Second Opinion
Folosind serviciul second opinion ne puteți trimite RMN-uri, CT -uri, angiografii, fișiere .pdf, documente medicale. Astfel vă vom putea da o opinie neurochirurgicală, fără ca aceasta să poată înlocui un consult de specialitate. Răspunsurile vor fi date prin e-mail în cel mai scurt timp posibil (de obicei în mai putin de 24 de ore, dar nu mai mult de 48 de ore). Second opinion – Neurohope este un serviciu gratuit. www.neurohope.ro |
De ce se aprinde greu "neonul"?
#19
Posted 03 October 2007 - 08:45
in urma cu mai multi ani cand mai ma ocupam de electronica am gasit un montaj de "starter" electronic
nu mai am schema, era ceva simplu, dar imi amintesc ca folosea o punte redresoare si nu avea nevoie de filamentele tubului, puteau fi arse pornea imediat tubul, intr-adevar dura ceva timp pana cand ajungea la luminozitate maxima DAR, in scurt timp (2-3 luni) tubul incepea sa se innegreasca la capete; continua sa functioneze, dar partea neagra de la capete se extindea continuu, ajungand panala 10-12 cm lungime, iar din partea luminoasa ramanea tot mai putin am stricat vreo 3 tuburi intr-un an Edited by aeon, 03 October 2007 - 08:45. |
#20
Posted 03 October 2007 - 14:59
c1=1..2 micro 400V
c2=c3= 10micro 350V d1,d2 =1N4007 Attached FilesEdited by marin.p, 03 October 2007 - 15:01. |
#21
Posted 03 October 2007 - 20:34
aeon, on Oct 3 2007, 09:45, said: in urma cu mai multi ani cand mai ma ocupam de electronica am gasit un montaj de "starter" electronic nu mai am schema, era ceva simplu, dar imi amintesc ca folosea o punte redresoare si nu avea nevoie de filamentele tubului, puteau fi arse pornea imediat tubul, intr-adevar dura ceva timp pana cand ajungea la luminozitate maxima DAR, in scurt timp (2-3 luni) tubul incepea sa se innegreasca la capete; continua sa functioneze, dar partea neagra de la capete se extindea continuu, ajungand panala 10-12 cm lungime, iar din partea luminoasa ramanea tot mai putin am stricat vreo 3 tuburi intr-un an Convertizorul aprinde tubul, chiar cu filamentele arse, in cazul asta viata tubului (oricum dusa, in modul clasic) este scurta, desi pare ciudat ( ai spune ca din moment ce poti obtine lumina de la un tub cu filamente arse, ar trebui sa dureze la infinit, ca altceva mai rau decat filament ars nu se poate intampla). Edited by betamax3, 03 October 2007 - 20:47. |
#23
Posted 03 October 2007 - 21:01
Quote Cred ca te referi la un converizor electronic.. alimentarea la 220v ca in schemele lui marin.p, dar totusi crede ca foloseam droselul in continuare oricum nu recomand, se duc tuburile repede |
#24
Posted 03 October 2007 - 21:29
#25
Posted 04 October 2007 - 09:40
cum care sunt?
vezi 4 posturi mai sus de fapt e a aceeasi schema |
#26
Posted 04 October 2007 - 09:51
Desi pozele atasate de marin.p nu mai pot fi vizualizate (cel putin de mine), dupa componentele date mai sus cred ca este vorba de un multiplicator de tensiune. Am facut si eu experimente cu astfel de montaje, utilizand direct tuburi cu filamente arse. In cazul meu, tuburile se defectau total dupa 3 - 12 zile de functionare neintrerupta. Deci aeon are dreptate.
Edited by betamax3, 04 October 2007 - 09:52. |
#27
Posted 06 October 2007 - 00:15
Da, sunt scheme de redresare cu dublare a tensiunii si cu condensator serie de limitare a curentului prin tub.
