Suna toate amplificatoarele la fel?

@auz - 14kHz e o aproximare brutală, un adult normal cu vîrsta mea mai aude 17 kHz, chiar dacă a făcut abuzuri repetate în ceea ce privește volumul sunetului (în cazul meu e vorba de șantier - am descoperit la ce folosesc dopurile antifonice abia în ultimii ani )

FC72, on 11 februarie 2014 - 10:27, said:

Corect - m-am exprimat greșit - mă refeream la educație tehnică în domeniul vizat (audio și electronică-audio, în cazul nostru) - am crezut că se subînțelege asta.

antinari, on 11 februarie 2014 - 10:29, said:

Eu zic sa o mananci. Daca are gust de portocala, e portocala, daca nu, e rosie (tomata).

antinari, on 11 februarie 2014 - 10:29, said:

CIne aude suieratul transformatorului de linii a televizoarelor CRT, aude in jur de 16 KHz. Audiogramele la cabinetele ORL sint frectii la picior de lemn, am facut si eu cateva. Pe langa faptul ca au aparatura vai de capul ei, nici nu urca frecventa mai sus de 8 KHz uzual, ei cauta mai mult sa vada cat de mult auzi cu fiecare ureche, nu ce frecvente auzi, pentru ca in viata de zi cu zi rar gasesti frecvente inalte sau cel putin nu sint considerate importante de catre orl-isti.

Edited by Ion_de_la_Raion, 11 February 2014 - 12:28.

Poți să testezi cu un generator de semnal sau disc de test în căști sau boxe.

vata_pa_batz, on 09 februarie 2014 - 16:25, said:

Observ ca nu intelegeti termeni, fapt pentru care ii confundati. Sa lamurim un lucru: una este liniaritatea raspunsului in frecventa a unui amplificator audio (pe parte electrica) si altul este raspunsul puterii acustice in functie de frecventa reprodusa (pe parte acustica). Liniaritatea poate fi diferita si chiar se inregistreaza in practica la toate amplificatoarele audio. Apoi, sa nu uitati un aspect si anume: urechea umana are propria "caracteristica auditiva de receptie", fapt pentru care unele persoane sunt capabile sa perceapa mai bine anumite detalii sonore iar altele nu. Din acest motiv, pentru a formula niste concluzii utile in domeniul asta al alegerii amplificatoarelor, va trebui sa "auzim" un anume sistem, implicit amplificator audio, in mai multe situatii: incaperi si cu anumite incinte acustice. Totodata, modul cum suna un amplificator audio si niste incinte acustice este foarte mult influentat de specificul incaperii unde se face auditia. Nu de multe ori au fost cazuri cand unele persoane mi-au spus ca amplificatorul, sau mai bine zis sistemul lor audio ales, suna mai bine in showroom decat acasa. In cele de urma, sa nu uitam un alt aspect pe care foarte putine persoane il stiu: companiile care produc sisteme audio de calitate sa stiti ca nu aleg numai inginerii care le-au proiectat sa le asculte, nu parerea lor e decisiva, ci a unui lot de indivizii, unii dintre ei cu o ureche muzicala aparte. Dupa aceea se trag concluziile de rigoare.

Referitor la partea practica, ce tine de constructia amplificatoarelor audio, repet inca o data: incurcati termeni. Spre exemplu, modul cum ati folosit cuvintele, citez: "problema de liniaritati distorsionate intentionat", denota mult mult imbecilism (scuzati-mi expresia, dar intr-un asemenea context chiar un cuvand mai potrivit ca acesta nu cred ca se gasea). Un amplificator audio poate fi foarte liniar in raspunsul in frecventa in ceea ce priveste puterea debitata pe iesire, atat la test cu semnal sinus cat si cu semnal triunghiular, dar, ceea ce vroiam sa spun, e faptul ca majoritatea producatorilor de echipamente audio profesionale prefera un raspuns la frecvente joase "supracompensat", iar unul la frecvente inalte "subcompensat" (la test cu semnal dreptunghiular, acolo testul devine elocvent), din motive ce tin nu numai de obtinerea unui timbru sonor anume ci mai ales de stabilitate in functionare. Deci, mare atentie cum folositi termenii. Sa stiti ca nu am avut intentia sa va jicnesc, dar modul cum folositi limbajul in contextul de fata, denota o persoana care incearca sa despice firul in patru pe parte tehnica, audio, dar fara a avea cunostiinte de specialitate (am mai intalnit cazuri de absolventi de drept reprofilati ca DJ - nu e o rusine, dar cand vezi ca unii incearca sa intre pe partea asta tehnica a lucrurilor si o dau intr-o sumbra pseudostiinta, chiar nu pot sa fi indiferent!).

Numai bine

donpetru, on 24 februarie 2014 - 20:31, said:

Userul poate scuza (sau nu) însă jignirile nu sunt admise înntr-o conversaţie ce se doreşte civilizată. Folosirea acestui gen de limbaj aduce, în acest caz, 1 zi de pauză.
Am rugămintea să combateţi opinia şi nu userul.

donpetru, on 24 februarie 2014 - 20:31, said:

Cind se termina vacanta, arata-mi si mie unde exact am facut confuzia aia

Edited by vata_pa_batz, 24 February 2014 - 22:12.

Bine, daca imi e permisa o gluma (pentru descretit frunti doar), titlul in sine e ambiguu. Cum sa sune toate la fel ? Le lovim cu diapazonul si ascultam daca rezoneaza toate la fel ?

