masuri, invocand cresterea soldului cu 110,5% in termeni reali la nivelul lunii mai fata de aceeasi luna a anului trecut.

"Nu cred ca vom mai vedea scaderi de dobanda la creditele in lei dupa majorarea rezervelor cu patru puncte. Este o masura drastica mai ales pentru banci mai mici, care au deja probleme cu finantarea activelor in lei si cu siguranta va trebui fie sa se imprumute de la bancile cu excedente, fie sa majoreze dobanzile la credite", comenteaza Mihail Ion, presedintele Raiffeisen Asset Management.

BNR se teme insa mai mult de efectul cresterii deficitului bugetar decat de viteza creditului in lei, care a ajuns in sfarsit sa detina o pondere majoritara in totalul creditului neguvernamental si astfel usureaza transmiterea deciziilor de politica monetara.

"Preconizata majorare a cheltuielilor guvernamentale va amplifica suplimentar presiunile exercitate de cererea interna, atat asupra deficitului extern, cat si asupra inflatiei, ceea ce impune sporirea restrictivitatii politicii monetare", explica BNR in comunicatul Consiliului de Administratie.

Banca centrala catalogheaza in continuare drept "nesustenabila" expansiunea consumului, insa nu isi modifica deocamdata previziunile privind evolutia inflatiei in a doua jumatate a anului. Acestea ar urma sa fie actualizate prin raportul trimestrial care va fi supus aprobarii Consiliului de Administratie pe 9 august.

Guvernatorul BNR a admis ca decizia de majorare a dobanzii de politica monetara la 8,75% a fost influentata si de contextul international al cresterii dobanzilor.

"Constrangerile noastre de utilizare a dobanzii ca instrument s-au diminuat pentru ca lumea pare sa iasa din perioada de trei ani in care dobanzile s-au aflat la minime istorice", a spus Isarescu. In acelasi timp, el a declarat ca "daca lucrurile nu o vor cere", BNR va continua sa nu intervina pe piata valutara.

"Ne mentinem punctul de vedere ca in Romania avem nevoie de o flexibilitate crescuta a cursului si-l lasam sa-si faca datoria in descurajarea miscarilor de capital pe termen scurt", a mai afirmat Isarescu.

Guvernatorul a fost invitat astazi la Palatul Victoria pentru a discuta cu premierul Calin Popescu-Tariceanu si cu ministrul finantelor Sebastian Vladescu despre nivelul deficitului bugetar.

Ca intotdeauna cei mici o incaseaza.

Guvernatorul a fost invitat astazi la Palatul Victoria pentru a discuta cu premierul Calin Popescu-Tariceanu si cu ministrul finantelor Sebastian Vladescu despre nivelul deficitului bugetar.

Firmele și populația, victime colaterale în lupta BNR cu inflația
de Irina  Bolboaca, Dan STRAUT , Carmen  Neacsu


Dobânda de politică monetară a crescut la 8,75%, iar rezerva minimă pentru pasivele în lei ale băncilor va trebui să fie mai mare, din 24 iulie, ajungând la 20%. Aceste măsuri sunt văzute ca un instrument de temperare a creditării generatoare de inflație, însă efectele lor vor  fi resimțite mai mult în economia reală, iar costurile vor ajunge, în final, tot în sarcina populației.Românii au tendința să se îndatoreze peste măsură, și asta se vede în graficele BNR, care arată că împrumuturile bancare acordate populației au fost, în mai 2006, mai mult decât duble față de cele din mai 2005. Iar cumpărăturile românilor, făcute pe credit, i-au încurajat pe comercianți să crească prețurile peste măsură, atât la electrocasnicele pe care le aduc din import, cât și la case și terenuri. și, cum creșterea prețurilor înseamnă inflație, iar BNR țintește inflația, azimutul rămâne fixat pe credite.Lovind însă sistemul de creditare, sunt puse în pericol înseși sursele de finanțare din care se alimentează industria. Accesul din ce în ce mai greoi la banii băncilor va împinge în sus celelalte costuri, producătorii fiind astfel nevoiți să crească prețurile. Producătorii scumpesc mărfurile, bancherii scumpesc creditele, guvernul mărește cheltuielile bugetare și toți se bazează pe aceeași sursă: portofelele românilor.

Argumentele pe care se bazează BNR
* Expansiunea "persistent înaltă și în accelerare a creditului neguvernamental", în special a celui în monedă națională, trebuie temperată
* O dinamică accentuată a cererii interne
* Creșterea nesustenabilă a consumului (altfel spus, românii tind să consume mai mult decât le permit sursele de finanțare
* Adâncirea dezechilibrului extern
* Preconizata majorare a cheltuielilor guvernamentale (n.n. - deficitul bugetar crește la 2,5%), care va amplifica suplimentar presiunile exercitate de cererea internă, atât asupra deficitului extern, cât și asupra inflației

Cresc costurile companiilor – se umflă prețurile
Industriașii prevăd o creștere a costurilor de creditare ale companiilor, ceea ce va duce în final tot la inflație, pentru că producătorii vor fi presați să crească prețurile. Să nu uităm că și utilitățile se vor scumpi.
"Scumpirea creditelor va fi resimțită de companii mai acut decât la nivelul populației"
Mihai Păsculescu,
vicepreședinte al UGIR-1903

