Un micut care nu vorbeste

 roua, on 29th May 2009, 01:03, said:

Salut! Dupa o perioada, nici nu stiu cum sa o descriu! Am reusit sa imi conving sotul, cu greu, dar am reusit! Copilul meu a fost diagnosticat cu severe autism,acum 5 luni!Acum are 5 ani si 5 luni! Inca nu pot depasi momentul, si nu am nici un ajutor din partea sotului, care e mai rau decat inainte, ii inteleg durea, dar el trebuie sa ma inteleaga si pe mine si sa isi amintesca ca mai avem un ingeras care are nevoie de noi. Noi locuim in SUA, sunt diverse programe, din care face parte, gradinita speciala, terapeut care vine acasa si lucreaza cu el, cu mine, ar trebui si sotul, dar refuza categoric! Cam de 4 luni e in acest program si pot spune ca sunt anumite progrese, exemplu am renuntat la scutec, a inceput sa se joace, cateva cuvinte, hi, bye, dar tot nu se desparte de mine cand il duc dimineata plange rau...ma doare sufletul, dar trebuie. Sotul meu a devenit prea protector cu el, eu incerc cat mai mult sa ascult si aplic sfaturile terapeutului, el face ce vrea doar sa nu planga Mihai.A inceput sa il ignore pe cel mic, nu ii acorda deloc atentie tot ce vrea mihai e lege, nu conteaza daca trebuie sa il priveze pe cel mic de ceva, jucarii, mancare, orice. Aseara a fost bomboana dupa tort, dupa cina, le-am dat inghetata, mihai ca de obicei, mananca mult si repede, a vrut mai mult, in casa nu mai aveam, asa ca sotul meu a gasit solutia, a luat din mana celui mic si i-a dat lui Mihai, nu e prima data. Ma doare, ii iubesc pe amandoi la fel, nu mi se pare corect sa protejeze si sa rasfete pe unul mai mult decat celalalt. Am incercat sa discut cu el, dar degeaba singurul raspuns pe care il are e "orice doar sa fie mihai fericit! cel mic e perfect si nu are nevoie de el"! Traiesc un adevarat cosmar! Cum ii pot deschide mintea?! Ma intreb tot timpul, dar nu gasesc un raspuns, simt ca imi pierd casnicia, familia..Sfaturi, mamici cum credeti ca putem depasi momentul, cum il pot face sa inteleaga si sa accepte realitatea?

Faceti-i o audiograma serioasa.
Acum 3 ani singurul loc in bucuresti unde am gasit un aparat a fost la spitalul de copii de pe langa piata viicotriei

Autistul are caracteristici aparte. Nu poți confunda în diagnosticare.
Deși pare hipoacuzic, nu este. O audiogramă este de ajuns.

 mirelak, on 12th November 2010, 08:30, said:

Aceasta este problema de fond de fapt. Acordarea unei atentii excesive isi are de fapt miezul in altceva, faptul ca el e esuat. O resimte ca pe un esec personal. In plus atunci cand avem de-a face cu un astfel de diagnostic care de altfel din punct de vedere psiho emotional e similar cu acela cand parintii primesc vestea unui sindrom down sau al altei afectiuni care determina blocaje in dezvoltarea unui copil, e aprope aceeasi situatie cu aceea in care exista pierderea reala a copilului.

Lui ii este dificil sa accepte ca acest copil care e al sau are nevoie de o altfel de ingrijire. E ca o perioada de doliu "am pierdut copilul sanatos". Prin urmare acorda atentie intensa copilului neglinjandu-l pe celalalt, aceasta  de fapt are in subsidiar culpabilitatea. Asta face, isi hraneste vinovatia pe care o resimte, de aceea ii ofera totul si celuilalat nimic. Copilul sanatos se dezvolta el singur. Singura solutie e sa-l sprijini insa si tu ai neovie de sprijin la randul tau. Nu prea vad o alta solutie la modul practic decat aceea de a merge la un psihoterapeut. El are nevoie si chiar si tu cu toate ca esti foarte darza (ceea ce e de admirat) sa prelucrati diagnosticul copilului psiho-emotional. Vei vedea cat este de fapt de indurerat.

Editat de roua, 12 noiembrie 2010 - 12:06.

 roua, on 12th November 2010, 02:05, said:

Sunt curajoasa si hotarata pentru ca mi-am propus  ca Mihai sa aiba o viata relativ normala! Am fost la intalnirii, cu parintii care au copii cu autism, unii de cateva luni, altii de ani si ani, atunci am inteles ca "medicamentul" perfect pentru copil meu este atitudinea mea, a noastra, si sper ca sotul meu sa i-si deschida ochii curand si sa participe in cea ce mi-am propus. Calm, rabdare, perseverenta si acceptare asta afisez, dar interior se simte alceva...

