Secte, grupari pseudo-crestine din Romania. Istorie, comentarii, experiente personale

Acest topic este destinat in principal ortodocsilor si urmareste informarea acestora. Puteti comenta sau expune experiente personale in legatura cu sectele sau gruparile pseudo-crestine din Romania. Sigur ca, fiind un spatiu liber, sectantii sau pseudo-crestinii pot interveni cu comentarii, rectificari, argumente.

Mentionez ca denumirile de "sectant" sau "pseudo-crestin" nu au un caracter absolut ci sunt relative la credinta ortodoxa.

+++++++++++++++++++++++++++++++++++

Edited by bascaabundentei, 30 January 2015 - 12:05.

io nu stiu decat de gruparea pseudocrestina numita BOR.

 slai, on 30 ianuarie 2015 - 12:09, said:

Multumim pentru participare si pentru primul post pe acest subiect. Puteti detalia, dar nu aici pentru ca ati fi offtopic. Va recomand initierea unui topic similar in care sa argumentati de ce BOR ar fi pseudo-crestina.

Intre culte si secte pe de-o parte exista mari deosebiri.
  Pe de alta parte BOR este impotriva tuturor.

Cea mai mare secta pe care am intalnit-o si dau de ea mereu este Biserica Romana.

Cultul Creştin  Baptist

Origine:

Ca biserica, baptismul a aparut in secolul al XVII-lea, insa teologii si istoricii baptisti afirma ca originea cultului este in epoca crestinismului primar.

Astazi, atat  izvoarele baptiste, cat si ne-baptiste desemneaza ca „stramosi” ai cultului pe anabaptistii secolului al XVI-lea.

Astfel putem spune ca deriva din secta anabaptistilor, infiintata de Nicolas Storch si influentata puternic de Thomas Münzer, fost adept al lui Luther, care, in 1517 se desparte de el, pentru ca nu a promovat Reforma si in sfera sociala.

Cel care a reinviat anabaptismul a fost Simion Menon, un preot catolic rebotezat in 1531, de un anabaptist.

Aparitia baptistilor in forma actuala e legata de numele lui John Smith – pastor puritan care, in 1608, emigreaza din Anglia in Olanda.

Un adept al sau, Thomas Holwys, revine in Anglia si va infiinta prima biserica   Baptista la Londra.

Se vor diviza in doua grupuri:

◾Baptistii generali (ai lui Holwys, promovau conceptul de mantuire universala) si


◾Baptistii particulari (ai lui Henry Jakob, credeau in mantuirea prin predestinatie).


Se reunesc in 1791, dar vor cunoaste multe alte divizari.

Dupa unii istorici, baptistii nu au un Crez oficial, confesiunile de credinta au fost stabilite in diverse locuri si date.

Se pare ca prima confesiune de credinta baptista a fost adoptata in 1689, cand au capatat libertate deplina in Anglia.

Punctele doctrinare  ale Cultului baptist

1. Scriptura este inspirata de Duhul sfant, este cuvantul lui Dumnezeu scris.

2. Dumnezeu este creatorul, sustinatorul tuturor lucrurilor, intreit in persoane : Tatal, Fiul si Sfantul Duh;

3. Omul este creat de Dumnezeu, trupul sau este facut din tarana, iar natura spirituala e din Dumnezeu.

4. Pacatul este lipsa de conformitate fata de legea morala a lui Dumnezeu, fie in actiune, fie in dispozitie sau atitudine. Pacatul este universal, iar consecinta acestuia este moartea spirituala a societatii consumiste.

5. Biserica cuprinde totalitatea credinciosilor din toate timpurile. Nu e o organizatie pamanteasca „vizibila”, ci organismul viu, spiritual, al celor salvati, adica al celor care au crezut in Hristos si au fost „nascuti din nou”.

6. Slujitorii,cultului sunt de doua categorii: pastorii si diaconii. „Ordinarea” acestora se face prin punerea mainilor. Pastorul se ingrijeste de supravegherea, pastorirea si carmuirea spirituala. Diaconii ajuta pe pastori in a administra bunurile materiale ale bisericii si initiaza actiunile filantropice. „Preotia” nu formeaza o clasa speciala, ci o calitate pe care o are fiecare credincios. Fiecare credincios este „un preot” si are dreptul de a se apropia de dumnezeu prin Iisus Hristos, fara alt mijlocitor.

7. Simbolurile noului Testament :

Biserica noutestamentara are doua simboluri: -Botezul si - Cina Domnului.   Acestea nu sunt taine.

