Sign In
Create Account
This topic is locked
Back to top |
Chirurgia endoscopică a hipofizei
"Standardul de aur" în chirurgia hipofizară îl reprezintă endoscopia transnazală transsfenoidală. Echipa NeuroHope este antrenată în unul din cele mai mari centre de chirurgie a hipofizei din Europa, Spitalul Foch din Paris, centrul în care a fost introdus pentru prima dată endoscopul în chirurgia transnazală a hipofizei, de către neurochirurgul francez Guiot. Pe lângă tumorile cu origine hipofizară, prin tehnicile endoscopice transnazale pot fi abordate numeroase alte patologii neurochirurgicale. www.neurohope.ro |
Dacii si Romanii vorbeau o limba asemanatoare?
Last Updated: Mar 17 2012 09:09, Started by
argument-logica-adevar
, Aug 13 2006 13:48
·
0
0
#829
Posted 13 April 2008 - 12:09
|
Nu am, parca am vazut asta in "Scrierea sacra- Barsan I.", ori Istoria incepe in Carpati- I.vol", insa eu am reusit sa traduc si mai bine aceasta scriere dupa umila mea parere !!! Parerea mea este ca multe texte antice erau scrieri magice fara inteles, ori scrise de la dreapta spre stanga, in dialecte vulgarizate, de aceea sunt indescifrabile ! Daca peste 100 de ani pe cand nu vor mai exista popoare romanice, cineva va descoperi o scriere unde va identifica cuvintele romanesti: ceaslov, vecernie si zadie, va spune ca limba romana arata dupa aceste cuvinte, la fel si cu prescurtarile si poreclele srise pe peretii blocurilor (Beshu 2 PAK comando)- oare in ce limba este ?! 
Domnule Florin Croitoru, nevastã-mea ºi-a luat titlul de doctor (dupã studii prin Touluse) în biochimie ºi geneticã. Prietena ºi asociata ei este specialistã (cu burse prin S.U.A.) în geneticã umanã. Aºa cã las-o moartã cu rãzboiul meu contra protocoalele genetice... Eu sunt foarte deschis spre nou ºi nu am prejudecãþi de istorie. Apropo, am un vãr care se ocupã de spectrofotometrie ºi studiul chimiei materialelor cu ajutorul rezonanþei magneto-nucleare, a lucrat mai mult prin Anglia. ªi mai un prieten care a avut astfel de preocupãri (acum s-a lãsat pur ºi simplu de meserie). Oare nu au fi de folos în studiul plumbului din plãcuþe? Iar despre caracterul etno-cultrual ºi social-economic populaþiei de rând pe vremea împãraþilor iliri din regiunea în care aceºtia s-au nãscut nu v-ar strica niºte lecturi. Din pãcate pentru voi dacomanii, adevãrul istoric este bine documentat (ºi studiat de cercetãtori locali ai perioade romane a locului) ºi este acela descris de mine. Ultimii care ºi-au revendicat ascendanþa dacã ºi au glorificat trecutul dac au fost romanii "foarte romani" din Illyria. Voi sunteþi niºte epigoni lamentabili cu romanofobia voastrã. "Ultimii daci" erau foarte mândri de Imperiul Roman (carpodacii nu e sigur cã erau chiar daci, oricum au ieºit din istorie dupã relaþii bune cu Imperiul Roman). Vã rog sã aveþi amabilitatea sã nu mai îmi rãspundeþi în interiorul citatelor din mesajele mele cu speranþa ticãloasã cã aºa veþi avea ultimul cuvânt. 1.) Aceste placute nu pot fi datate (radiometric ori magnetic) deoarece sunt copii recente dupa cele autentice de aur care au fost topite de Carol II ! 2.) Calipizii, Tolistoboii/Coistoboii, etc, cunoastem si este posibil ca aceste populatii sa aiba macar nume celtice, ori chiar sa fi fost mixte (anticii aratau ca in Transilvania existau triburi celto-scitice )!!!, triburiile s-au amestecat, la fel si limbiile, de aceea traca de idioma italica, probabil ca in perioada lui Decebal nu mai era la fel de pura si de larg raspandita ca pe vremea lui burebista ori mai inainte ! 
|
#830
Posted 13 April 2008 - 12:12
|
Quote Nu sunt mai mult de 50 de cuvinte, Restul sunt toponimie si onomastica din diferite texte grecesti si latinesti, dar si multe presupuneri care se bazeaza pe pe asemanarile de vocabular. Intrebarea mea este urmatoarea: Dumneavoastra sunteti sigur ca Dacii vorbeau limba tracã ? Exista vreo descoperire in Dacia care sa confirme acest fapt ? Pai sa le luam pe rand, m-ai intrebat daca mai exista inscriptii in limba de pe inelul trac, mai exista 4 deci. De nicaieri nu rezulta ca trebuie sa citim R grec ca P lantin asa cum face florincroitoru (mai ales ca in acelasi text avem si P grec), nici z nu il citim ca "ce". Eu am obiectat ca citirea si traducere pe care pretinde ca le-a facut susnumitul , sunt pure inventii, am putea pretinde la fel de bine daca ne luam dupa rationamentul lui, ca acolo scrie "capra cu trei iezi" modificand literele dupa cum ne convine si sa zicem ca asa scriau tracii cu litere grecesti carora le modifica sunetul, bullshit. Dacii vorbeau un dialect trac sau o limba apropiata. Avem marturia grecilor antici care ne spun ca dacii erau traci si avem cateva nume tracice care isi au corespondenta in numele dacice (conform unor inscriptii cu aceste nume descoperite in perioada romana). In fine avem limba albaneza cu care impartasim cateva cuvinte ce se regaseau asadar atat in limba dacilor cat si a tracilor. Avem sunetul "ã" folosit in balcani doar de noi, bulgari si albanezi, deci un fonetism tracic. Suficiente argumente ca sa spunem ca limbile dacilor si tracilor erau cel putin asemanatoare daca nu cumva era vorba de dialecte diferite ale aceleiasi limbi. Quote Greek alphabet Daca nu imi arati un alfabet dacic tot degeaba, sau macar unul grec in care P (rho) se citeste ca p latin (sau pi grec). 