Pe langa Lucian Blaga mai sunt multe celebritati printre care si geniul Albert Einstein , tot asa a inceput sa vorbeasca doar la 4 ani . Se zice ca persoanele care isi dau drumul mai "greu la vorbit "  vor fi niste persoane mai inteligente.

Sper in final sa se termine cu bine la toata lumea. Fetita noastra are 1 an si 10 luni si inafara de mama , tata(doar in soapta) si cateva sunete nu zice nimic. Dar nici nu incearca , alfel rade, intelege cand spun "NU"  , cand o strigam etc.

Fiul meu a inceput sa vorbeasca pe la 3 ani dar stia de toate. doar ca nu putea articula. Cand si-a dat drumul, a vorbit foarte bine, fara perioada aceea cand copiii pocesc cuvintele. La scoala invata din clasa incat acasa nu statea mai mult de 1/2 ora ca sa-si faca lectiile, a terminat liceul de informatica, studiile superioare dar intr-adevar nu e foarte vorbaret de felul lui. Fiica-mea in schimb a inceput sa vorbeasca pe la un an si jumatate si ca adult e foarte vorbareata. Interesant ca mai mult baieteii vorbesc mai tarziu decat fetitele. Fiica-mea la un an si 10 luni a parat-o pe sora-mea ca s-a plimbat cu un baiat incat sora-mea a zis ca nu o mai scoate la plimbare pe turnatoarea asta mica.

 deceoare, on 20th March 2008, 14:44, said:

Salut!

Nu am citit tot topicul, poate s-a scris, dar cred că are autism și mă refer la autism sever(autiștii severi nu vorbesc până la o anumită vârstă, cam până la 3 ani), nu la tulburări din spectru' autismului.

îs curios cu ce a fost diagnosticat până la urmă.
îți doresc toate cele bune!

 moldovancristi, on 11th October 2011, 21:55, said:

Einstein a avut autism. Autismul sever e corelat cu o inteligență extremă iar persoanele autiste au probleme de vorbire la o vârstă extrem de fragedă.

Einstein a avut Asperger.

 romulusvb, on 18th November 2011, 21:13, said:

Aspergeru' e o tulburare din spectru' tulburărilor autismului.

 mirelak, on 13th November 2010, 21:41, said:

Am vazut multe documentare pe Discovery despre copii cu autism din State unde aceasta problema e tratabila si adusa la un punct unde copilul poate functiona in societate. As zice ca sunteti norocosi ca sunteti in SUA. Poate daca ai putea viziona astfel de documentare cu sotul sau sa ii trezesti curiozitatea de a studia despre aceasta boala ati putea face mult mai multe progrese.

De curiozitate: care e comportamentul copilului cand se joaca cu alti copii sau se incearca o discutie cu el? Ii violent, striga, plange, e hiperactiv, e rusinos?
Cunosc un astfel de caz aici, in tara, - parintii l-au infundat cu vizite la n medici si medicamente. Intotdeauna m-am intrebat daca diagnosticul de autism si terapie adecvata ar fi facut mai mult decat tona de medicamente...

Quote

Cardiopatia ischemica, si infarctul sunt rude, dar nu-s acelasi lucru defel. Asa si cu aspergeru'si cu autismul.

 roua, on 24th April 2010, 21:55, said:

Mi-a atras atentia acest pasaj.

De ce "incorect gramatical"? Fetita mea va implini in curand 3 ani si formeaza propozitii lungi, corecte gramatical. Si intelege mult mai mult decat atat. Si asta de mult.

Exemplu, azi:

"Nu-ti mai musca buzele, ca ai rana deja.
Mai, nu am nicio rana, eu nu vad nicio rana.
Daca iti spun, esti rosie sub buza de jos.
Bine, daca tu asa spui..."

Foloseste corect "imi, iti"...

Oameni buni, nu mai tot scoateti la inaintare diverse personalitati, ca sa va mascati ingrijorarea! Daca aveti temeri in privinta dezvoltarii copilului, consultati un specialist, nu stati si asteptati sa fie ca Blaga sau Einstein sau mai stiu eu cine...

Iar depresia post-natala eu stiu ca e diferita de baby blues.

Eu recunosc ca, daca la 2 ani ar fi spus si constientizat - ca asta e important - 5-10 cuvinte, eu m-as fi ingrijorat. Insa ea, la 1 an si 6 luni, stia si constientiza 40 de cuvinte. De bebelus, dar 40, notate de mine pe foaie, alfabetic.

Editat de Deria_Leena26, 19 noiembrie 2011 - 01:40.