- Botezul se savarseste prin afundarea in numele Treimii. Nu are calitatea de a curati pacatele, aceasta o face numai sngele lui Hristos. Pentru ca cineva sa poata fi botezat, el trebuie mai intai sa primeasca mantuirea – sa se pocaiasca si sa creada.
Botezul se savarseste numai la majorat.

-Cina Domnului –simbolul mortii lui Hristos pentru om,  se compune din paine si vin, neamestecate. Nu are calitatea iertarii pacatelor, este doar comemorarea  iertarii pacatelor  prin jertfa lui Hristos. Cina se poate lua de catre toti aceia ce si-au marturisit credinta in Hristos si au fost botezati.

8. Ziua Domnului – Duminica este ziua de adunare; are caracter comemorativ. Nu exista sarbatori inchinate sfintilor.

9. Viata de apoi – Pana la venirea lui Hristos exista o stare intermediara.

10.Disciplina in biserica  se asigura prin masuri ca: mustrare, ridicarea drepturilor si excluderea din biserica a celor care s-au abatut de la conceptia baptista prin atitudine sau fapte.

11. Rugaciunea este starea de legatura intima a omului cu Dumnezeu. Ea este exprimarea directa, de aceea nu  este nevoie de carti de rugaciuni.

12. „Sfintenia” se obtine prin lucrarea progresiva pe care o face Dumnezeu prin Duhul Sfant, in viata celui salvat.

13. Casatoria este randuita de Dumnezeu. Crestinii trebuie sa incheie o casatorie numai in Domnul, adica numai cu credinciosii (baptisti). Divortul este admis numai in caz de adulter.

14. Raportul cultului cu societatea – Cuvantul lui Dumnezeu – indeamna la supunere fata de legile statului.

Organizare

◾Alianta Baptista Mondiala, cu sediul la Washington, din 1905;


◾Federatia Baptista Europeana – 1948;


◾Cei mai numerosi – in S.U.A.: Conventia de Nord si cea de Sud;


Ramuri dizidente:

1. Biserica menonita (continuatorii anabaptistilor, au patruns si la noi)

2. Baptistii de sambata (proveniti din mozaici si adventisti)
3. Baptistii unitarieni (neaga Sf. Treime)
4. Baptistii vechi (au predestinatia rigida)
5. Baptistii fratietatii (de culoare)
6. Baptistii femeilor mironosite – au si ierarhie feminina
7. Baptistii cufundatori
8. Baptistii „celor 6 porunci” (un cod V.T.+N.T.)

Patrunderea si dezvoltarea in Romania

Situatia cultului baptist pana la 1948.

Biserica baptista germana din Bucuresti este cea dintai biserica baptista din tara noastra. Infiintarea acesteia este legata de numele lui Scharschmit, care emigreaza in Romania in anul 1856. In 1865 vine la Bucuresti un predicator german, Augustin Leibig, si boteaza in apele Dambovitei mai multe persoane.

Cultul, in dorinta de a-si sustine vechimea in Romania, socoteste insa anul venirii familiei Scharschmit in Romania (1856) ca anul „infiintarii” primei biserici baptiste la noi.

In Transilvania – prima biserica baptista a fost organizata in anul 1875; acest fapt se datoreaza unui croitor ungur, Antal Novak, care a reusit sa converteasca un grup de credinciosi reformati maghiari din Salonta (Bihor).

Printre cei botezati se afla si Mihaly Kornay, care mai tarziu a fost numit pastor pentru biserica din Salonta Mare. Datorita activitatii sale s-au organizat pentru maghiari mai multe biserici baptiste in judetele Bihor, Arad si Timis.

Dupa primul razboi mondial, in 1921, bisericile baptiste din Transilvania se unesc si ia fiinta Uniunea Comunitatilor Crestine Baptiste.

In 1921 s-a infiintat si Seminarul baptist.

In baza legii cultelor din 1928, baptistii au fost recunoscuti de stat ca „Asociatie” religioasa.

Scoaterea in afara legii a baptistilor s-a facut prin Decretul national nr. 927/1942 emis de Maresalul Ion Antonescu.

Prin Decretul nr. 553 publicat in M.O. nr. 253 din noiembrie 1944, Statul comunist recunoaste primul cult religios: Cultul baptist.

In 1948, cultul baptist a depus la Ministerul Cultelor noul Statut de organizare si functionare cu nr. 41360/1948.

Doi ani mai tarziu, in 1950, s-a publicat „Statutul de organizare si functionare  a Cultului Crestin  baptist”, care a fost in vigoare pana in Decembrie ’89.

