Vidul

@marxo, n-am timp să-ți citesc postul decât pe diagonală - sunt multe puncte puncte și recunosc mi-e și lene la ora asta.
dar, cuantica e un model care oferă o descriere bună a naturii cuantice. nu ești satisfăcut de asta, fă tu propriul limbaj capabil să descrie anumite fenomene, să explice experiențele etc..
ești liber. până una alta eu rămân la cuantică

marxo, on 10th October 2009, 10:35, said:

Fals.
A = {a imita pe cineva}
B = {a ajunge precum cineva}

Prima fraza se traduce in limbaj logic A =/=> B  [A nu implica B]
A doua fraza (asa-zis echivalenta) se scrie in acelasi limbaj B => non(A) [B implica non A]

Afirmatia inexistentei unei implicatii nu are echivalent logic. Prima fraza ramane asa cum este si atat.

O implicatie logica de tip C => D este echivalenta cu non(D ) => non(C ).
Tinand cont de non(non(A))=A, a doua fraza se poate echivala logic cu A => non(B ) [A implica non B], in mod evident o formula diferita de A nu implica B.

Quote

Deja la logica matematica dumneata mai ai ceva de lucru pana a obtine pe merit real o diploma de la liceu.
Incearca sa iti clarifici in primul rand intrebarile inainte de a posta ceva plin de puncte de suspensie.

  Scuze pentru OT

Edited by mdionis, 10 October 2009 - 13:49.

„de unde stim ce face fotonul cand se ...odihneste [?]” – (marxo)

Ce face fotonul, în raport cu un sistem de referință solidar cu el? Cât de lung este fotonul, cu coadă cu tot?
Cum se vede Universul vizavi de un asemenea sistem de referință?

CBV, on 10th October 2009, 18:12, said:

Parerea mea e ca  "nu are timp ". Adica timpul nu exista pentru el  în raport cu un sistem de referință solidar lui ...e sau o erore (d'a mea ) sau un paradox ..in sistemul asta .....si daca-i particula are coada covrig ...daca-i unda are coada sus !...Depinde in ce toane e ..ca nu e si una si alta in acelasi timp ... ca timp n-are am zis mai sus !

PS: Bine ca nu mi-ai raspuns la ce te-am intrebat anterior !!!!!!!!  

Edited by m3th0dman, 14 October 2009 - 16:34.

„ca nu e si una si alta in acelasi timp” – (marxo)

Păi, cică, ar fi undă – corpuscul. Sau nu mai e?

CBV, on 10th October 2009, 20:01, said:

Ce-i aia undă – corpuscul  ca nu s-a observat niciodata direct insusirea asta ....se observa pe rand sau una sau alta..... dar nu deodata ....e vorba de experiment (realitate!) si aparatura nu de teorie unde pot sa le combin cum vreau  !

"...atunci acest corp se transforma intr-o gaura neagra"

@ marxo: In transformarile Lorentz ai sa vezi ca daca un corp cu masa de miscare nenula atinge c atunci intradevar masa lui de miscare e infinit (apropos, gaura neagra nu e considerata ca avand masa infinit).

Acum daca te dai jos de unde te-ai suit, zi-mi o  particula cu masa de miscare nenula care atinge c.


In rest darami tot fara sa pui nimic in loc. Ca tine sunt mii.

Edited by accelerator, 10 October 2009 - 21:29.

CBV, on 10th October 2009, 21:57, said:

Da ne-a spus ...in plus ne a spus si ce sa nascocit mai intai si n-a tinut ...pa urma sa incercat altceva si nici acolo n-a mers ...pana la urma s-a gasit o explicatie care tinea cont de tote obiectiile ....recent au aparut obiectii noi si iar trebuie adaptat modelu' ...

...tu ce crezi? ...  cum ii variaza amplitudinea ..ca de frecventa n-are rost sa vorbim la unda asta ! poate ajunge la amplitudini de un km ...si daca da in ce conditii ....hahaha !N-am liceul treapta (a doua !)  ..dar tot nu m-a las.....insa de logica parca tot m-as tine ..ca altfel parca n-ar fi discutie !

PS: Ce zice efectul fotoelectric a lui Einstein ??? Si cum unda cu natura cuantica (adica in pachete) ? in plus de ce transversala si nu longitudinala unda ? ...hehehe ...ca asa trebuie .....
Acolo   de parca ar fi particula si ...dincolo de parca ar fi unda .....hehehe ...stiu melodia !

Edited by marxo, 10 October 2009 - 22:20.

Hai ca ati dat-o in diverse.

Natura luminii, fortele elementare cu cuantele lor de schimb, particulele elementare, relativitatea sunt studiate si ras-studiate. S-au construit teorii pe baza observabilelor, teorii care pana la momentul actual nu au intrat in conflict cu experimentul. Zona sensibila si cu care nu putem lucra in laborator este aceea a maselor mari (gravitatii enorme) care dupa cate se pare are cateva trickuri ascunse.

Daca am lua de exemplu relativitatea, pentru ca am vazut ca si pe asta o muradaresti marxo, modelul care descrie aceasta ramura a fizicii nu rateaza. Adica, daca masuram de 1000, sau 100000 de mii de ori, modelul asta traduce de fiecare data corect datele experimentale. Deci e reproductibil.