Acele scheme au beleaua ca "smulg" atomi metalici de pe filamentele arse sau nearse (tensiune de "aprindere" a gazului la rece este foarte mare) si chiar de pe terminale si ii depun la unul din capatele tubului, pe sticla rece. Apare innegrirea tubului si combinarea cu mercurul metalic din acesta, fapt care duce la stricarea lui definitiva. Schemele electronice cu aprindere instantanee se bazeaza pe generarea unei tensiuni alternative de inalta frecventa care amorseaza rapid tubul (limitarea curentului se face electronic). Desi depunerile sunt mult reduse, aprinderile repetate duc la smulgerea de atomi din metalul filamentelor. Schemele avansate preincalzesc filamentele circa 2 secunde pentru a realiza "aprinderea" gazului la tensiuni mai mici... Edited by SuperDuper, 06 October 2007 - 00:19. |
#28
Posted 07 October 2007 - 22:38
SuperDuper, on Oct 6 2007, 01:15, said: Da, sunt scheme de redresare cu dublare a tensiunii si cu condensator serie de limitare a curentului prin tub. Acele scheme au beleaua ca "smulg" atomi metalici de pe filamentele arse sau nearse (tensiune de "aprindere" a gazului la rece este foarte mare) si chiar de pe terminale si ii depun la unul din capatele tubului, pe sticla rece. Apare innegrirea tubului si combinarea cu mercurul metalic din acesta, fapt care duce la stricarea lui definitiva. Schemele electronice cu aprindere instantanee se bazeaza pe generarea unei tensiuni alternative de inalta frecventa care amorseaza rapid tubul (limitarea curentului se face electronic). Desi depunerile sunt mult reduse, aprinderile repetate duc la smulgerea de atomi din metalul filamentelor. Schemele avansate preincalzesc filamentele circa 2 secunde pentru a realiza "aprinderea" gazului la tensiuni mai mici... Nu are nimic de a face cu filamentul. In cazul schemei lui marin, filamentul joaca rol de prelungire a terminalelor, deci nu mai au vreun rol incandescent. Apoi schemele acelea functioneaza cu tuburi de pana la 8W, altfel descarcarea in curent continuu se face intre un anod si cator, deci inegal si duce la innegrirea tubului in zona terminalului care devine catod. |
|
#30
Posted 08 October 2007 - 02:11
Gheorghe Dracu, on Oct 7 2007, 16:38, said: Nu are nimic de a face cu filamentul. In cazul schemei lui marin, filamentul joaca rol de prelungire a terminalelor, deci nu mai au vreun rol incandescent. Apoi schemele acelea functioneaza cu tuburi de pana la 8W, altfel descarcarea in curent continuu se face intre un anod si cator, deci inegal si duce la innegrirea tubului in zona terminalului care devine catod. PS: Cataforeza este un cuvant "fancy" luat din franceza, din industria vopselelor, care descrie acelasi lucru... Edited by SuperDuper, 08 October 2007 - 02:13. |
#31
Posted 08 October 2007 - 10:51
Gheorghe Dracu, on Oct 7 2007, 23:38, said: Apoi schemele acelea functioneaza cu tuburi de pana la 8W Edited by betamax3, 08 October 2007 - 10:57. |
#33
Posted 01 November 2007 - 17:13
Gheorghe Dracu, on Oct 7 2007, 22:38, said: ...In cazul schemei lui marin, filamentul joaca rol de prelungire a terminalelor, deci nu mai au vreun rol incandescent. Apoi schemele acelea functioneaza cu tuburi de pana la 8W, altfel descarcarea in curent continuu se face intre un anod si cator, deci inegal si duce la innegrirea tubului in zona terminalului care devine catod. betamax3, on Oct 8 2007, 10:51, said: Eu am testat montaje similare (dupa o schema din Tehnium) pe tuburi de 20 W. La ele ma refeream in postul respectiv. Dar imi aduc aminte ca foloseam 4 diode si 4 condensatori... Gheorghe Dracu, on Oct 8 2007, 21:20, said: rectific: functioneaza BINE pana la 8W [ http://www.emil.matei.ro/img/lft2.png - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] Dupa cum se vede e un cvadruplor de tensiune de tip Latour si functioneaza bine pe tuburi de 20W si mai mult. Gheorge Dracu se refera la schema postata de marin.p, care, este in fapt tot un multiplicator de tensiune dar in configuratie de dublor, deci tensiunea disponibila pentru amorsarea descarcarii in tub e jumatate fata de cea furnizata de schema pe care presupun ca lucrat betamax. Tensiunea fiind mai mica, sigur ca va lucra mai prost pe tuburi mai lungi, si probabil