Istoria satului

In general comentariile zic ca s-a trait frumos pe atunci.
Frumos dar greu, e cumva normal ca omul sa traga spre mai usor, si spre comfort. Cand si cum se pierd unele valori... e mai greu sa realizeze pana cand sint deja duse.

Pun doua comentarii, de exemplu:

Dan: Uitandu-ma la filmuletele astea documentare despre viata in satul romanesc de acum 50 de ani nu imi vine sa cred, parca este o total alta lume fata de acum. Si sunt doar 50 de ani de atunci.
Insa inca de atunci, se vedeau semintele parasirii satului, ca zice la un moment dat prezentarorul: multi dintre ei vor sa plece la oras pentru ca acolo “viata e mai usoara”… Deznodamantul il stim, si anume ca urmasii lor astazi stau la oras platind chirie ca nu isi pot cumpara niciodata casa lor (doar daca fac un credit pe viata si asta doar in cazul in care sunt printre putinii care castiga peste 30 milioane pe luna) si mananca icre si parizer cu paine sau alte salamuri si pui crescuti cu hormoni si chimicale din cei 10 milioane pe care ii castiga pe luna dintr-un job trist… Adio casa ta de la tara, casa pe care o aveai fara sa fii dator in banca toata viata cu o rata cat aproape tot salariul, si adio mancare sanatoasa si gustoasa pe care ti-o cresteai singur BIO in curte, de asemenea adio relatii sociale stranse cu comunitatea. La bloc majoritatea “vecinilor” nici nu se cunosc intre ei…
In fine… Filmuletul mi se pare un basm frumos dar din pacate apus din cauza prostiei stramosilor nostrii care si-au parasit satul si au intrat slugi la stapani in fabrici la orase, bineinteles, totul sub niste intentii bune si anume “sa ne fie viata mai usoara noua si copiilor nostrii, sa nu munceasca asa cum am muncit noi muica…”… Istoria demonstreaza ca ei cu gandirea asta s-au inselat. Pacat…

Alexandru: O să se plânga mult pentru lipsa unei vieti atât de pure ca si aceasta. Omul merge spre involuție spirituală. Evoluăm dar devenim utilaje care utilizează alte utilaje. Păcat..

Morosanul, on 20 decembrie 2012 - 14:23, said:

Dacă pot să-mi dau și eu cu părerea.Imagine surprinsă lingă un adăpost pentru oi.unde cei doi păgubiți insoțiți de doi martori vin să verifice semnele din urechi.Primăvara si toamna inainte de âmpreunare fiecare iesea cu oile la pascut și se intimpla să mai piardă dn ele sau să rămină agățate prin mărăcini amestecinduse cu altele.De altfel e o imagine destul de frecventa anilor 50-70.Cât despre viitorul satului românesc? Nu o să mai revină niciodată la valorile și tradițiile pierdute.Și o spun asta cu durere in suflet.

Buun scenariu !
Si tinerelul s-a aprins un pic c-a fost luat la intrebari.
Posibil, acela chiar e un adapost de animale, nu pot sa zic chiar de oi sau vaci.

Cat despre datarea pozei, eu zic ca e mai veche, poate din preajma primului razboi mondial
Nici zona nu o stiu, eu as zice ca e din Ardeal.

Am  cautat sa o regasesc, si am vazut-o postata pe un forum la Rascoala din 1907.
Atunci scenariul poate fi : batranii vin cu vestea ca arendasul nu vrea sa incheie intelegerea pe noul an si tinarul se infurie

P.S. Dar mie tot ardeleni mi se par, dupa port.

Morosanul, on 26 ianuarie 2014 - 17:19, said:

Da. Și eu cred că e vorba de ardeleni.Dar văd ca la amândoi ne  scapă un lucru foarte esențial.Anume faptul că toți sint cu capul gol.Pe cel tânăr hai să-l ințelegem că poate atuncea a ieșit din casă da ceilalți?Bătrânii noștrii purtau toamna iarna și o parte din primăvară cușme și vara clope de paie sau de par.Când cineva umbla cu capul gol era semn că cineva din neamul lui e mort.Ce zici?Scenarii se pot face multe .