Structura organizatorica a bisericilor baptiste din Romania


  Organizatia locala a cultului, este biserica, constituita prin unirea voluntara a unui grup de adepti care accepta din propria lor convingere marturisirea credintei baptiste.

Bisericile sunt organizate in comunitati. Comunitatile alcatuiesc Uniunea Comunitatilor Crestine Baptiste din Romania. Sediul uniunii este in Bucuresti.
Uniunea este organul central reprezentativ si administrativ al cultului.
Toate organizatiile cultului sunt incadrate in Uniunea Cultului Baptist. Uniunea este condusa de un Comitet ales pe termen de trei ani, compus din cel mult 15 membri selectati din delegatii comunitatilor.

Comitetul Uniunii face recomandari Congresului pentru alegerea presedintelui si a secretarului general, care reprezinta Uniunea in fata organelor de stat.
Organul suprem al Cultului baptist este Congresul, compus din delegatii comunitatilor.

Edited by bascaabundentei, 30 January 2015 - 12:27.

 bascaabundentei, on 30 ianuarie 2015 - 12:22, said:

Ești offtopic! Așa cum îi spune și numele, Biserica Baptistă este un cult și este creștin, deci nu se încadrează nici la ”secte”, nici la ”grupări pseudo-creștine”. În țara noastră are statut legal de ”Biserică”, iar pe pământ american are o istorie mai veche decât Biserica Ortodoxă, credincioșii baptiști fiind incomparabil mai numeroși decât cei ortodocși.

 Didymus, on 30 ianuarie 2015 - 13:14, said:

Da, de aceea am si scris in titlul referitor la baptisti "cult crestin".
Dpdvd dogmatic ortodox insa, baptistii sunt eretici, deci pseudo-crestini. Deci, ontopic!

 bascaabundentei, on 30 ianuarie 2015 - 13:31, said:

Te contrazici și nu-ți respecți nici măcar propriul topic. Schimbă ori titlul topicului, ori încadrarea Cultului Creștin Baptist. Ori și mai bine, lasă-te de păstuială inutilă.

 bascaabundentei, on 30 ianuarie 2015 - 13:31, said:

Dpdv al exprimarii populare, baptistii sunt inclusi in randul "pocaitilor", alaturi de multe alte culte care nu au nimic comun cu baptistii gen: iehovisti, adventisti.
Dpdv official, baptistii fac parte din Consiliul Mondial al Bisericilor, alaturi de ortodocsi.
Imi pare rau ca nu am pastrat o taietura dintr-un ziar vechi in care patriarhul de la Constantinopol se referea la baptisti ca "frati crestini".

 overseas, on 30 ianuarie 2015 - 13:48, said:

Da, dar a fost constrans sa faca asta.
In primul rand papa e cel folosit ca si spargator de valori crestine

-in afara de ortodocsi care au pastrat invatatura de credinta nemodificata,care nu au scos si nu au adaugat nimic la dogme,restul catolicii,protestantii,neoprotestantii,pocaitii...sunt in erezie.

Efeseni 4:5 ~ “Este un Domn, o Credinta, un Botez.”

Sinodul de la Constantinopol din anul 1724
“Cei care vor dezerta de la Ortodoxie si vor parasi parintestile si dreptele dogme ale credintei si Predaniile obstesti ale Bisericii si vor decadea si se vor indeparta cu inovatii si cu credinte absurde si cu obiceiuri eterodoxe si vor falsifica si vor maslui adevarul Ortodoxiei, acestia nici nu mai sint, nici nu se mai numesc crestini cu adevarat, ci se taie si se despart de totalitatea madularelor Bisericii si a crestinilor, ca niste eterodocsi si inovatori si se izgonesc afara din sfintul staul ca niste oi riioase si madulare putrede.”

Edited by cristirg, 30 January 2015 - 14:09.

 overseas, on 30 ianuarie 2015 - 13:48, said:

Uite un post ontopic! Astept detalii...

 bascaabundentei, on 30 ianuarie 2015 - 11:56, said:

Cristian Badilita si-a desavarsit lepadarea de ortodoxie:
Cristian Bădiliţă a trecut la greco-catolici. Scriitor şi doctor în istoria creştinismului timpuriu, el s-a făcut remarcat, în ultimii ani, din păcate, mai ales prin atacarea Bisericii Ortodoxe Române şi prin tot felul de abordări… literare ale ortodoxiei (care l-au făcut să fie, printre altele, de acord cu ÎPS Nicolae Corneanu cînd s-a împărtăşit la catolici).
Ieri, a postat un text pe site-ul unei reviste electronice prin care anunţă că a trecut “sub jurisdicţia episcopiei greco-catolice de Oradea”, susţinînd că şi acolo tot de ortodoxie e vorba, deci, în opinia sa, rămîne ortodox. Un asemenea gest este demn de al altui rătăcit care anunţa, acum cîteva luni, că se autosuspendă din BOR. http://www.cuvantul-...greco-catolici/

 bascaabundentei, on 30 ianuarie 2015 - 14:14, said:

