limitele limbajului meu sunt limitele mintii mele

"Scepticism is not irrefutable, but obviously nonsensical, when it tries to raise doubts where no questions can be asked. For doubt can exist only where a question exists, a question only where an answer exists, and an answer only where something can be said.

There are, indeed, things that cannot be put into words. They make themselves manifest. They are what is mystical.

The mystical is not how the world is, but that it is.

      What do I know about God and the purpose of life?
      I know that this world exists.
      That I am placed in it like my eye in its visual field.
      That something about it is problematic, which we call its meaning.
      This meaning does not lie in it but outside of it.
      That life is the world.
      That my will penetrates the world.
      That my will is good or evil.
      Therefore that good and evil are somehow connected with the meaning of the world.
      The meaning of life, i.e. the meaning of the world, we can call God.
      And connect with this the comparison of God to a father.
      To pray is to think about the meaning of life.
        

      To believe in a God means to understand the question about the meaning of life.
      To believe in a God means to see that the facts of the world are not the end of the matter.
      To believe in God means to see that life has a meaning. "

deci...discutam pe marginea afirmatiilor de mai sus. ele apartin unui filozof pe numele lui Ludwig Wittgenstein.

Editat de giaco_metti, 21 noiembrie 2010 - 09:12.

Prostii.... dar probabil nu sunt destul de profund si evoluat eu...

giaco_metti, on 21st November 2010, 09:09, said:

Wittgenstein era credincios? Stiu ca a spus pe undeva ca nu ar putea fi catolic deoarece catolicismul crede ca Dumnezeu poate fi inteles pe cale rationala. In citatele astea vad insa o incercare similara, si anume de a explica prin logica limbajului fenomenul divinitatii. Poti sa detaliezi putin?

ioana_c, on 21st November 2010, 16:48, said:

Daca Wittgenstein a spus asta inseamna ca era foarte aproape de ortodoxie. Nu l-am citit in amanunt inca dar m-au frapat concluziile la care a ajuns el . Mi s-a parut ca seamana izbitor cu credinta ortodoxa despre Dumnezeu.

La Wittgenstein, logica ar avea un caracter pur tautologic și nu ar putea da nici o informație asupra realitatii, care s-ar exprima doar prin simboluri. Iti dai seama ca o astfel de abordare a logicii ar fi o sinucidere curata pentru ateii softpedieni?   si totusi a fost unul dintre cei mai tari filozofi ai ultimului secol...

Editat de giaco_metti, 21 noiembrie 2010 - 17:21.

ioana_c, on 21st November 2010, 17:48, said:

Wittgenstein face diferenta intre lucrurile care se pot spune si cele care se pot arata. Dumnezeu face parte din lucrurile care se pot arata. O idee foarte apropiata de teologia patristica. Parintii nu teoretizeaza, ci arata. La ei totul este pe ara­tatelea; de la dumnezeiestile vederi și simțiri teologice si pana la cele ale practicarii milei, jertfei, evlaviei, ruga­ciunii, cainței, ascezei, comu­niunii s.a.m.d. toate sunt pen­tru ei „aratari", aspecte iconi­ce, icoane"

giaco_metti, on 21st November 2010, 17:13, said:

Limbajul ca simbol?

giaco_metti, on 21st November 2010, 18:32, said:

Si ratiunea? Dumnezeu e si ratiune, daca e, de ce sa nu poate fi perceput prin ratiune? Eu nu inteleg abordarea asta care exclude ratiunea.

ioana_c, on 21st November 2010, 19:11, said:

1. Nu. Limbajul reprezinta o limita dincolo de care simbolul continua revelatia adevarului. Muzica , spre exemplu. Muzica poate fi exprimata in cuvinte dar intr-o anumita limita dincolo de care ea exprima totusi si altceva...o realitate desigur dar care e dincolo de limbaj. La fel si pictura sau sculptura. Privesti un tablou si dincolo de ceea ce ai putea spune despre el, oricat de erudit sau sensibil ai fi, ramane ceva nespus, adevarat, care doar ti se arata. Si tu simti asta...

2. Prin ratiune poti intelege darurile lui Dumnezeu, bunatatea, iubirea, samd. Esenta Sa ramane totusi peste puterea noastra de a rationa. Iisus Hristos o invie pe fata lui Iair. Ce poti sa rationezi aici? Doar privesti un lucru care ti se arata si-l accepti...