Edited by tihomir, 13 April 2008 - 12:15. |
#831
Posted 13 April 2008 - 12:28
|
Pai sa le luam pe rand, m-ai intrebat daca mai exista inscriptii in limba de pe inelul trac, mai exista 4 deci. De nicaieri nu rezulta ca trebuie sa citim R grec ca P lantin asa cum face florincroitoru (mai ales ca in acelasi text avem si P grec), nici z nu il citim ca "ce". Eu am obiectat ca citirea si traducere pe care pretinde ca le-a facut susnumitul , sunt pure inventii, am putea pretinde la fel de bine daca ne luam dupa rationamentul lui, ca acolo scrie "capra cu trei iezi" modificand literele dupa cum ne convine si sa zicem ca asa scriau tracii cu litere grecesti carora le modifica sunetul, bullshit. Dacii vorbeau un dialect trac sau o limba apropiata. Avem marturia grecilor antici care ne spun ca dacii erau traci si avem cateva nume tracice care isi au corespondenta in numele dacice (conform unor inscriptii cu aceste nume descoperite in perioada romana). In fine avem limba albaneza cu care impartasim cateva cuvinte ce se regaseau asadar atat in limba dacilor cat si a tracilor. Avem sunetul "ã" folosit in balcani doar de noi, bulgari si albanezi, deci un fonetism tracic. Suficiente argumente ca sa spunem ca limbile dacilor si tracilor erau cel putin asemanatoare daca nu cumva era vorba de dialecte diferite ale aceleiasi limbi. Daca nu imi arati un alfabet dacic tot degeaba, sau macar unul grec in care P (rho) se citeste ca p latin (sau pi grec). - Iata lista de cuvinte presupuse a fi dacice: http://en.wikipedia....e_Dacian_origin |
#832
Posted 13 April 2008 - 12:39
|
Quote - Iata lista de cuvinte presupuse a fi dacice: Si ti se pare ca seamana cu latina? Eu te-am intrebat de un alfabet grec unde P (ro) se citeste ca p latin sau despre un alfabet din partile astea care seamana cu hierogliefele, pictogramele sau literele arabe, unul din alea care apar pe plachete. Quote vorbiþi prostii ºi am mai arãtat cã litera aceea putea însemna ceva într-o parte Nu ati aratat, asa sustineti dar fara dovezi, e o diferenta uriasa. La fel cu rho=pi , pura inventie, de fapt nu aveti nici o dovada pentru nici una din enormitatile pe care le debitati cu nonsalanta. De ce nu as putea sa pun si eu ca rho grec, tracii il citeau "coco", ca asa simt eu ca il citeau si punct. Sunteti de ras.  P.S. : codru nu e dacic, e latin, de la quodrum Edited by tihomir, 13 April 2008 - 12:46. |
#833
Posted 13 April 2008 - 13:45
|
Si ti se pare ca seamana cu latina? Eu te-am intrebat de un alfabet grec unde P (ro) se citeste ca p latin sau despre un alfabet din partile astea care seamana cu hierogliefele, pictogramele sau literele arabe, unul din alea care apar pe plachete. Nu ati aratat, asa sustineti dar fara dovezi, e o diferenta uriasa. La fel cu rho=pi , pura inventie, de fapt nu aveti nici o dovada pentru nici una din enormitatile pe care le debitati cu nonsalanta. De ce nu as putea sa pun si eu ca rho grec, tracii il citeau "coco", ca asa simt eu ca il citeau si punct. Sunteti de ras. P.S. : codru nu e dacic, e latin, de la quodrum P=ro si doar atat; insa putem imagina ceva in genul alfabetului slav unde literele capata alte valori fonetice, cred ca asta insinueaza domnul Florin ! Cu privire la cuvintele dacice (baiat -------boy (engl.), la fel girl----------gineceu /gimnos (gr.) Nu avem cuvinte specifice dacice, de aceea Daca semana cu italica. Geografia ne arata ca Traco-moeso-geto-daco-carpii, au aparut din fondul comun proto-european pre-italic, si s-au format in zona de interferenta celto-greco-iranica, cu asertiuni germanice, etc.
Edited by Cyber-sapiens, 13 April 2008 - 13:46. |
#834
Posted 13 April 2008 - 14:43
|
Quote P=ro si doar atat; insa putem imagina ceva in genul alfabetului slav unde literele capata alte valori fonetice, cred ca asta insinueaza domnul Florin ! Asta insinueaza dar fara dovezi. Alfabetul slav e derivat din cel grec dar e totusi alt alfabet cu litere specifice, diferit, pe cand inscriptia de pe inel e in alfabet grec pur, toate literele sunt grecesti, clare si limpezi. Quote Nu avem cuvinte specifice dacice, de aceea Daca semana cu italica. E o afirmatie din burta din moment ce nu stim decat o mica parte din cuvintele dacice dar si acea mica parte nu are cuvinte comune cu italica decat foarte putine. Moº, balega, iapa, dama, din, mal, unde se regasesc in latina sau alta limba italica? Iar baiat/boy, daca au vreo legatura e cu germanica, nicidecum cu latina, in fine in latina nu avem sunetul ã, sunet care erau in limba daca, deci daca nu era apropiata de latina ci mai aproape era de limbile iranice, de sanskrita si de albaneza de azi. Cu alte cuvinte iar vorbesti prãpãstii. Edited by tihomir, 13 April 2008 - 14:47. |
#835
Posted 13 April 2008 - 17:05
|
Tot ce ai spus referitor la mitologia lupului la daci si la romani este adevarat dar nu poti trage de aici concluzia ca erau popoare inrudite. Popoarele altaice au si ele o mitologie a lupului dar nimanui nu i-a trecut prin cap pana acum sa spuna ca turcii si dacii erau popoare inrudite bazandu-se pe acest aspect. Tracii erau mai inruditi cu grecii decat cu italicii dar aceasta inrudire nu mergea pana acolo incat limbile lor sa fie similare, deci cu atat mai putin sa fi semanat cu latina. Referitor la placute si "alfabetele" de pe ele, afara de cel neogrec mai apar niste pseudo-alfabete de genul asta : |
#836
Posted 13 April 2008 - 17:30
|
Dacii ºi romanii vorbeau o limbã asemãnãtoare. Ce pãcat cã nu doare.
