De ce se studiaza poezia la scoala ?

Cred ca tocmai mi-a venit o idee.Vad ca sunteti cativa pe aici care chiar va pricepeti la chestiile legate de invatat asa ca s-ar putea sa am niste intrebari.
La ce materii trebuie sa axezi daca vrei sa dai la drept ?
Cum faci sa inveti mate ?(sa nu-mi spuneti de ambietie ca nici dracu nu pricep asa,imi trebuie chestii clare )
Da la economie ? (recunosc ca la mate e doar daca o sa-mi trebuiasca vreodata )
Ce dracu se studiaza in cl a xiia la filozofie ?
Ce se poate intampla daca pana in a xii te doare undeva de note ?

Prost nu sunt,sunt lenes,si lenea presupune amanarea efortului pe cat posibil (cel putin eu asa o vad ) dar lenes nu inseamna si prost (adica amanarea pana dai de dracu )

Cum fac sa invat gramatica singur ?
Cum fac sa invat matematica singur ?
Stiti vreun site pentru astea ?

Pfff, poezie, Godel, arta, geniu, si un mic Cpt. Scott revoltat. Mi-a luat ceva sa citesc, vad c-am sosit exact la timp, mi-a expirat suspendul :D
Dar sa lamurim neste trebi naspa.

@roua,

Nu ai inteles corect ce-i cu indecidabilele Godel (o propozitie nu e indecidabila oricum si oriunde!), nici nu ai cum pentru ca nici in carti, nici pe net nu exista explicatii pentru cei care nu sunt de specialitate. Una din hibele autorilor este ca nu explica pentru cei care nu sunt in domeniu. O sa iti ofer o demonstratie intuitiva/grafica, fara limbaj matematic (incluziune, negatie, etc), sper ca te va lamuri. Ceva de genul asta ar trebui sa se gaseasca pe net, sa inteleaga tot poporul.

Avem o masa mare.
Masa aceasta este un sistem A. Pe masa avem doua cutii in care putem pune bilete. Biletele care contin propozitii demonstrabile in sistemul A le punem in cutia dreapta, iar biletele care contin propozitii nedemonstrabile in sistemul A le punem in cutia stanga.

Pe masa mai exista o tava. Tava este sistemul B, care este inclus in A.
Pe tava, avem aceleasi reguli ca si pe masa, doua cutii in care se pot pune bilete. Biletele care contin propozitii demonstrabile in sistemul B le punem in cutia dreapta, iar biletele care contin propozitii nedemonstrabile in sistemul B le punem in cutia stanga.

Un exemplu de propozitie Godel (propozitie G) este: "G nu este demonstrabila in B".

B este tava. In care cutie plasam biletul care contine propozitia G de mai sus? Fiind o propozitie nedemonstrabila prin definitie, o plasam in cutia stanga.

Negatia propozitiei G este "G este demonstrabila in B".

1. Avand in vedere ca este negatia primei propozitii, ar trebui s-o plasam in cutia dreapta, la propozitii demonstrabile, ceea ce ar insemna ca poti demonstra ca G este demonstrabila in B.
Daca poti demonstra ca G este demonstrabila in B, atunci prima propozitie "G nu este demonstrabila in B" ar fi falsa si ar trebui bagata la propozitii demonstrabile, ceea ce ar contrazice definitia ca "G nu este demonstrabila in B".
Ca urmare "G este demonstrabila in B" este nedemonstrabila la randul ei si va fi plasata in aceeasi cutie cu negatia sa.

Rezulta paradoxul lui Godel, ambele propozitii ajung in aceeasi cutie desi sunt contradictorii, prin urmare valoarea de adevar a G este indecidabila in sistemul B.


Parasind acum tava (sistemul B), trecem pe masa (sistemul A) si plasam cele doua propozitii in cutii diferite.

"G nu este demonstrabila in B" - cutia dreapta
"G este demonstrabila in B" - cutia stanga.

pentru ca in cele doua propozitii se spune ca valoarea lor de adevar este absoluta numai in sistemul B, nu si in A care este mai larg decat B si curpinde B.


Alte exemple:

"Aceasta propozitie nu se refera la ea insasi" - paradoxul referintei de sine
"Aceasta propozitie este falsa" - paradoxul mincinosului (in propozitie se afirma ca este falsa, dar ea este adevarata in timp ce afirma despre ea ca este falsa)

Intre paradoxurile de mai sus si propozitiile Godel exista o mare diferenta. Nu poti pur si simplu sa inlocuiesti "nedemonstrabil" cu fals si "demonstrabil" cu "adevarat" pentru ca demonstrabil nu implica neaparat adevarat si nedemonstrabil nu implica un fals.


Deci atunci cand vorbesti despre indecidabile nu o faci la modul general pentru ca gresesti daca nu precizezi si sistemul in care conferi valoare de adevar.