Editat de giaco_metti, 22 noiembrie 2010 - 19:27.

giaco_metti, on 21st November 2010, 09:09, said:

To believe in Xenu means to understand the meaning of life .

giaco_metti, on 21st November 2010, 17:13, said:

Catolicismul, prin scolastica, a facut posibila "rationalizarea" lui Dumnezeu. Sf. Augustin spunea parca "nu pot crede decat ceea ce inteleg"; sintagma a facut cariera si a "dezvrajit" Lumea.

Quote

Logica nu-i decat un ghid.

Mount_Yermom, on 23rd November 2010, 08:50, said:

Cred ca Augustin a spus: crede, ut intelligas - crede ca sa poti intelege. Cu corolarul fides quaerens intellectum - credinta cautand intelegerea. Pe mine ma fascineaza incercarea de a-l rationaliza pe Dumnezeu. Mi se pare una din cele mai fabuloase aventuri ale spiritului uman.

Un ghid catre credinta?

Mount_Yermom, on 23rd November 2010, 08:50, said:

Iar habarnesti.
Ghidul e un indicator. Logica e altceva.
"Stiinta a demonstratiei, al carei obiect este stabilirea conditiilor corectitudinii gandirii, a formelor si a legilor generale ale rationarii corecte."



@giaco
Interesat, insa limitele limbajului tau nu par deloc a fi limitele mintii tale. Dimpotriva, duc la niste afirmatii extraordinare d.p.d.v. cosmologic. Cum explici asta ?  

giaco_metti, on 21st November 2010, 17:13, said:

Ceea ce-i o eroare. Logica, prin concluziile sale, da informatii asupra realitatii deoarece contine premize bazate pe perceptia testabila a realitatii. De unde pana unde ipoteticul ei caracter pleonastic ?  

Editat de Stabo, 23 noiembrie 2010 - 09:40.

Stabo, on 23rd November 2010, 09:39, said:

Logica este un ghid.

Persista si-o sa intri pe ignore si atunci o sa ramai debater bovaric doar in forul tau interior. Si stii unde duc refularile, nu?

Mount_Yermom, on 23rd November 2010, 09:43, said:

a. Habarnesti in continuare. Logica e stiinta a demonstratiei. Tu insuti ai citat asta, ergo esti de acord.
b. Mai du-te ma' d'aici de paralel cu proprietatea termenilor... Fa-ti iesirea din scena intr-un mod mai barbatesc, daca tot nu te mai tine.

Legat de ce ai boldit in propriul citat : care conditii ? Si vine textul cu gir academic : "...corectitudinii gandirii..."  

Editat de Stabo, 23 noiembrie 2010 - 09:50.

Al carei obiect este stabilirea conditiilor pentru bla bla.

Asadar nu este corectitudinea gandirii insasi, ci un ghid pentru atingerea ei.

Stabo, tu esti viu, ai patru membre, sange cald, respiri?

[ http://i195.photobucket.com/albums/z312/sylvestru/eatagun.gif - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Mount_Yermom, on 23rd November 2010, 09:53, said:

a. Al celui care se impune la un moment dat. Poate fi oricare.
b. Ia-ti heringul puturos d'aici. N-am spus ca logica e gandirea corecta in sine, ci stiinta demonstratiei corecte. Logica releva rationarea/gandirea corecta. Ceva ce n-ai.
Cat timp conceptul intitulat d-zeu e o frauda logica (incoerenta) contrazisa de evidente (design prost, univers dezintegrabil) primesti un traditional mars d'aici cu himera infantila.  

Editat de Stabo, 23 noiembrie 2010 - 10:30.

Stabo, on 23rd November 2010, 10:26, said:

Discutia asta merita putina urbanitate, ce zici?  

Aprob afirmativ fiind de acord in consens.

Numa' ca e unii care pur si simplu zic invers. Si-n cazul asta le respectam drepturile.
Eu cred ca prostiile spune de unii pe aici trebuie tratate ca atare, atunci cand 'mnealor au pretentii la respect tocmai pe baza acelor prostii.

Editat de Stabo, 23 noiembrie 2010 - 11:25.

Stabo, on 23rd November 2010, 11:01, said:

Inseamna ca avem o buna baza a fundamentului pentru aceasta discutie.

Eu cred ca au dreptul la respect indiferent de convingerile lor, nu? Oricum, deocamdata n-am vazut prostii aici, doar opinii cu care pot sau nu sa fiu de acord, dar care cred ca merita sa fie tratate cu seriozitate daca tot m-am bagat in discutie. Subiectul e interesant si am impresia ca unii au cate ceva de spus pe marginea lui.