Cristian Badilita pretindea in ratacirile lui ca Pastele sa fie unul singur mondial, si evident acuza ortodoxia ca tine prea mult la pastele ortodox.
Evident cand vorbea de un paste unic se referea la cel anticristic

Edited by altul2, 30 January 2015 - 14:21.

Cultul “  Adventist  de  ziua  a 7- a “

Adventii „garanteaza” adeptilor starea de „alesi” si sfinti in imparatia de 1000 de ani.„Sfarsitul” lumii a preocupat pe multi, dar el nu a fost cautat in Revelatia divina, ci in interpretari si calcule omenesti, si astfel apare conceptia hiliasta.

O mie de ani in textele vechitestamentare este o suma, un numar de referinta, nu o limita, o previziune, nu un sfarsit, o circumscriere.

O mie de ani este un numar pentru operatii de ordin eshatologie.

De fapt, o analiza gramaticala a textului din Apocalipsa, (XX, 3, 6) lamureste lucrurile.

Aici nu este vorba nici de hiliasm (o mie, in sens numeric), nici de miscarea hiliasta, nici de mileniu, de o imparatie de 1000 de ani, ci de imparatia de mii de ani, imparatia harului nelimitata de timp si spatiu.

Este regretabil ca traducerile Bibliei nu tin cont de pluralul respectiv. In loc sa fie tradus: imparatia de mii de ani, cum o indica corect Sfantul Apostol Ioan, s-a mostenit traducerea la singular, falsa: imparatia de 1000 de ani.

Hiliasmul  nici nu cita, ca milenistii de azi, textele noutestamentare, de fapt nu existau, iar acestia vizau anul 1000, ca an al „venirii” a doua a Mantuitorului Iisus Hristos.

ORIGINEA CULTULUI ADVENTIST

Adventistii de ziua „a saptea” au aparut in prima jumatate a secolului trecut. Doctrina sa are ca punct central apropiata venire a lui Hristos, care va intemeia o imparatie de o mie de ani pe pamant.

Biserica crestina din primele veacuri, impartasea credinta in parusie, dar nu era de acord ca Hristos va intemeia o imparatie pe pamant, ci una cereasca, iar durata acestei imparatii de o mie de ani era privita simbolic.

Milenistii sau hiliastii de atunci au fost socotiti eretici si tratati ca atare.

Pe masura ce secolele treceau si venirea lui Hristos „intarzia”, sperantele in parusie au incetat de a mai fi pe primul plan, dar n-au fost niciodata abandonate.

INCEPUTUL COMUNITATII ADVENTISTE


In 1831, William Muller, un fermier din Massachusetts, de credinta baptista, a inceput sa tina „predici” ocazionale in care se vorbea despre apropiata venire a lui Hristos pentru a intemeia o imparatie de o mie de ani pe pamant, astfel a gasit adepti care sa-l asculte, sa-l creada si sa-l urmeze.

Daca pana in secolul al XlX-lea, crestinii care asteptau venirea lui Hrisos pe pamant n-au fixat o data anume, William Muller o va face. Data venirii a doua a stabilit-o pornind de la Daniil (Cap. VIII, vers. 14). „Proorocirea” acestor ani si-a anuntat-o Muller inca din 1833 prin brosura „Invederare din Biblie a venirii a doua a lui  Hristos, in anul 1843″.

Anul 1843 a trecut fara evenimentul asteptat. Ucenicul sau, Samuel Snow, revede calculul magistrului si gaseste eroarea: nu e vorba de anul 1843, ci de anul 1844, iar ziua exacta cand va cobori Hristos este 10 octombrie.  Nu se va petrece nimic in anul 1844. Adventistii lui Muller, incep sa se divizeze si sa se organizeze in diferite grupuri (Adventistii Evangheliei, Crestinii Adventului, Uniunea Adventului etc).