Cam asta cu indecidabilele lui Godel. In cazul existentei divinitatii, la fel, aplicam regula lui Godel destul de fortat si vom obtine ceva de genul "chiar daca e posibil ca dumnezeu sa nu existe in sistemul nostru, el poate exista in alt sistem care-l include pe al nostru".


Godel insa trebuia sa transpuna treaba intuitiva de mai sus in limbaj matematic, asa ca a trecut la aritmetizarea problemei. Cam orice poate fi transcris in limbaj matematic (mai putin trairea artistica :D ).
"G este adevarata" devine in limbaj matematic "Numarul X are o anume proprietate".
Aici preia aritmetica Peano.



@daniela,


Teoremele lui Godel au la baza aritmetica Peano. Sub denumirea pompoasa de aritmetica Peano se "ascund" legile fundamentale are aritmeticii, ale numerelor naturale.

1. un numar este egal cu el insusi
2. a=b implica b=a
3. daca a=b si b=c implica a=c
etc

Godel si-a fundamentat teoremele pe baza unei premise si anume faptul ca aritmetica Peano este consistenta. Factorul de consistenta necesar validarii este notat cu omega.

In alte sisteme teoriile lui Godel nu mai sunt valabile.

Godel trebuia sa demonstreze carnatul de mai sus matematic, asa ca a asociat fiecarei propozitii matematice ( de tipul a=b si b=c implica a=c) un numar unic. Cum a facut? Pretty easy:

1. A luat tabelul ascii care asociaza fiecarei litere cate un numar
2. A folosit formula G(x1,x2,x3....xn)= Suma(pn^xn) unde pn reprezinta numerele prime corespunzatoare sirului de caractere

Spre exemplu pentru formula a=b

a - 97
b - 98
= - 61

G=2^97 + 3^61 + 5^98

Apoi s-au aplicat pentru numerele Godel regulile aritmeticii Peano, dupa care s-au decodificat rezultatele si s-a ajuns la unele indecidabile, prin urmare aritmetica nu este demonstrabila prin ea insasi. (daca mai tii minte, un numar G format ca produs de puteri ale numerelor prime poate fi recompus in factorii componenti, si astfel rezulta o propozitie).

Vezi ca-ti dau PM cu poze :)

Plus ca le-ai citit, dar le-ai si inteles? E o diferenta mare.

NU e ceva rau acolo?
Logic vorbind nu poti stabili valoarea de adevar a unei propozitii negand incapacitatea de a demonstra valoarea de adevar a altei propozitii (fara sa ai alte informatii).

Tu ai zis de citit,si am citit poezii,cand eram mai mic imi placeau
Ai zis tu ceva de inteles ?

Odata ce am bagat1. "G nu este demonstrabila in B" in cutiuta cu nedemonstrabile, automat o consideram adevarata prin definitie.

"G este demonstrabila in B" ar fi trebuit plasata in cutiuta cu demonstrabile 2. tot pentru ca este demonstrabila prin definitie si nu pentru ca este negatia primei propozitii.

Aici insa intervine problema: "G nu este demonstrabila in B" fiind considerata adevarata, negatia ei este automat considerata falsa. Adica "G este demonstrabila in B" este falsa. Privind prin prisma continutului ei, daca G este demonstrabila in B este falsa, inseamna ca G nu este demonstrabila in B, si deci trebuie plasata tot in cutia cu nedemonstrabile, peste prima.
3. Adica "G este demonstrabila in B" este de fapt nedemonstrabila.

Sunt tare curios de ce se studiaza atatea poezii la scoala.Multe mi se par efectiv cretine,vechi,fara gust si apoi cica sa inveti comentariu de 2-3 pagini ? REALLY ? De ce doar poezii vechi ? Rappu de exemplu contine niste poezii (oarecum ) care intereseaza tineretu mult mai mult.Daca e sa invatam sa facem analiza pe text de ce sa nu o facem pe ceva modern  ? Rezultatele la BAC sigur ar creste

Nu poti considera propozitii adevarate "prin definitie", mai ales cand ele sunt contradictorii. Alfel spus daca ai doua propozitii:
"Orice numar intreg mai mare decat 2 poate fi scris ca suma de 3 numere prime nu este demonstrabila."
si
"Orice numar intreg mai mare decat 2 poate fi scris ca suma de 3 numere prime este demonstrabila."
nu pot fi ambele considerate logic corecte (ca premise) fara a avea demonstratia lor (orice in afara de axiome trebuie demonstrat iar axiomele nu sunt contradictorii intre ele) in acelasi timp pentru ca sunt una negata celeilalte.

Teorema lui Godel demonstreaza in principal ca nu poti genera automat un set de reguli logice pe o multime/limbaj data/dat. De ce anume, e chiar intruchiparea modului in care a avansat fizica spre exemplu. Pornesti de la un set de premise corecte S si generezi teorema P si altele. Dar la un moment dat poti descoperi o premisa noua R, care daca este considerata impreuna cu premisele anterioare formand setul de premise S', pot demonstra o teorema P' care contrazice teorema P.