Copilul meu are 2 ani si 10 luni iar pana acum 1 luna nu vorbea aproape deloc. La varsta de 2 ani nu zicea nimic. Multi parinti inainte de a se ingrijora, trebuie sa raspunda la 2 intrebari: mediul in care traieste copilul este propice dezvoltarii limbajului? parintii copilului, la randul lor, au vorbit devreme sau mai tarziu? sa nu uitam: copilul mosteneste trasaturile de personalitate ale parintilor. Eu am vorbit tarziu, copilul meu, fiind singurul, si care, de multe ori, a stat mai mult singur si la tv, a inceput tarziu sa achizitioneze cuvinte. Sa nu uitam de vocabularul pasiv si cel activ. Este foarte importanta coordonarea. Copilul meu la varsta de 2 ani nu arata cu degetul si nu cerea ce doreste. Asta pentru ca i se oferea totul. Copilul meu la varsta de 2 ani nu raspundea pe nume. Pentru ca nu fusese strigat. Copilul meu nu se uita la mine cand ii vorbeam, Pentru ca nu i se vorbise pana atunci. El primea mancarea automat, i se puneau jucariile in brate automat, nu participam activ in conversatii cu el, iar el parea multumit.
Cand am deschis calculatorul si am citit despre autism ne-am speriat. O doctorita idioata, si pot sa spun idioata cu I mare, l-a consultat si i-a pus diagnosticul in 5 minute. Tulburari din spectrul autismului. "Doctorita" Gabriela Ploscaru, neuropsihiatrul ce are nevoie de un psihiatru ne-a pus pe tava cosmarul vietii. Aceasi doctorita ne-a pus pe tava cu cateva luni in urma tot un diagnostic: hipotonie axiala....wrong. Dupa numai cateva exercitii copilul a mers singur. Aceasta doctorita nu are ce cauta in sistemul medical. Este o rusine. Distruge parinti si copii. Distruge destine.
Am incercat si la celalalt medic NPI din Rm Valcea, Dna doctora Iulia Bertea, un medic pe care-l recomand cu toata increderea, un om cu experienta: Diagnosticul: "Singurii care au autism sunt parintii". Am inceput sa-l bagam in seama, sa lucram cu el. Numai ca al nostru copil a ramas in lumea lui. Initial ne-am pierdut increderea, iar diagnosticul lui Ploscaru de dadea fiori.
Am fost la un psiholog bun, ne-a spus sa nu ne temem.
Acum, la 2 ani si 9 luni, copilul nostru a trecut printro schimbare radicala. Este extrem de atent, extrem de inteligent, comunica verbal si non-verbal, intelege tot si recunoaste tot, arata cu degetul si cere, formuleaza propozitii deocamdata din 2 cuvinte, gen masina rosie, camionul cu lemne pe care le si arata. Are o memorie extraordinara, e de ajuns sa fi fost cu el intrun singur loc si el stie ca am fost acolo. Sunt copii mult mai dezvoltati dpdpv al vocabularului, dar spectrul autismului a fost spulberat odata pentru totdeauna. Mama mea nu isi facuse niciodata griji pentru micut. Eu da. Eu am vorbit tarziu si am fost foarte sensibil. Si el este foarte sensibil si atent. E ca un burete, aspira toata dragostea noastra.
Mai sunt pasi de urmat, dar pana la urma morala este: fiecare copil are un ciclu de dezvoltare. Nu va panicati si nu va pierdeti increderea. Verificati si cercetati. Intrebati mai multi medici. Al nostru micut nu avea acele "repetisme" specifice unui copil autist. Ne baga in seama doar cand nu obtinea ce vroia. Nu era hiperactiv. Era moale si bland. Prefera sa se joace singur. Dar majoritatea copiilor la varsta lui se joaca singuri, mai ales cei crescuti mai izolat. Nu fiti speriati si mai ales aveti speranta. Studiati atent copilul dvs. Fiecare parte a comportamentului inseamna ceva. Doar pentru ca nu vorbeste, nu inseamna ca are autism. Analizeaza-ti prestatia ta de parinte intai.
Din pacate mesajul meu se adreseaza unui segment-nisa de copii. Cei intarziati. Cei care au un autism, asa cum am vazut si eu, au niste trasaturi aparte, nu are rost sa le enumar. Imi aduc aminte, cum ne-am intalnit cu niste parinti cu copii ce sufereau de autism. Numai comparandu-i cu acei micuti vei putea face diferenta.Ei repetau cuvintele robotic, practicau un comportament stereotipic, etc. Al nostru nu. Era mut si mototol. Desi sunt avocat de profesie, pot recunoaste un copil cu probleme din spectrul autismului sau ADHD destul de usor...spre deosebire de alti medici gen Ploscaru, pe care recomand sa o evitati. Imi inchipui ce traume vor putea suferi anumiti parinti de conditie materiala mai scazuta care nu isi vor putea permite mai multe investigatii.
As fi dorit sa o actionam in judecata, dar sotia m-a facut sa renunt pana la urma. Sau macar o plangere la colegiul medicilor..... Este inadmisibil cum acesti doctori traiesc in sistemul medical din Romania. Ce greu va fi unor parinti de la tara cand cu un copil normal vine o tampita si pune un diagnostic din 3 minute. Asa s-a intamplat cu noi.
Studiati atent si trageti concluzii. Iisus cu voi dragii mei si luptati-va cu viata.