nu se preteaza la tuburi mai lungi decat cele de 8W. De altfel, in anii cand erau in voga astfel de scheme (aprindere si stabilizare in DC), am facut multe teste si pe lampi mici, de 6W si 8W. Unele se aprindeau si la tensiuni mici, chiar sub 400V, dar, pentru o functionare sigura in orice conditii, mai ales iarna, la temperaturi foarte coborate, am adoptat practic un triplor Latour (pt lampi de 8W), asta dupa ce am facut masuratori complete pe toate componentele circuitului in functiune, stabilind tensiuni, curenti, puteri, randament. Personal am fost multumit de performantele schemei cu cvadruplor Latour pe toate variantele de putere testate la vremea respectiva (1983), mai ales ca aveam de multe ori in depozitul intreprinderii unde lucram, cantitati destul de mari de tuburi cu unul din filamente intrerupt (asa au venit din baza de aprovizionare, ori s-au scuturat pe drum) asa ca nu am fost nevoit sa le arunc. Chiar am facut instalatia intr-un atelier de proiectare cu lampi de 40W la fiecare planseta, toate alimentate prin circuite ca cel de mai sus si toate fiind din cele cu filamente intrerupte. Am ales valori optime pt componentele din schema astfel incat curentul prin tub in regim de lunga durata sa fie limitat in functie de fluxul luminos dorit fara a exagera inutil, pt a lungi cat mai mult viata tubului si a diminua cat de cat efectul pe care-l numeam "cataforeza" . Intr-adevar, la alimentarea in curent continuu a lampilor fluorescente, daca tuburile au o lungime mai mare de 0.6m, trebuie sa se asigure posibilitatea de a schimba periodic polaritatea tensiunii, deoarece, sub influenta campului electric, vaporii de mercur sunt transportati catre catod si tubul devine mai intunecos in regiunea anodica. Asa ca electricianul de serviciu inversa periodic lampa in soclu la plansetele respective... In plus, la capete, in zonele unde stiam ca tubul se va innegri, am infasurat o banda metalizata (staniol), banuiti din ce motive... Mai mult, pentru stabilizarea descarcarii am renuntat partial la rezistenta de limitare din schema inlocuind-o cu o lampa cu incandescenta, ceea ce este mai avantajos in comparatie cu utilizarea unui rezistor, deoarece o parte din energia consumata se transforma in lumina prin intermediul lampii cu incandescenta. Asa ca, una peste alta, astfel de montaje si-au dovedit la vremea lor utilitatea. Sigur ca actualmente, cand electronica de putere ne pune la dispozitie atatea componente cu care se pot face convertoare AC performante, n-o sa ne intoarcem la montajele cu alimentare in DC. Totusi, cei interesati, pot citi articolul aici. |
|
#34
Posted 02 November 2007 - 02:43
em2006, on Nov 1 2007, 17:13, said: Gheorge Dracu se refera la schema postata de marin.p, Intr-adevar, la alimentarea in curent continuu a lampilor fluorescente, daca tuburile au o lungime mai mare de 0.6m, trebuie sa se asigure posibilitatea de a schimba periodic polaritatea tensiunii, deoarece, sub influenta campului electric, vaporii de mercur sunt transportati catre catod si tubul devine mai intunecos in regiunea anodica. Schema oricum ar fi ea: dubloare sau cvadruploare de tensiune functioneaza poate si pt. tuburi de 58W. Dar fenomenul de innegrire e cu atat mai accentuat. In schema de mai sus din cate imi aduc aminte mai era si un fir infasurat in jurul tubului care ajuta la ionizarea gazului. |
#35
Posted 13 November 2008 - 20:08
Deci stiu ca atest topic este vechi...dar sper ca cineva ma va ajuta.
Am urmatoare intrebare.Cum poti sa pornesc un neon fara droser? Am un neon si vreau sa il agat la o baterie de 12V cu 15 amperi.De ce am nevoie?am incercat sa il agat direct dar se aprinde slab,si ramane rosu(si se incalzeste rau),deci vreo idee? Is cam paralel cu electronica.PLS HELP |
#36
Posted 13 November 2008 - 23:41
Ai nevoie de un invertor , citeste aici
http://forum.softped...t...866&hl=neon alte scheme http://www.electroni...com/blog/?p=551 http://members.misty.../don/flvdc.html http://www.zetex.com...es/apps/an1.pdf http://sirkuit.blogs...scent-lamp.html http://www.elecfree....amp-20w-driver/ http://www.talkingel...ntInverter.html |
Anunturi
▶ 1 user(s) are reading this topic
0 members, 1 guests, 0 anonymous users