Buna asta !
Si eu la un moment dat am incercat sa ma gandesc la alte intelesuri ale titlului propus de domnul initiator, insa la asta nu m-am gandit...

Protopopeus, on 25 februarie 2014 - 19:45, said:

Care alte intelesuri? Uite mai jos un exemplu. Daca explici ce intelegi tu prin afirmatia, ca un amplificator suna, atunci vei intelege si propunerea topicului

Protopopeus, on 15 octombrie 2012 - 19:51, said:

De fapt io am mai spus cindva, in realitate amplificatorul nu suna, ci zornaie. Cu conditia sa arunci un pumn de sururburi in el si sa-l scuturi bine

vata_pa_batz, on 25 februarie 2014 - 20:49, said:

Prin afirmația lui Protopopeus (pe care am făcut-o și eu de cîteva ori) eu înțeleg că modul în care se va împăca un amplificator cu o anumită pereche de boxe este o enigmă pînă cînd le putem proba împreună. Cînd eu spun că un amplificator sună așa și pe dincolo, sau că nu are dinamică, eu mă refer întotdeauna la o echipă amplificator-boxe.

Ce vrea să spună titlul topicului, doar tu poți explica.

Toti am inteles, era o gluma.

Mai degrabă aș înclina să cred că e o ironie. Dacă e o glumă, atunci tot topicul ăsta e o glumă ...

Salut edigee. Poti te rog sa mai pui inca odata melodiile de test de la inceputul topicului? Nu stiu cum de am ramas fara ele. Macar "Mary Black - No Frontiers" daca poti. Multumesc anticipat.

Nu acum ,dar maine sau poimane ,CD-ul cu Mary Black e imprumutat.

In primul rand este o abordare gresita a testarii amplificatoarelor: un amplificator nu se testeaza in laborator cu semnal muzical, pentru ca sunt imposibil de interpretat rezultatele. Un amplificator se testeaza cu o sursa de semnal sinusoidal sau dreptunghiular, intr-o gama larga de frecvente, se citesc parametrii obtinuti, se trage linie si se noteaza. Cei care stiu din ce este format un amplificator (cunosc ce face fiecare "rotita" in parte) si cum se proiecteaza stiu si de ce un amplificator produs de o firma de renume "suna" altfel decat un no-name. Este greu sa obtii performante perfect identice pentru doua amplificatoare ce fac parte dintr-o constructie stereofonica, din cauza dispersiei parametrilor tehnici ale componentelor, daramite sa afirmi ca doua abordari diferite ale schemelor unor amplificatoare pot suna la fel.

Edited by constant7, 14 February 2016 - 21:01.

constant7, on 14 februarie 2016 - 20:47, said:

Eu cred că tocmai ai făcut-o ( ai intrat în polemică ). Dacă tot te-ai apucat, ar fi de preferat să fii ceva mai specific în ceea ce privește cunoștințele elementare și suportul tehnic ( care lipsesc ). Dacă nu crezi că este cazul să o faci, o să șterg afirmațiile generice și cu potențial de flame.

Edited by bibiaudiofil, 14 February 2016 - 20:56.

Am sters eu, ca sa nu fie probleme. Explicatia e urmatoarea: in literatura de specialitate se specifica destul de clar ca un amplificator se verifica obligatoriu cu un generator de semnal sinusoidal sau dreptunghiular. N-ai cum altfel sa-i cunosti caracteristicile. Se genereaza semnal cu o anumita forma de unda, cu un anumita amplitudine si o anumita frecventa si se verifica la iesirea amplificatorului, pe o sarcina artificiala, caracteristicile amplificatorului. Numai asa se pot vedea (pe un osciloscop) eventualele probleme ale amplificatorului- liniaritate, distorsiuni ale semnalului, posibile oscilatii etc pentru a se putea corecta, pe cat posibil. Orice alta apreciere dupa constructia amplificatorului, dupa ureche, devine extrem de subiectiva. Un amplificator de renume tocmai de aceea "suna" bine "ulterior" (nu intamplator), pentru ca are niste caracteristici electrice foarte bune, verificate si reglate de specialisti in domeniu.

Se subintelege de ce un semnal audio muzical injectat la intrarea unui amplificator audio, foarte bogat spectral si in armonici, nu poate fi urmarit si analizat pe ecranul unui osciloscop. Cu un semnal sinusoidal sau dreptunghiular, s-ar fi vazut clar diferentele (sau asemanarile) dintre cele doua amplificatoare postate in topicul de faţă. In cazul prezentat in topic, se vad doar diferentele.

Edited by constant7, 14 February 2016 - 21:32.

Postez un clip ca o sumara informare despre cum se testeaza un amplificator in conditii de laborator. Aici se vede testul si cu semnal triunghiular, mai putin folosit. In principiu, un amplificator care are un raspuns bun la un semnal dreptunghiular, se va comporta bine si la semnal triunghiular. Se vede clar pe osciloscop cum este distorsionat semnalul dreptunghiular din cauza SR (slew rate) scazut (viteza de raspuns). In acest caz, amplficatorul va suna "urat" la semnale rapide, gen chitara si chitara bass. Nu putem vorbi deci de faptul ca doua amplificatoare vor suna la fel decat in momentul cand se face o "analiza" pe osciloscop cu semnalele sinus, dreptunghi si triunghi si live, cu un semnal muzical adecvat. Se vor sesiza si diferente auditive cu siguranta.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/3F51YouNMLQ?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]