Nota Bene: La primele semne care va dau motive de ingrijorare consultati totusi un specialist. Dar, analizati atent mediul de viata al copilului, prestatia dvs ca parinte, "istoricul dvs" ca si copil. Trageti concluziile de rigoare. Nu sunt de acord cu postul de mai sus: Nu va panicati degeaba si fara motiv asa cum am facuto noi. Suntem toti oameni si cu diferite niveluri de inteligenta. Sfatul meu este sa fiti precauti si sa studiati atent, coroborati elementele astfel incat sa va puteti da seama si dvs daca copilul dvs are o intarziere generala sau elemente de autism. Apoi sa intrebati cati mai multi specialisti. Si nu in ultimul rand , lucrati cu copilul. Daca copilul raspunde la stimuli, este ok. Chiar si mai tarziu este ok, fiecare copil are un tipar propriu de dezvoltare. Nu va panicati totusi. Veti transmite aceasta stare si copilul si ii va dauna.

Editat de VerbumBonum26, 23 noiembrie 2011 - 07:51.

 Deria_Leena26, on 19th November 2011, 01:33, said:

Madam, fiecare copil si va voi repeta, fiecare copil are un tipar propriu de dezvoltare. Daca plodul dumitale a vorbit 40 de cuvinte de bebelus, si dadeai fuga la medic pentru fiecare intarziere inseamna ca esti un parinte inconstient de precaut si speriat.
Nu-i poti cere oricarui bebelus sa spuna 40 de cuvinte notate pe foaie. Intelegi ironia. Numai speria parintii. Nu sunt psiholog, sunt avocat si unul al dracu de bun in domeniul meu desi am numai 28. Dar un lucru il recomand fiecarui parinte. Sa lase naibii internetul cand vine vorba de autism, si mai ales, sa nu citesca asemenea postari ca ale dumitale pentru ca mai mult se vor panica.
Nu lipsa vocabularului este tiparul concret al unui autist. Ci mai multe elemente coroborate. Un copil perfect normal poate vorbi si mai tarziu, si nu trebuie sa notezi pe foaie cuvintele spuse...iarta-ma dar mi se pare penibil. Ofera-i copilului dragostea, analizeaza-l , studiaza-i comportamentul si apoi trage niste concluzii. Dar nu hop-tronc...la medic...pentru ca nu spune 40 de cuvinte ca bebelus. Daca ma luam dupa metoda dvs de gandire, pana acum eram eu internat la nr9.
Nici nu va inchipuiti cat rau faceti cu asemenea postari unor parinti speriati si debusolati. Faptul ca aveti un copil ce a vorbit devreme si cu 40 de cuvinte inca de bebelus pe care le-ati si notat este un lucru bun. Felicitari. Dar nu generalizati. Pentru ca fiecare copil are un tipar de dezvoltare propriu si dependent de mai multi factori: nivel de implicare a parintilor in dezvoltarea vocabularului, nivel de atasare emotionala, trasaturile de personalitate ce sunt mostenite, nivel de interactiune sociala cu ceilalti copii de varsta lui, etc
Daca observati o intarziere in limbaj, mai grav, observati o pierdere a vocabularului, observati un comportament stereotipic, si preocupari ciudatate atunci puteti sa va faceti griji. Orice diagnostic de autism, se pune dupa varsta de 3 ani. Este bine ca dumneata doresti sa iti creezi un robotel, dar eu vreau sa imi cresc un copil. Am facut niste greseli cu el, le-am recuperat. Dar la al doilea te asigur ca in niciun caz nu voi proceda ca dumneata, cu foia si pixul sa notez ce cuvinte spune...God almighty

 VerbumBonum26, on 23rd November 2011, 07:34, said:

si te lauzi cu asta???  

 romulusvb, on 19th November 2011, 01:23, said:

Normal că nu-s același lucru. Unde am precizat că-s egale?

 shiva, on 19th November 2011, 00:02, said:

Terapia se sprijină și pe medicație.
Prima'i prioritară și dependentă de a doua.