Nu am, parca am vazut asta in "Scrierea sacra- Barsan I.", ori Istoria incepe in Carpati- I.vol", insa eu am reusit sa traduc si mai bine aceasta scriere dupa umila mea parere !!! |
#837
Posted 13 April 2008 - 17:30
|
Într-o carte a lui Paul Lazãr Tonciulescu, dacomanã, se demonstra asemãnarea uimitoare dintre limba occitanã (vorbitã încã în sud-estul Franþei, la Marea Mediteranã) ºi limba românã. Acolo au trãit volcii despre care Iulius Caesar spune cã înþeleg latineºte în jurul anul -50. Volcii coborâserã cu câteva sute de ani în urmã din nordul Alpilor de pe Dunãrea Superioarã. În jurul anul -300 tot de acolo au nãvãlit pe Dunãre atacându-i pe greci inclusiv în Asia Micã. Aceºtia ar fi cei numiþi de grecii care i-au respins "celþi" adicã "sãritori din întuneric". Acele triburi vor fi prinse de cucerirea romanã în partea dreaptã a Dunãrii de Mijloc ºi de Jos (mult mai prielnicã omului decât Câmpia Tisei sau Bãrãganul) ºi, deºi oamenii ºi-au pãstrat obiceiurile (îmbrãcãmintea, decorarea mormintelor) ºi sub romani, în Pannonia se vorbea ºi se scria în jurul anului 1 o latinã mai corectã decât chiar la Roma. Cam asta a fost istoria limbii române în date de care am auzit eu pânã la Naºterea lui Cristos. S-a demonstrat paleolingvistic, pe cu totul alte cãi, cã limba românã preroamnã sau prelatinã era foarte asemãnãtoare cu limba de azi, deci foarte asemãnãtoare cu latina. Este clar vorba de limba acelor celþi dunãreni, care este prea puþin probabil sã fi fost aceeaºi cu limba lui Decebal. Pentru mine rãmâne însã un mister de ce strãmoºii noºtri au înfiinþa Dacia Aurelianã, s-au considerat "daci dupã daci" ºi s-au mândrit cu trecutul dac. Strabon spune, lucru confirmat arhelogic, cã acei celþi trãiau foarte amestecaþi cu traco-geto-dacii în regiunea respectivã. În vestul ei baºtinaºii de la sosirea celþilor erau iliri cu care celþii erau, se pare, "fraþi". Cred cã existã totuºi izvoare din acele timpuri (în jurul anului 300, în aceeaºi perioadã când are loc ºi creºtinarea strãmoºilor noºtri) care ar putea elucida de ce ne plãcea sã ne autodenumim romani daci, în perioada lui Galeriu. Ar trebui lãmurit deci sensul cuvântului dac în diferite perioade ºi culturi. Dacã nu o vor face ºi vor continua sã se complacã în elogii adresate unei fictive multimilenare naþiuni dace aceºti dacomani se vor compromite definitiv. Plãcuþele acelea, pe care pretinde Florin Croitoru cã le poate descifra, ar putea fi într-o limbã românã veche tocmai din perioada când ridicam osanale dacilor. Eu rãmân la convingerea cã nici traco-geto-dacii preromani, nici anþii, nici gepizii nu au vorbit limbi asemãnãtoare cu româna de azi, cã nici poporul român, nici limba lui nu se trag de la aceste triburi sau popoare. |
#838
Posted 13 April 2008 - 17:43
|
[quote name='Diogene' post='4410133' date='Apr 13 2008, 11:44']Domnule Florin Croitoru, nevastã-mea ºi-a luat titlul de doctor (dupã studii prin Touluse) în biochimie ºi geneticã.(ºi de aia v-a crescut cultura !) Prietena ºi asociata ei este specialistã (cu burse prin S.U.A.) în geneticã umanã.(ºi de aici aþi cîºtigat culturã?) Aºa cã las-o moartã cu rãzboiul meu contra protocoalele genetice..(pãi.d-ta cu ce te lauzi ?). Eu sunt foarte deschis spre nou ºi nu am prejudecãþi de istorie. Apropo, am un vãr care se ocupã de spectrofotometrie ºi studiul chimiei materialelor cu ajutorul rezonanþei magneto-nucleare, a lucrat mai mult prin Anglia. ªi mai un prieten care a avut astfel de preocupãri (acum s-a lãsat pur ºi simplu de meserie). Oare nu au fi de folos în studiul plumbului din plãcuþe?(ba da; au fãcut ceva sau fac acum în aceastã problemã?)
Iar despre caracterul etno-cultrual ºi social-economic populaþiei de rând pe vremea împãraþilor iliri din regiunea în care aceºtia s-au nãscut nu v-ar strica niºte lecturi.(depinde de care sînt) Din pãcate pentru voi dacomanii, (insolenþã de puºtan) adevãrul istoric este bine documentat (ºi studiat de cercetãtori locali ai perioade romane a locului) ºi este acela descris de mine.(modestia nu a ajuns la dv dar obrãznicia ,da) Ultimii care ºi-au revendicat ascendanþa dacã ºi au glorificat trecutul dac au fost romanii "foarte romani" din Illyria.(sigur ?) Voi sunteþi niºte epigoni lamentabili cu romanofobia voastrã.(dacã doriþi un dialog mai învãþaþi sã vã exprimaþi) "Ultimii daci" erau foarte mândri de Imperiul Roman (carpodacii nu e sigur cã erau chiar daci, oricum au ieºit din istorie dupã relaþii bune cu Imperiul Roman).(aaaaa ultimii daci ....ne e sigur cã erau daci.....3 linguriþe de suc de logicã pe zi vã recomand) Vã rog sã aveþi amabilitatea sã nu mai îmi rãspundeþi în interiorul citatelor din mesajele mele cu speranþa ticãloasã cã aºa veþi avea ultimul cuvânt.(sînteþi pe arãturã ºi obraznic ºi pigmeu; e f uºor de rãspuns în interiorul citatelor; de rãspuns rãspund cum gãsesc eu de cuviinþã)[/quote] Edited by florincroitoru, 13 April 2008 - 17:45. |
|
#839
Posted 13 April 2008 - 17:47
|
Quote si impartasind in parte aceleasi credinte si mituri, cea cu lupul fiind doar una dintre ele ( mai sunt cele cu zeii de care am pomenit, si chiar strigoii, de ex. ) Credinta in strigoi o avem de la slavi, restul ce spui tu se numeste sincretism. Uita-te numai la mitologia greco-romana (se vede si din nume) unde au nu doar zei comuni dar si eroi mitologici comuni, nu vine dintr-o inrudire straveche si e mai recenta, romanii o copiaza de la greci. Si Marte si Bachus sunt dati ca nascuti de aici, dar asta ziceau greco-romanii (pentru ca dacii erau razboinici si cam betivi au zis grecii ca de aici vin zeii razboiului si ai vinului), nu dacii, nu e atestat nicaieri ca dacii ar fi avut aceeasi zei cu grecii/romanii, decat dupa cucerirea romana. Ce incerc sa spun e ca inrudirea romanilor cu dacii e fortata, da ei erau ceva "rude" cum sunt toti indo-europenii intre ei dar cam atat. Cat de latine iti suna tie numele dacice, dar numele de orase dacice, dar cuvintele presupus dacice, sincer, iti suna a cuvinte/nume latine (Dapix, dava, dama, Burebista, iapa, mânz, buzã, brusture, etc.)? |
#840
Posted 13 April 2008 - 18:13
|
Poþi sã zici ce-ai zice, sînt indivizi care nu pot gîndi nici 5 minute altfel, Tihomir e unul.....nu ºi nu acolo e alfabetul grec,ºtie el ,uite domne literele....degeaba argumente ,exemple de ceea ce se întîmplã cu alfabetul latin.....n-aude n-a vede.....ia citeºte dãºteptu taichii, textili ungureºti,franþuzeºti dupã regulile latineºti cã e alfabet latin acolo,ce, nu ºtii ?