Corect, clopul sau caciula sint parte din "uniforma" de taran

Palaria e esentiala, nu stiai in veci ce si pe unde te prinde, ori de soare ori de ploaie era buna.

Plus, asa cum zici, caciula se purta o perioada mai lunga decat sintem no azi obisnuiti sa vedem, poate pentru ca aveau mai mult de lucru pe afara undemai bate vantul primavara. Asa, din casa la masina, din masina la servici sau magazin... poti toata iarna umbla cu capu gol.

Tanarul e tuns cam scurt, asta s-a practicat dupa ce au inceput sa-i duca pe feciori in catane. Cand s-au intors au vazut ca e mai comod asa.
Dar inainte parul se purta mai lung, la noi in Maramures se reteza la 2 degete deasupra gulerului camasii.
In Apuseni am vazut ca era mai lung (la Horea, Closca si Crisan) iar in Oaș se zicea rătunzat,  cam ca in poza;

[ http://www.oas.ro/images/big/patrimoniu/batrani_in_biserica.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by Morosanul, 01 February 2014 - 14:28.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/c_r9NrEQPHI?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Frumos !
Mi-a placut cum batreau firul la tesut cu furculita.
Ma uimeste ca s-a pastrat aceasta tehnica foarte veche pe cand razboiul de tesut exsta de sute de ani.

Morosanul, on 15 mai 2014 - 08:53, said:

Probabil ca furculita era folosita in cazul covoarelor cu un model complicat, in multe culori si fragmentat, cum erau acele covoare olltenesti. Pentru modele mai simple firele erau batute cu acea parte a razboiului numita spata (in sud, nu stiu daca in Ardeal se numea la fel).
Mie mi-a placut casa in fata careia danseaza femeile - casa mare de tarani instariti. Albul varului in contrast cu lemnul inegrit de vreme - o cromatica simpla si frumoasa. De remarcat si ornamentele din lemn traforat ale cerdacului, specifice zonelor submontane din Muntenia si Oltenia.

Morosanul, on 15 mai 2014 - 08:53, said:

furculita a fost inventata de chinezi.

Tot de pe acel canal de youtube

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/96ziHuOBBOw?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

ego_zenovius, on 15 mai 2014 - 18:55, said:

Tot spata se numeste.

Si mie mi-a placut casa, nu stiam cat de vechi sint ornamentele traforate, mi se parea ca necesita ceva unealta mai moderna
Frumos contrastul cromatic, da si arhitectura caselor din zona subcarpatica care e foarte veche, singurele din cate stiu atestate arheologic din perioada dacica.

[img]http://www.valceaturistica.ro/wp-content/themes/valcea-turistica/timthumb.php?src=http://www.valceaturistica.ro/wp-content/uploads/atractii-turistice/muzeul-satului-bujoreni/muzeul-satului-bujoreni-valcea-001.jpg&h=410&w=628&zc=1&q=90[/img]


[ https://lh5.googleusercontent.com/-xvnnuRh4WyA/UQpenLPO-LI/AAAAAAAAHQk/RubTddAZOPE/w800-h800/20386_296642490457959_1538578696_n.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

marcelsoviani, on 15 mai 2014 - 19:19, said:

... dar tot cu betele maninca

Morosanul, on 16 mai 2014 - 14:26, said:

i-a desvatat Confucius, caci betisoarele regleaza mancatul si nu duce la obezitate si boli gastro-intestinale.

Morosanul, on 16 mai 2014 - 14:26, said:

aiureli.
casa aia postata de tine e specifica vaii Ibarului din Stari Vlah.