Dobânzile creditelor vor crește, inclusiv la cele în desfășurare
Noua politică anunțată de BNR i-a deranjat în primul rând pe bancheri. În confruntarea cu efectele negative ale acestora, băncile se vor împărți în trei categorii: cele care vor prelua integral costurile astfel induse, cele care vor transfera clientelei toate costurile și cele care își vor împărți sarcinile cu clienții. Problemele vor apărea la reprezentanții ultimelor două categorii. Radu Grațian Ghețea, președintele Asociației Române a Băncilor, spune că este posibil, în aceste cazuri, să crească "atât dobânda la creditele în lei pe care băncile urmează să le acorde, cât și dobânda variabilă, la cele aflate deja în desfășurare". În plus, "este posibil ca dobânda la depozite să scadă".Recomandarea președintelui ARB este să urmăriți care bănci vor prelua integral costurile efectelor negative și care vor împărți cu clienții ori le vor transfera cu totul aceste costuri.

"Este posibil ca dobânda la depozite să scadă"
Radu Grațian Ghețea
președintele Asociației Române a Băncilor

Creditul cu buletinul va fi mai scump
Specialiștii din piața creditelor de consum sunt circumspecți în ceea ce privește efectele majorării rezervei minime obligatorii pentru pasivele în lei ale băncilor. Florin Andronescu, președintele companiei Credisson - specializată în credite de consum, este de părere că prețul diferitelor tipuri de credite, inclusiv cel cu buletinul, va crește, însă temperarea consumului se va resimți doar pe termen scurt, și nu pe termen lung, așa cum dorește banca centrală. și asta pentru că apetitul românului pentru consum este în continuă creștere. "BNR forțează băncile să crească dobânda mizând pe mărirea prețului la credite. Însă este foarte probabil ca, deocamdată, mediul bancar să nu ia nicio măsură în acest sens, ci doar să oprească declinul dobânzilor din ultima vreme", ne-a declarat Andronescu. În opinia sa, este de așteptat ca BNR să intervină în forță de-abia în toamnă.
"Creditul de consum se va tempera doar pe termen scurt"
Florin Andronescu
președintele Companiei Credisson

Leul se va deprecia din ce în ce mai mult
În mod normal, leul ar trebui să se întărească, în condițiile în care dobânda de politică monetară a crescut, însă analiștii iau în calcul și faptul că Banca Centrală Europeană va majora, la rândul său, dobânda de intervenție. Astfel că specialiștii se așteaptă la o apreciere ușoară doar în această săptămână a leului, după care moneda noastră națională va intra pe un trend descendent, din cauza majorării dobânzii BCE. Iar cursul anunțat ieri - 3,59 RON/EUR, respectiv 2,86 RON/USD - confirmă tendințele de stagnare-apreciere pe termen scurt a leului.
"În următoarele luni, euro va evolua fluctuant, în intervalul 3,60 - 3,65 RON"
Dragoș Cabat,
vicepreședinte al Asociației
Analiștilor Financiari - CFA Romania

Nivelul de trai mai coboară o treaptă
"Măsurile BNR au la bază eșecul unor ținte macroeconomice, precum cea a inflației, a veniturilor la bugetul de stat, a deficitului bugetar și a celor externe. Anul trecut și în acest an s-a creat falsa impresie că a crescut puterea de cumpărare - ca urmare a aprecierii cursului de schimb, când, de fapt, populația a sărăcit. Faptul că oamenii și-au permis să consume mai mult - de obicei, pe datorie în 2005, poate și în primele luni ale acestui an - nu înseamnă nepărat că a crescut nivelul de trai, ci creșterea cheltuielilor și a îndatorării. Au fost acoperite nu nevoile de lux, ci cele esențiale, dar cu costul creșterii substanțiale a îndatorării familiilor. Puterea de cumpărare a românilor va fi restricționată mulți ani de acum înainte."
"Anul trecut și în acest an s-a creat falsa impresie că a crescut puterea de cumpărare - ca urmare a aprecierii cursului de schimb, când, de fapt, populația a sărăcit"
Liviu Voinea,
analist economic

Aceste argumente palesc in fata atrofierii bugetare... Sa moara toti, dar sa face bani pe seama lor, pt ca oricum moartea e inevitabila...

Chestia e ca eu chiar am crezut ca Alianta va aduce un suflu nou in economie...Ca vom trece de la daruirea pestelui celui flamand la daruirea unditei si invatarea lui sa pescuiasca (cum zicea cineva in semnatura).
Cand am invatat in primavara economia am gasit un tabel cu evolutia unor indici si a unor venituri...Spre marea mea surpriza, in perioada conducerii cederiste, acestia au avut cele mai mici valori: PIB mai mic, PIB/loc mai mic etc...
Din pacate, se pare ca "specialistii" adusi de alianta sunt nici nu au curajul sa adopte masuri liberale,anti-populiste, in economie si sunt si mai putin capabili de a aduce bani in sistem decat predecesorii lor.