Credinta in strigoi o avem de la slavi, restul ce spui tu se numeste sincretism. Uita-te numai la mitologia greco-romana (se vede si din nume) unde au nu doar zei comuni dar si eroi mitologici comuni, nu vine dintr-o inrudire straveche si e mai recenta, romanii o copiaza de la greci. Si Marte si Bachus sunt dati ca nascuti de aici, dar asta ziceau greco-romanii (pentru ca dacii erau razboinici si cam betivi au zis grecii ca de aici vin zeii razboiului si ai vinului), nu dacii, nu e atestat nicaieri ca dacii ar fi avut aceeasi zei cu grecii/romanii, decat dupa cucerirea romana. Ce incerc sa spun e ca inrudirea romanilor cu dacii e fortata, da ei erau ceva "rude" cum sunt toti indo-europenii intre ei dar cam atat. Cat de latine iti suna tie numele dacice, dar numele de orase dacice, dar cuvintele presupus dacice, sincer, iti suna a cuvinte/nume latine (Dapix, dava, dama, Burebista, iapa, mânz, buzã, brusture, etc.)?
Bine, da, si mongolii lui Gingis han, si unii amerindieni venerau lupul, sau aveau un cult al lui. Dar acestea erau popoare indepartate, si din alte perioade de timp. Eu am spus despre daci si romani, ca doua popoare posibil "infratite", originare din aceeasi arie geografica, la inceputurile lor, si impartasind in parte aceleasi credinte si mituri, cea cu lupul fiind doar una dintre ele ( mai sunt cele cu zeii de care am pomenit, si chiar strigoii, de ex. ). Aceasta ne poate duce la ipoteza ca impartaseau, in parte, cel putin, si aceeasi limba, sau vorbeau dialecte asemanatoare, in parte, desigur influentate de trecerea timpului, si de contactul cu alte populatii. Parerea mea este ca geto-dacii au fost cea mai conservatoare populatie europeana, pastrand cel mai bine vechile caracteristici proto indo-europene ( si chiar pre indo-europene, deci ale vechii civilizatii a Europei, dinaintea indo-europenilor ), lucruri comune mai multor limbi, originare de fapt din aceeiasi radacina, de aici si confuzia cu existenta unor influente din diverse limbi in limba rom^na, cat si "miracolul" "supravietuirii" acesteia, intr-un teritoriu inconjurat de alte culturi/civilizatii, precum si asemanarea acesteia cu unele dialecte ale francezei sau italienei, sau spaniolei, dar si multe cuvinte asemanatoare cu limbi baltice, albaneza si sanscrita ( sau chiar si persana, uneori ), sau chiar identice in cele doua limbi, avand in vechime poate si acele elemente "ne" ( eu as zice "pre" ) indo-europene de care vorbeste domnisoara Aurora Petan |
#841
Posted 13 April 2008 - 18:20
|
Credinta in strigoi o avem de la slavi, restul ce spui tu se numeste sincretism. Uita-te numai la mitologia greco-romana (se vede si din nume) unde au nu doar zei comuni dar si eroi mitologici comuni, nu vine dintr-o inrudire straveche si e mai recenta, romanii o copiaza de la greci. Si Marte si Bachus sunt dati ca nascuti de aici, dar asta ziceau greco-romanii (pentru ca dacii erau razboinici si cam betivi au zis grecii ca de aici vin zeii razboiului si ai vinului), nu dacii, nu e atestat nicaieri ca dacii ar fi avut aceeasi zei cu grecii/romanii, decat dupa cucerirea romana. Ce incerc sa spun e ca inrudirea romanilor cu dacii e fortata, da ei erau ceva "rude" cum sunt toti indo-europenii intre ei dar cam atat. Cat de latine iti suna tie numele dacice, dar numele de orase dacice, dar cuvintele presupus dacice, sincer, iti suna a cuvinte/nume latine (Dapix, dava, dama, Burebista, iapa, mânz, buzã, brusture, etc.)? |
#842
Posted 13 April 2008 - 18:43
|
- pentru a gasi limba daca, eszte suficient sa analizam numeralul in limba romana !
The ordinal numerals in Latin are: prímus, secundus/alter, tertius, quártus, quíntus, sextus, septimus, octávus, nónus, decimus. Numerals Ordinal numerals from the La Graufesenque graffiti 1. cintus, cintuxos (Welsh cynt "before, in front", Breton kent "in front", Old Irish céta, Modern Irish céad "first") 2. allos (Welsh ail, Breton eil, OIr aile 'other', Modern Irish eile) 3. tritios (Welsh trydydd, Breton trede, OIr treide, Modern Irish treas) 4. petuarios (Welsh pedwerydd, Breton pevare, OIr cethramad) 5. pinpetos (Welsh pumed, Breton pempet, OIr cóiced) 6. suexos (maybe mistaken for suextos, Welsh chweched, Breton c'hwec'hved, OIr seissed) 7. sextametos (Welsh seithfed, Breton seizhved, OIr sechtmad) 8. oxtumetos (Welsh wythfed, Breton eizhved, OIr ochtmad) 9. nametos (Welsh nawfed, Breton naved, OIr nómad) 10. decametos, decometos (Welsh degfed, Breton degvet, OIr dechmad, Celtiberian dekametam) The ancient Gaulish language was closer to Latin than modern Gaelic languages are to modern Romance languages. Manx -English -Nearest Irish -equivalent NearestScottish -Gaelic equivalent un / nane one aon (a haon) / amháin aon daa / jees two dó, dhá / beirt / dís dà / dithis tree three trí trì kiare four ceathair, ceithre ceithir queig five cúig còig sheh six sé sia shiaght seven seacht seachd hoght eight ocht (a hocht) ochd nuy nine