Cum au „fraternizat“ 20 de români cu dușmanul pentru prinderea lui Horea, Cloșca și Crișan

Planul pentru prinderea lui Horea și Cloșca a fost întocmit de brigadierul silvic Anton Meltzer din orașul Abrud. Tot el a primit sarcina de a-i depista pe „frații de cruce ai lui Horea“. Pentru început, gornicul a propus ca o trupă de cătane(militari) austriece să staționeze în satul natal al lui Horea, aflat la poalele munților în care se ascundeau căpitanii răsculaților. De punerea în practică a planului s-au ocupat țărani români din comuna Râu Mare, consăteni ai lui Horea, care au ales calea trădării. Oamenii aveau două calități importante: cunoșteau bine munții și întreg ținutul și puteau să se apropie cu mult curaj de Horea, ca prieteni. „Echipa de trădători“ a fost formată din frații Nutu de 50 de ani și Ion de 32 de ani, împreună cu Gheorghe, Vasile și Simion Matieș, cu Simion, Iacob și Dumitru Neagu și cu Ștefan Trif. Fiecare a primit câte un pașaport,ca să poată trece nestingheriți de străjile militare și promisiunea că vor încasa, la sfârșitul misiunii, 300 de galbeni și vor scăpa de iobăgie(iobagii nu se bucurau de libertate personală, nici de dreptul de proprietate, și trăiau ca muncitoi agricoli pe pămînturile stăpânilor n.r.)

Numele celor care au luat parte la prinderea lui Crișan sunt, după raportul autorităților vremii, următorii: popa Moise, cel care a contribuit mai mult, fiul preotului, Moise cel tânăr, Ion Clisaru din Abrud, Ion, Todor și gornicul Irimie Soil, Lazăr Latea toți din Cărpiniș, Todor și Ion Holobut din Șasa- Lupșa, Todor Momen din Lupșa și popa Simion din Șasa-Lupșa. Recompensarea tădătorilor lui Horea și Cloșca s-a făcut în 5 februarie 1785, în orașul Zlatna, într-o zi de târg. Cei șapte țărani români care i-au prins pe căpitani au primit diplome de eliberare din iobăgie și suma de 600 ducați, iar pădurarul care a pus la cale planul trădării s-a ales cu 100 ducați. Vestea prinderii lui Crișan a ajuns la urechile împăratului de la Viena abia în 7 februarie 1785. Ulterior, trădătorii celui de-al treilea cap al Răscoalei, au fost și ei recompensați financiar.

Fără trădarea „frațiilor de sânge și de cruce”, Horea nu avea cum să fie prins. L-au dat românii prins pe Horea în ziua de 27 decembrie, când creștinii comemorează marele praznic al Sfântului Ștefan, primul martir ucis de păgâni cu pietre în urma trădării iudeilor. Horea, care era un ortodox practicant, a simțit pe pielea lui prețul trădării celor de un neam. De aceea, a și blestemat pentru ca acesta să se prindă de trădători. În anii, imediat următori, trădătorii lui Horea au decedat subit de boli nemiloase și accidente ciudate. Până mai acum 30 sau 40 de ani, urmașii trădătorilor lui Horea erau văzuți de moții din Arada și Râul Mare, ca din  familii „trădătoare” și „blestemate”.

Tradatori de tara!

Care "tara", musiu ? Ca "tara" era Imperiul Habsburgic .

Daca tizul meu ar fi trait astazi (impreuna cu Closca si Crisan), ar fi fost judecati si condamnati pentru terorism, printre altele....

Care "tara", musiu ? Ca "tara" era Imperiul Habsburgic .

Daca tizul meu ar fi trait astazi (impreuna cu Closca si Crisan), ar fi fost judecati si condamnati pentru terorism, printre altele....

http://adevarul.ro/l...fe8d/index.html
http://www.napocanew...mbrie-1784.html

In 1784 oamenii nu se defineau nici macar ca austrieci daramite romani

Răscoala a pus în discuție statutul de tolerați în Transilvania imperială al românilor, ceea ce i-a conferit și un caracter național.

Deși împărăteasa Maria Tereza emite decretul de toleranță pentru românii de religie ortodoxă din Transilvania și le permite numirea unui episcop ortodox, măsurile nu au efectele scontate.

Conducătorul răscoalei, Horea, a fost de patru ori la Viena pentru a-i prezenta împăratului nedreptățile la care sunt supuși țăranii români din Transilvania, ultima audiență fiind în aprilie 1784.

Conform ordinului împăratului, ca “toți românii care vor fi neîndoios cunoscuți că au comis maltratări, să fie mutați cu vitele și ustensilele lor”, sute de moți au fost strămutați în Banat și Bucovina.

Glumesti, nu?

Glumesti, nu?

„Acești bieți supuși români, care sunt fără îndoială cei mai vechi și mai numeroși locuitori ai Transilvaniei, sunt atât de chinuiți și încărcați de nedreptăți de oricine, fie ei unguri sau sași, că soarta lor într-adevăr, dacă o cercetezi, este cu adevărat de plâns (...). Nu mă mir că pământurile lor sunt rău lucrate, căci doar cum ar putea fi altfel când omul de la o zi la alta nu e sigur de posesiunea sa și trebuie să fie zi de zi și poate în fiecare ceas la lucrul domnului său. Altfel, națiunea are într-adevăr spirit; neașezarea ei vine desigur din nenorocirea ei.

Tu sustii ca romanii din Transilvania nu stiau ca sunt romani?

Din memoriile imparatului Iosif II. El reusea totusi sa ii deosebeasca. Mai are rost sa iti explic ce a fost Supplex Libellus Valachorum si Scoala Ardeleana?

Pana si aia care au iesit in Timisoara in 16-21, Bucurestiul si restu in 21 decembrie puteau fi acuzati de terorism, nu>?

Bine-nteles! Norocul lor a fost ca au iesit invingatori si atunci primul lucru pe care l-au facut a fost sa-i acuze ei pe cei invinsi de "genocid" si "terorism". Asa s-a intamplat dintotdeauna si se va intampla in continuare.

"Nu mă mir că pământurile lor sunt rău lucrate, căci doar cum ar putea fi altfel când omul de la o zi la alta nu e sigur de posesiunea sa"
Din memoriile imparatului Iosif II.