De exemplu, de ce LHC-ul nu poate accelera protonii aia dincolo de c? pentru ca au ajuns la 99,99% din c. De ce? Pentru oricata energie ai injecta in accelerator, protonul nu mai prinde viteza ci isi creste masa (energie mai mare), deci relativitate demonstrata a jdemia oara. La fel cu ciclotronul, de ce nu poti folosi ciclotronul in accelerarea particulelor pana la 99% din c? pentru ca are frecventa fixa si deci perioada fixa, iar particulele dupa ce trec de 10% din c incep sa se comporte relativist, adica timpul se dilata si deci perioada de succedare a pulsurilor si chiar durata pulsurilor se schimba. Coroborat cu rata fixa de repetitie a campului de accelerare particulele vor incepe sa fie franate.

In cuantica de exemplu, efectul de tunelare nu-l poate explica nici o alta ramura a fizicii fiindca practic dupa acestea este imposibil ca doua nuclee care au o anumita bariera Coulomb sa fuzioneze sub aceasta valoare. Ei, cuantica exlica si acest lucru.

Nu vreau sa-mi mai bat gura degeaba, dar e vremea sa dati cezarului ce-i al cezarului. Fizica construita pana acum e valida si supervalida. Nu comentez comentez corpuri precum gaurile negre, unde poti trai tinerete fara batranete fiindca timpul sta pe loc. Acestea nu sunt destul cunoscute.

Deci Marxo, zi-mi cand te-a inselat fizica incat te-ai suparat atat de tare?

e păcat că o discuție serioasă a luat-o pe arătură în halu ăsta. eu înțeleg că orice întrebare e legitimă, dar parcă nu m-ar tenta chiar așa să dăm haleală la toți trolii

gigel de hohențolărn, on 13th October 2009, 20:38, said:

Corect, sa speram ca moderatorul o sa faca curatenie in mesaje.... sau sa imparta avertismente

soarce, on 13th October 2009, 21:34, said:

de aici:

http://www.madsci.or...32585.Ph.r.html

http://www.ccmr.corn...x.html?quid=918

Am făcut cât de cât curat.

Cei care nu-s de acord ce scriu specialiștii in cărțile de domeniu să posteze la Dezbateri/Experimente ciudate.
Cei care vor să scrie în metafore, să posteze la literatorul.


Pe forum este permisă deschiderea de topicuri noi. Nu ezitați și faceți asta dacă vreți să vorbiți despre lumină/fotoni sau orice altceva despre ce nu se vorbește încă. Chiar dacă aici se vorbește despre vid nu-i bine să egalăm presiunea.

Conceptual, vidul ar trebui sa insemne o singularitate, un punct. Cel putin asa cred eu.
De aceea cred ca este folosit gresit cuvantul vid cand vorbim de spatiul dintre planete, galaxii. Pentru ca vidul ar trebui sa fie si lipsa spatiului. In general, vidul ar fi lipsa oricarui concept.

„In general, vidul ar fi lipsa oricarui concept.” – (misery_helga)

Poate că vă gândiți la neant. Dacă spunem: „spațiu vid”, spațiul ar exista. Dacă spunem: „mulțime vidă”, la ce ne referim? La conceptul de mulțime. Vidul poate fi lipsit de informație? Nu cred.

CBV, on 16th October 2009, 15:21, said:

Va rog dati-mi un exemplu de "spatiu vid" sau "multime vida" in natura observabila.

CBV, on 16th October 2009, 15:21, said:

Odata ce atasam informatie, vidul ala nu mai e vid.

Vidul poate fi definit prin lipsa a ceva, dar generalizand, el este lipsa a tot ce putem concepe.

VID, -Ă I. adj. 1. (despre spațiu) care nu conține nimic; gol. ♢ (fig.) lipsit de conținut, de idei. 2. (inform.) care caracterizează o informație nulă. II. s. n. spațiu lipsit de materie ponderală; vacuum (1). ♢ (fig.) sentimentul zădărniciei. (< fr. vide)

Edited by misery_helga, 16 October 2009 - 14:35.

„Va rog dati-mi un exemplu de "spatiu vid" sau "multime vida" in natura observabila.” - (misery_helga)

Sunt noțiuni din matematică, dar sa vă dau exemple obișnuite.
Un număr de telefon, scris pe o foaie de hârtie, este format din cifre. Cifrele nu se confundă. De ce nu se confundă? Pentru că sunt despărțite de ceva care nu conține nicio cifră. Acesta este spațiul vid, din punctul de vedere al cifrelor. Dacă pe acea foaie nu există nicio cifră, cifrele constituind o mulțime, avem o mulțime vidă de cifre. Neantul exclude și suportul, adică și hârtia. Lipsind suportul, lipsește posibilitatea existenței. D-asta am spus că vidul este ceva care există, comunicând informație.

CBV, on 16th October 2009, 16:23, said:

Da, vidul comunica lipsa informatiei. Lipsa puterii creeaza "vid de putere". Lipsa informatiei creeaza "liniste" ? Lipsa manifestarii creeaza nemanifestare. Sau nu cumva e invers ? De ce sa definim ceva prin lipsa ? Cine pe cine creeaza ?