naoi naoi jeih ten deich deich nane jeig eleven aon déag aon deug daa yeig twelve dó dhéag dà dheug SANSKRIT -NumeralsThe numbers from one to ten: éka- dva- tri- catúr- páñcan- ºáº- saptán- aºtá- návan- dá¶an- The numbers one through four are declined. Éka is declined like a pronominal adjective, though the dual form does not occur. Dvá appears only in the dual. Trí and catúr are declined irregularly: Three -Four Masculine Neuter Feminine Masculine Neuter Feminine Nominative -tráyas trī́ṇi tisrás -catvā́ras catvā́ri cátasras Accusative -trīn trī́ṇi tisrás -catúras catvā́ri cátasras Instrumental -tribhís tisṛ́bhis -catúrbhis catasṛ́bhis Dative -tribhyás tisṛ́bhyas -catúrbhyas catasṛ́bhyas Ablative -tribhyás tisṛ́bhyas -catúrbhyas catasṛ́bhyas Genitive -triyāṇā́m tisṛṇā́m -caturṇā́m catasṛṇā́m Locative -triṣú tisṛ́ṣu -catúrṣu catasṛ́ṣu ITALIAN +Counting to twenty: One: uno /ˈuno/ Two: due /ˈdue/ Three: tre /tre/ Four: quattro /ˈkwattro/ Five: cinque /ˈʧiŋkwe/ Six: sei /ˈsɛi/ Seven: sette /ˈsɛtte/ Eight: otto /ˈɔtto/ Nine: nove /ˈnɔve/ Ten: dieci /ˈdjɛʧi/ Eleven: undici /ˈundiʧi/ Twelve: dodici /ˈdodiʧi/ Thirteen: tredici /ˈtrediʧi/ Fourteen: quattordici /kwat'tordiʧi/ Fifteen: quindici /ˈkwindiʧi/ Sixteen: sedici /ˈsediʧi/ Seventeen: diciassette /diʧas'sɛtte/ Eighteen: diciotto /di'ʧɔtto/ Nineteen: diciannove /diʧan'nɔve/ Twenty: venti /'venti/ [edit] Indo-European languages Proto-Indo-European *oinos/*oiwos /*oikos/*sems *duwou *treies *kʷetwores *penkʷe *s(w)eḱs *septṃ *oḱtou *newṇ *deḱṃt Celtic languages 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Breton mann unan daou (m) div (f) tri (m) teir (f) pevar (m) peder (f) pemp c’hwec’h seizh eizh nav deg Breton, Old un dou/dau tri petguar pemp hue seith/seidth eith nau dec Cornish, Late idn/ônen deu/deau trŷ/trei pajer/padzhar pemp wheh seyth eyth/eath now/naw deg/dêag Unified Cornish[2] man onan (m) unn (f) dew (m) diw (f) tri (m) teyr (f) peswar (m) peder (f) pymp hwegh seyth eth naw deg Gaulish oino do tri petor pempe suekos sextam oxtu nau decam Irish: counting objects people nialas/náid a haon amháin duine amháin a dó dhá beirt a trí trí triúr a ceathair ceithre ceathrar a cúig cúig cúigear a sé sé seisear a seacht seacht seachtar a hocht ocht ochtar a naoi naoi naoiniúr a deich deich deichniúr Manx neunhee nane jees tree kiare queig shey shiaght hoght nuy jeih Scottish Gaelic neoni aon dhà trì ceithir còig sia seachd ochd naoi deich Welsh dim un dau (m) dwy (f) tri (m) tair (f) pedwar (m) pedair (f) pump chwech saith wyth naw deg Welsh, Old un dou/deu tri petwar pimp chwech seyth oith naw dec Germanic languages 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Proto-Germanic *ainaz *twa *þrijiz *fiþwōriz *fimfi *sehs *sibun *ahtō *niwun *tehun Gothic * in the Latin alphabet: ains twai þreis fidwor fimf saíhs sibun ahtau niun taíhun Gothic, Crimean * in the Latin alphabet: ene tua tria fyder fyuf seis sevene athe nyne thiine Afrikaans nul een twee drie vier vyf ses sewe agt nege tien Bairisch (Bavarian) null/nui oàns zwoà drei viàr(è) fümf(è) sêks(è) siem(è) åcht(è) nein(è) zêhn(è) Dutch nul één twee drie vier vijf zes zeven acht negen tien Flemish ièn twiè drie viere vuvve zèsse zēvne achte nēgne tiene Frisian, West nul ien twa trije fjouwer fiif seis sân acht njoggen tsien Frisian, Old en twe thre fiuwer fif sex sigun achta nigun tian Frisian, Saterland aan twæi træi fjauer fieuw sæks sogen oachte njugen tjoon English zero / nil / nought one two three four five six seven eight nine ten English, Old an ān [ɑːn] tƿa twā [twɑː] þri þrī [θriː] feoƿer fēower [feːower] fif fīf [fiːf] sex sex [seks] seofon seofon [seovon] eahta eahta [æɑxta] niȝon niġon [nijon] tien tīen [tiːyn] Kentish Old English án twá þrío fíower fíf/víf siox siofun eahta niogan/neogan tén/téon Northumbrian Old English án twá þrío fíower fíf sex seofu/siofu æhto níone tén/téo/téa English, Middle ón twó thréo fower/foure fyve syxe seovene eyghte nyne/nighen tene English, Chaucerian (Middle) oon two thré fowre five syxe/sexe sevene eighte nyne ten Scots nocht ane twa three fower five sax sieven aicht nine ten Yola oane twye dhree vowér veeve zeese zebbem ayght neene dhen German (listen) null eins zwei, zwo drei vier fünf sechs sieben acht neun zehn Low German null een twee dree veer fiev söss söven acht negen tien Cimbrian òan zbeen drai viar vüf sèks siban acht naün zègan German, Pennsylvania eens zwee drei vier fimf sex siwwe acht nein/neine zeh German, Swiss/Alemannic ei (m/f) eis (n) zwe (m) zwo (f) zwöi/zwei (n) drei (m/f) drü (n) vier foif/föif/füüf sächs siibe/sibe acht nüün zäh Yiddish אײנס צװײ דרײ פיר פינף זעכס זיבן אכט נײן צען Luxembourgish eent zwee dräi véier fënnef sechs siwen aacht néng zéng Pfaelzisch oans zwoa drei viare fümpfe sex siem/sibm åchde nein zehn/zéchen Plautdietsch een twee dree fea fief sass säwen acht näajen tian Saxon, Northern Low een twee dree veer fief söß