Ce-mi place la casa postata de Morosanu e un detaliu tinand de tehnica de constructie: capetele barnelor nu sunt tencuite (humuite) ceea ce creeaza din nou acel contrast placut intre varul alb si lemnul inegrit marcand colturile casei. Vazute mai de aproape aceste colturi amintesc oarecum de Coloana lui Brancusi.
Iar proportia volumelor e perfecta.

marcelsoviani, on 16 mai 2014 - 19:11, said:

Man, you have an obsession.

Edited by ego_zenovius, 16 May 2014 - 23:43.

ego_zenovius, on 16 mai 2014 - 23:50, said:

case de pe valea Ibarului, sau Valea Regilor,  cum figureaza ea in Serbia, Muntenegru si Bosnia:
[ http://www.serbian-travel-system.com/ENGLESKI/balkan/images/9-3.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Cetatea Maglic de pe valea Ibarului
[ http://img717.imageshack.us/img717/7465/yyyyggghh.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

ego_zenovius, on 16 mai 2014 - 23:50, said:

Nicaieri nu am gasit atita armonie in constructie ca si la aceste case vechi. E o stare de liniste pe care ti-o transmit, armonizata in sutele de ani in care stilul a dominat casele taranesti. De asta sint si foosite in reclamele despre momente de tihna (sau mancaruri cu gust autentic )
Daca conacele boieresti au mai pastrat ceva din aceasta armonie, palatele sint mai mult impresionante,  exprima putere si bogatie.

Astea sint din Valcea, unde le-am descoperit eu dupa un curs de restaurare. Pe atunci am fost preocupat de contructiile de lemn din Maramures, si pe cat le-am cunoscut mai in deltaliu, am inceput sa le apreciez si pe cele din alte zone.
(Cam ca si cu religia, cu cat o intelegi mai profund pe a ta, cu atit iti dai seama de adevaruile care se gasesc in celelalte )

Mi-au placut ferestrele alaturate, care dau mai multa lumina pentru interior.

Deschizatura in acoperis ce rol are, e luminator pentru pod ?
Intreb pentru ca la noi casele vechi  nu  aveau horn, fumul iesea direct in pod si prin urmare deschizatura folosea si ca sa iasa fumul.


P.S. Nu stiu de ce prima poza nu s-a vazut:

[ http://www.valceaturistica.ro/wp-content/uploads/atractii-turistice/muzeul-satului-bujoreni/muzeul-satului-bujoreni-valcea-001.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Da' cum îşi petreceau ţăranii iernile înainte de electricitate şi dezvoltarea comunicaţiilor terestre?     Unii mai ţeseau, în satele mai mari mai mergeai pe la vecini, dar când erai într-un sat de munte destul de izolat?    

Istoria satului va ramane insa modelul clasic al sateler va disparea. Este o evolutie impecabila.
Asa cu satul X arata cu totul altfel acuma 50 de ani, tot asa va evolua mai departe si in viitor. Poate in Romania ma incet, dar cu certitudine.
Exceptie poate la munte.

Motivele;

1. Satele sunt inghitite de orasul din apropiere, care isi intinde periferiile.
2. Prin modernizarea caselor de tara, noi constructii tip Vila, Bloc etc.. satul va deveni o localitate poate mai mica insa nici decum nu se mai poate numi "Sat".
3. Notiunea "Sate" = "Tarani" nu mai este valabila de mult, dat fiind faptul ca cei mai multi dintre locuitorii acestor inca denumite "Sate" lucreaza in fabrici, firme, etc. din
localitatile din apropiere. Prea putin au ramas la modelul clasic de taran care isi munceste pamantul.

Astfel, sate nu vor mai exista si nici tarani, ci localitati mai mari sau mai mici.
Clasicul "taran" va lua denumirea de fermier agricol.

Asta s-a întîmplat pe oriunde, întrebarea are 2 aspecte: dacă satele sînt sustenabile economic pe termen mediu-lung sau toți se vor muta la orașe, și dacă modelul cultural se va revigora.

Sigur că istoric acel model cultural a fost creat de societatea agrară, dar acum reprezintă o valoare în sine, și poate fi utilizată așa cum au făcut multe din țările dezvoltate.