Continuatoarea lui Muller va fi metodista Hellen White, care reinterpreteaza textul Daniel 8,14 in sensul curatirii sanctuarului ceresc. Deci, calculul nu a fost gresit; Hristos a venit, dar pe nori.
1860 – Conferinta Generala – se infiinteaza Biserica Adventista de Ziua a Saptea.
White are, in continuare, peste 2000 de „viziuni”, pana la moarte (1915). Va fi numita de adepti „spiritul profetic”.

Punctele doctrinare importante din Marturisirea de Credinta a cultului Adventist de ziua a saptea.

1.Scriptura este inspirata de Dumnezeu

2.Credinta in Sfanta Treime: Tatal, Fiul si Sfantul Duh.

3.Pentru a primi mantuirea este necesara o noua nastere prin credinta in Hristos.

4.Botezul  are loc la majorat, in urma pocaintei si iertarii pacatelor, este un legamant cu Dumnezeu si se savarseste prin cufundare.

5. Cina Domnului este un simbol, aminteste de moartea lui Hristos. Participarea credinciosilor la impartasanie este obligatori, este precedata de spalarea picioarelor,, ca act de umilinta. Elementele cinei sunt painea nedospita si vinul nefermentat (must).

6. Viata morala este cuprinsa in cele zece porunci.

7. Sufletul este muritor, numai Dumnezeu este nemuritor.viata vesnica este darul lui Dumnezeu prin credinta in Hristos. Starea sufletelor dupa moarte este aceea de inconstienta. Va fi o inviere a celor drepti, cat si a celor nedrepti. invierea celor drepti va avea loc la a doua venire a lui Hristos; invierea celor nedrepti va avea loc cu o mie de ani mai tarziu, la incheierea mileniului.

8. A doua venire a lui Hristos – timpul exact al acestui eveniment dupa adventistii rationalisti nu a fost precizat, dar venirea este foarte aproape.

Organizarea in lume

80 de Uniuni, 10 Diviziuni si, mai presus, Conferinta Generala, cu sediul la Washington din 1862.

Patrunderea si dezvoltarea in Romania

In anul 1870, Mihail Czechowski (fost preot catolic) ajunge in Romania si se stabileste la Pitesti. Printre primii adepti, il putem aminti pe Toma Aslan si fratele acestuia, care organizeaza o grupare adventa in Pitesti.

Dupa informatiile lasate de Toma Aslan, prin 1881, gruparea avea 13 membri, iar cinci ani mai tarziu era pe cale de disparitie.

Adventismul de ziua a saptea a patruns si printr-un grup de colonisti germani adventisti care s-au stabilit in Dobrogea, iar in anul 1881 a format un nucleu al sectei in satul Sarighiol.

Tot in Dobrogea se refugiaza din Rusia un alt adventist, Rabienco, care va organiza alta grupare facand prozelitism printre lipoveni.

Prin anul 1900 apare si in Bucuresti cea dintai grupare adventa, dar abia dupa 1906 se regrupeaza, atunci cand sunt atrasi la secta studentul in medicina Petre Paulini si ofiterii Stefan Demetrescu, P. Panaitescu s.a. in vederea organizarii sectei. In 1907, ia fiinta prima Conferinta adventista din tara noastra, care uneste toate comunitatile.

In 1920, are loc primul congres al adventistilor de ziua a saptea din Romania, la care se hotaraste infiintarea „Uniunii comunitatilor evanghelice ale adventistilor de ziua a saptea”, care cuprinde doua unitati organizatorice intermediare: Conferinta Muntenia, cu sediul la Bucuresti, si Conferinta Moldova, cu sediul la Focsani.

Presedintele Uniunii este ales P. Paulini. Apoi, de la doua Conferinte se va ajunge la sase Conferinte: doua in Muntenia, doua in Moldova, una in Transilvania si una in Banat.

In perioada 1942-1944 sunt interzisi, apoi vor figura in Legea cultelor din 1948.

Organizare actuala:

comunitatea, conferinta si uniunea de conferinte.

Dizidente:

Adventistii reformisti (in Romania – Gh. Catana, in Ardeal)
„Profetul” Satmari din Piatra Neamt – „familii edenice”

Asa repede ai terminat cu baptistii, ca ai trecut la adventisti ?

 bascaabundentei, on 30 ianuarie 2015 - 14:28, said:

Partea cea mai importanta e ca nu recunosc iadul
Declarand ca omul dispare la fel ca in ateism.
Inverseaza intelesu sufletului declarand ca acesta reprezinta totalitatea omului

 altul2, on 30 ianuarie 2015 - 14:19, said:

Eşti off topic cu Bădiliţă!
Şi greco-catolicii nu-s incluşi oricum printre "pocăiţi", deci eşti de două ori off topic!