söven acht negen teihn Silesian, Lower ans zwie drei vier fümf sechs siewa/sieba acht nåin zeha Swabian oes zwoe droe vier fümf sechs siibe acht noen zaen Dalecarlian ienn twer trair fiuärer fem sjäks sju åtta niu tiu Danish nul en (et) to tre fire fem seks syv otte ni ti Faroese null ein (m & f) eitt (n) tveir (m) tvær (f) tvey (n) tríggir (m) tríggjar (f) trý (n) fýra fimm seks sjey átta níggju tíggju Icelandic núll einn (m) ein (f) eitt (n) tveir (m) tvær (f) tvö (n) þrír (m) þrjár (f) þrjú (n) fjórir (m) fjórar (f) fjögur (n) fimm sex sjö átta níu tíu Icelandic, Old einn tueir þrír fiórer fimm sex siau átta nío tío Jamska ein tvo tri fyyr fem seks sju åått ni ti Norn en twa tre føre/få siks sju ni ti Norwegian, Bokmål null en (ei/ett) to tre fire fem seks sju (syv) åtte ni ti Norwegian, Nynorsk null ein (ei/eitt) to tre (tri) fire fem seks sju åtte ni ti Norse, Old einn tveir þrír fjórir fimm sex sjau átta níu tíu Scanian ein tvåo tre fīra fem säx/säjs sjuu/sjyy åta nie tie Swedish noll en (ett) två tre fyra fem sex sju åtta nio tio Italic and Romance languages 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Aragonese zero un/uno dos tres cuatro/cuatre zinco/zingo seis/sais siete/siet güeito/ueito nueu diez Aranese un,ua dus,dues tres quate cinc sies sèt ueit nau dètz Aromanian unu doi trei patru tinti shase shapte optu noaua date Asturian cero ún dos trés cuatro cinco seis siete ocho nueve diez Auvergnat vun dou trei catre sin siei sé veu neu dié Catalan zero u/un, una dos, dues tres quatre cinc sis set huit/vuit nou deu Corsican zeru unu, una dui, duie trè quattru cinque sei sette ottu nove dece Dalmatian join doi tra kwatro èenk si sapto guapto nu dik Emilio-Romagnolo vón du trì cuatar sinc sḗs sét ót nṓv dḗz Faliscan DV TRIS *CVICVE ZEX *ZEPTEN OCTV *NEVEN Franco-Provençal zérô yon, yena dos, doves três quatro cinq siéx sèt huit nô diéx French zéro un (m) une (f) deux trois quatre cinq six sept huit neuf dix Friulian zero un, une doi, dôs trê cuatri cinc sîs siet vot nûf dîs Galician cero un dous tres catro cinco seis sete oito nove dez Gascon un, ua dus, duas tres quate cinc shèis sèt ueit nau dètz Genoese ün, ün-a duî, dùe tréi, trèe cuatru sincue sê sète ötu nööve dêxe Istro-Romanian ur doi trei påtru ținț șåse șåpte opt, osan devet deset, zåțe Italian zero uno due tre quattro cinque sei sette otto nove dieci Jèrriais un, eune iun, ieune deux trais quat' chînq, chîntch, chîn six, siex, siêx sept hui neuf, neu dgix, dgiex Ladin un doi trëi cater cinc síes set òt nuéf díesc Ladino אוּנוּ unu דוֹ do טְרֵי tre קוּאַטְרוּ cuatru סִינְקוּ sincu סֵיש sex סִייֵּטִי sieti אוֹג׳וּ ochu מוּאֵיוִי muevi דִייֵּס dies Languedocien un dos tres quatre cinc sièis sèt uèch nòu dètz Latin, Old OENVS, OINOS DVO TRES QVATVOR, QVATBOR QVINQVE, QVENQVE SEX SEPTEM OCTO NEVEN DECEM Latin, Classical NVLLVS nūllus VNVS ūnus DVO duo TRES trēs QVATTVOR quattuor QVINQVE quīnque SEX sex SEPTEM septem OCTO octō NOVEM novem DECEM decem Latin, Vulgar *nullo *uno *duos, *dvi *tres *quattor *cinque *ses *septe *octo *nove *dece Ligurian un doì trei quattro çinque sei sette euttu neuve dexe Limousin un dōū trei quātre cin siei se hue nō die Lombard vun duu trii quatter cinqu sés sètt vòtt noeuv dés Megleno-Romanian unu doi trei patru ținți șasi șapti uopt nou zeți Milanese vun, voeuna duu, dò trii, trè quatter cinq sès sètt vòtt noeuf dès Mirandese zero un, ũa dous, dues trés quatro cinco seis siête uito nuôbe dieç Mozarabic اُنُ uno دُش dox ترَاش trex كوَترُ quatro جِنكُ chinco شَيش xaix شَابتَا xebte اُيتُ oito *نُفَا *nofe ديَاش diex Neapolitan unë rujë tréië quattë cinghë sèië sèttë òttë nòvë riécë Norman zéro eun déeus treis quate chin syis set huit neu dyis Oscan VINVS DVS TRIS PETORA POMPE- *SEHS *SEFTEN *VHTO *NVVEN *DEKEN Picard in deu trouo kat chink sis siet uit neuf dich Piedmontese ün dü trè quatr sinc sés sèt öt nöu dés Portuguese zero um, uma dois, duas três quatro cinco seis sete oito nove dez Portuguese-Galician um, ũ dois, dous tres quatro cinquo, cinque seis sete oito, outo nove deç, dez, des Provençal/Languedocien zero un, una dos, doas tres quatre cinc sièis sèt uèch uéit vuèch uòch nòu dètz Romanian zero unu, una doi, douã trei patru cinci ºase ºapte opt nouã zece Romansh nulla in, ina dus, duas trais quatter tschintg sis set otg nov diesch Sardinian zeru unu duos tres battoro chimbe ses sette otto noe deghe Sardinian, Logudorese unu duos tres báttor chimbe ses sette otto noe deghe Sicilian unu dui tri quattru cincu sie setti ottu novi deci Spanish cero uno dos tres cuatro cinco seis siete ocho nueve diez Umbrian (Italic) VNS TVF TRIF PETVR- PVMPE- SEHS- *NVVIM *DESEM Umbrian (Romance) unu dui trè quattru cénque séi sétte òtto nòe dèsce Venetian xero on do tri cuatro sinque sié sete oto nóve diéxe Wallon zérô onk / one deus troes cwate cénk shîjh set ût noûv dîjh Greek 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Proto-Hellenic *hems *duwo *treies *kwetwores *hweks *hepta *oktō *ennewa *deka Greek, Mycenaean * in the Latin alphabet: eme duwou/dwo tris qetoro peqe fhɛks ennewo Greek, Attic ΜΗΔΕΝ mēdén α' ΕΙΣ heis β' ΔΥΟ dýō γ' ΤΡΕΙΣ ΤΡΙΑ treis tria δ' ΤΕΤΤΑΡΕΣ ΤΕΤΤΑΡΑ téttares téttara ε' ΠΕΝΤΕ pénte ς' ΕΞ héx ζ' ΕΠΤΑ heptá η' ΟΚΤΩ oktṓ θ' ΕΝΝΕΑ ennéa ι' ΔΕΚΑ déka Greek, Demotic (United Nations, United States) μηδέν midén midhén ένα éna éna δύο dýo dhío τρεις τρία tris tría tris tría τέσσερ(ε)ις τέσσερα tésseris téssera téssera téssera πέντε pénte pénde έξι éxi éxi εφτά eftá eftá οχτώ ochtó ohtó εννέα ennéa ennéa δέκα déka dhéka Armenian 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 (Eastern) Armenian զրո zro մեկ mek երկու yerkou երեք yereḳ չորս ẹ̀ors հինգ hing վեց vec̣ յոթ yoṭ ութ ouṭ ինն inn տասը tasə Albanian 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Old Albanian gna do tre cattere pesse giascte state tete nande ziete Albanian (Tosk) (listen) zero një dy tre katër pesë gjashtë shtatë tetë nëntë dhjetë Albanian (Gheg) nji dy tre katër pesë gjashtë shtatë tetë nândë dhetë Baltic languages 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Latvian nulle viens divi trīs èetri pieci se¹i septiņi astoņi deviņi desmit Lithuanian nulis vienas du trys keturi penki ¹e¹i septyni a¹tuoni devyni de¹imt Proto-Latvian duvā/-ai/-au duvā-ar-aiantas duvā-duvā-ar-as paŋkvai su-aḱsi su-api-tam aḱi-tam navam duvā-ḱamtam Latgalian vīns div treis èetri pīci se¹i septeni ostoni deveni desmit Prussian, Old aīns dwāi trijan keturjāi pēnkjāi *usjai *septīnjai *astōnjai *newīnjai desīmtan Slavic languages 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Slavonic, Old Church ѥдинъ (ѥдьнъ) jedinŭ дъва (дъвѣ) dĭva триѥ (трьѥ, три) trĭje, tri четыре (четыри) èetyre пѧть pêtĭ шесть ¹estĭ седмь sedmĭ осмь osmĭ девѧть devêtĭ десѧть desêtĭ Belarusian нуль nul адзін adzin два dva тры try чатыры èatyry пяць piaæ шэсьць ¹e¶æ сем siem восем vosiem дзевяць dzieviaæ дзесяць dziesiaæ Bulgarian нула nula едно edno две dve три tri четири èetiri пет pet шест ¹est седем sedem осем osem девет devet десет deset Croatian nula jedan dva tri èetiri pet ¹est sedam osam devet deset Czech nula jeden (m) jedna (f) jedno (n) dva (m) dvì (f & n) tøi ètyøi pìt ¹est sedm osm devìt deset Macedonian нула nula еден eden два dva три tri четири èetiri пет pet шест ¹est седум sedum осум osum девет devet десет deset Polish zero jeden dwa trzy cztery piêæ sze¶æ siedem osiem dziewiêæ dziesiêæ Russian (listen) ноль nol' один, одна, oднo odín, odná, odnó два, две dva, dve три tri четыре èetyre пять pyat' шесть ¹est' семь sem' восемь vosem' девять devyat' десять desyat' Serbian нула nula један jedan два dva три tri четири èetiri пет pet шест ¹est седам sedam осам osam девет devet десет deset Slovak nula jeden dva tri ¹tyri pä» ¹es» sedem osem devä» desa» Slovenian niè ena dva tri ¹tiri pet ¹est sedem osem devet deset Sorbian (Upper) jedyn dwaj tøi ¹tyri pjeæ ¹ìsæ sydom wosom d¼ewjeæ d¼esaæ Ukrainian нуль nul' один odyn два dva три try чотири chotyry п'ять pyat' шiсть shist' сiм sim вiсiм visim дев'ять devyat' десять desiat' Indo-Aryan languages 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Sanskrit शून्य ¶ūnya एकम् (n) / एकः (m) / एका (f) ekam / ekaḥ / ekā द्वे (n) / द्वौ (m) / द्वा (f) dve / dvai / dvā त्रीणि (n) / त्रयः (m) / तिस्रः (f) trīṇi / trayaḥ / tisraḥ चत्वारि (n) / चत्वारः (m) / चतस्रः (f) catvāri / catvāraḥ / catasraḥ पञ्च pañca षष् ṣaṣ सप्त sapta अष्ट aṣṭa नव nava दश da¶a ০ ১ ২ ৩ ৪ ৫ ৬ ৭ ৮ ৯ ১০ ० १ २ ३ ४ ५ ६ ७ ८ ९ १० Assamese শুন্য /xujnːo/ এক /ek/ দুই /duj/ তিনি /tini/ চারি /saɾi/ পাচ /pas/ ছয় /sɔe/ সাত /xat/ আট /at/ ন /nɔ/ দশ /dɔx/ Bengali শুন্য /ʃunːo/ এক /æk/ দুই /d̪uj/ তিন /t̪in/ চার /ʧaɹ/ পাঁচ /pãʧ/ ছয় /ʧʰɔe/ সাত /ʃat̪/ আট /aʈ/ নয় /nɔe/ দশ /d̪ɔʃ/ ۰ ۱ ۲ ۳ ۴ ۵ ۶ ۷ ۸ ۹ ۱۰ Burgenland Román nischta jek duj trin schtar pantsch schov efta ofto enja desch Hindi² शून्य /ʃuːnjə/ एक /eːk/ दो /d̪oː/ तीन /t̪iːn/ चार /ʧaːɾ/ पाँच /pãːʧ/ छः /ʧʰɛ/ सात /saːt̪/ आठ /aːʈʰ/ नौ /nɔː/ दस /d̪əs/ Marathi शून्य /ɕuːnjə/ एक /eːk/ दोन /d̪oːn/ तीन /t̪iːn/ चार /ʦaːɾ/ पांच /paːnʦ/ सहा /s̪əɦaː/ सात /saːt̪/ आठ /aːʈʰ/ नऊ /nəuː/ दहा /d̪əɦaː/ Romani (Pan-Vlax) jex duj trin ¹tar pand¾ ¹ov efta oxto inja de¹ Seraiki hik du tre char punj cheeh sett atth naunh dah Urdu صفر /sɪfər/ ایک /eːk/ دو /d̪oː/ تین /t̪iːn/ چار /ʧaːɾ/ پانچ /pãːʧ/ چھ /ʧʰɛ/ سات /saːt̪/ آٹھ /aːʈʰ/ نو /nɔː/ دس /d̪əs/ Iranian languages 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Pashto yo dwa dre salor or chalor pinze or pinje shpag or shpazh uuwe aate ne lass Kurdish yek dû sê çar pênc ºeº heft heºt neh deh Persian صفر /sefr/ یک /yek/ دو /do/ سه /se/ چهار /ʧæhɑːr/ پنج /pænʤ/ شش /ʃeʃ/ هفت /hæft/ هشت /hæʃt/ نه /noh/ ده /dæh/ Zazaki yew dı hirê çahar phanc ºeº hewt heºt new des http://en.wikipedia....opean_languages
Edited by Cyber-sapiens, 13 April 2008 - 19:13. |
#843
Posted 13 April 2008 - 18:55
|
Quote Hmm, nu as prea crede, din moment ce noi nu folosim un cuvant slav pentru strigoi Asa spun etnologii ca slavii au adus credintele in strigoi/varcolaci, etc. Strigoi cica vine de la verbul a striga. Quote Bendis, de exemplu, Marte, Sabazios-Bahus, Hestia-Vesta. Desigur, unele cuvinte pe care noi le stim ca dacice nu au asemanari cu latina, dar nu este exclus ca unele cuvinte pe care le consideram latine sa fie de fapt dacice. Analogiile sunt facute de catre autorii greci si romani, pentru ei toti zeii care aveau aceeasi functie ca la ei erau variante ale zeilor lor, vezi si sincretismul greco-egiptean cu Zeus-Amon din care pretindea ca descinde Alexandru cel Mare. Analogiile le fac grecii. Quote Desigur, unele cuvinte pe care noi le stim ca dacice nu au asemanari cu latina, dar nu este exclus ca unele cuvinte pe care le consideram latine sa fie de fapt dacice. Acelea care nu urmeaza regula de formare a cuvintelor romanesti din latina ar putea fi cum s-a demonstrat in cazul Dunarii dar majoritatea cuvintelor latine din romana au anumite canoane dupa care s-au derivat din latina iar asta nu prea lasa loc la suspiciuni. Cred ca ce s-a intamplat cu "din" dacic si urdica=urzica este sugestiv pentru intreaga limba dacica si pentru 95% din cuvintele ei. Quote ia citeºte dãºteptu taichii, textili ungureºti,franþuzeºti dupã regulile latineºti cã e alfabet latin acolo,ce, nu ºtii ? Alea au niste reguli precise, nu acelasi cuvant e scris cand cu "k" cand cu "c" asa cum apare pe inelul ala daca ar fi sa ne luam dupa tine cu "pazea" cand odata e scris cu P si opdata cu pi. Unde sunt miile alea de texte tracice care sa ne dea cel mai mic indiciu cum ca tracii ar fi avut asa un exercitiu al scrisului incat au adaptat alfabetul grec la propia limba. Poveste nene, povesti de adormit copiii, mai ales ca nu se sustine pe nimic, repet pentru a nu stiu cata oara, istoria se face cu dovezi. Quote Parcã dacã vedem numele Tîrgoviºte în Bulgaria tre sã credem ceva de asemãnare mare de limbã ? Da, si Targovistea de la noi si cea din Bulgaria vin din limba slava, noi am avut limba oficiala limba slava, acum ai aflat? |
|
#844
Posted 13 April 2008 - 19:25
ezerovo1.gif 48.84K
8 downloadsAsta ca sã arãt cã Tihomir nu se poate uita 5 min pe text fãrã sã oboseascã.Ori minte ori e obosit. Se vede PAz pe rîndul 4 ? primele 3 litere Se vede Paz ultimele 3 litere de jos ? Unde citesc eu o datã P latin ºi o datã P grecesc ?Poftim dovada cã vorbiþi aiurea. Asta pe lîngã alte aiureli ce mai scrie. |
#845
Posted 13 April 2008 - 19:45
|
ūnus
duo trēs quattuor quīnque sex septem octō novem decem Latin, Vulgar - *uno *duos, *dvi *tres *quattor *cinque *ses *septe *octo *nove *dece Se vad afinitati clare cu limbiile celtice si cu cele iranice ! (1, 2, 3, 4,... 6, 7, 8, 9, 10) 1 2 3 4 5. panci/cincio/cenci (---cent=100) 6 7 8 9 10 Edited by Cyber-sapiens, 13 April 2008 - 19:55. |
#846
Posted 13 April 2008 - 23:56
|
Împãraþii romani Aurelian ºi Galeriu ºi Diocleþian ºi Constantin etc erau romani daci.[...]din Illyria de unde se va trage ºi Iustinian I. Justinian e nepotul lui Justin, care se naste in Dardania - subdiviziune a Diocezei Dacia (fosta Dacia Aureliana, fosta Moesia) si subordonata administrativ Prefecturii Ilirice care cuprindea Aheia, Macedonia, Tracia, Dalmatia etc. Quote Nucleul armatei lui Galeriu era constituit din "daci". Imperiul Roman era condus ºi apãrat de provincialii din Dacia Aurelianã [...]Deci, se putea spune cã nimeni nu era mai roman ca dacii. Ca o mostra de "romanitate" a galilor si cat de "romani" se considerau la 300 de ani dupa ce Caesar cucerise Galia: in 260ad galii secesioneaza Imperiul Galic pana in 275ad cand Aurelian ii invinge - http://www.roman-emp...ine/gallic.html ma intreb ca omul, carui Roman "in cuget si simtire" i-ar fi trecut prin cap sa secesioneze un Imperiu Galic. doar slabiciunea istoriografiei si a politicii romanesti face ca omul de pe strada sa nu constientizeze semnificatia lui Galerius cu al sau Imperiu al Daciei din 300ad."Imperiul Roman de Rasarit" din 395ad cred ca e de fapt o "afacere/noua paradigma Tracica", iar cel de apus o "afacere/noua paradigma Galica". Latinii/Romanii originari si a lor Roma -fundatia si esenta Imperiului Roman- sunt deposedati de imperiu. Quote "Ultimii daci" erau foarte mândri de Imperiul Roman Edited by criztu, 14 April 2008 - 00:26. |
Anunturi
▶ 1 user(s) are reading this topic
0 members, 1 guests, 0 anonymous users
-
- Change Theme
- English
- Mark Community Read
- Termene & conditii
- Confidentialitate
- Consimtamant
- Cookies
- Help
© 2001-2024 Softpedia. All rights reserved. Softpedia® and the Softpedia logo are registered trademarks of SoftNews Net SRL.
Ora implicita a Forumului Softpedia este ora standard a Romaniei (GMT+2). Mai multe informatii →
⚠ Postarile afisate pe Forumul Softpedia reprezinta o opinie subiectiva a membrilor care le-au publicat si nu a SoftNews Net SRL.