Dispeceratul Energetic Național prin 1961-1962

1Hz sau doi nu era o mare problema pentru aparatele electrice ci mai degraba desincronizarea ceasurilor mecanice sincrone.

Cat despre frecventmetru, era in poza ca indicator simplu si inteles de toti privitorii, ca decor. Daca aparatul era de sacrificiu sau defect era usor sa propteasca bobina acului indicator cu un bat de chibrit pentru a-l tine in pozitie fixa ca in film si nu cred ca s-au complicat cu atata aparatura.

Draga, lasi impresia de cunoscator (pentru cine nu se pricepe) si aia zici tu ca era problema scaderii frecventei?

La 48 Hz are loc ,,desprinderea,, motoarelor.

Adică?  

Si care era problema reala la diferenta de la 50Hz la 49Hz sau de la 51Hz la 50Hz? Criticile ma bucura pentru ca asta inseamna ca cineva a citit si a inteles ceea ce am scris.

Cat despre "desprinderea" unui motor cred ca se refera la iesirea brusca din sincronism a motoarelor sincrone si oprirea acestora. Dar problema aceasta apare la scaderea brusca a frecventei si nu la scaderea relativ lunga din cadrul retelei nationale.
Frecventa retelei nu va scadea niciodata brusc in sistemul energetic national din doua motive: primul este inertia mecanica a rotorului generatoarelor iar al doilea motiv este controlul constant al turatiei dat de regulatoarele de turatie de la generatoare. Primul motiv intervine intr-o perioada scurta de la aparitia perturbatiei pana in momentul intrarii in functiune celui de al doilea motiv.Ar mai fi un al treilea motiv dar acesta este incidental adica, ca frecventa sa scada brusc trebuie sa existe un consumator de mare putere conectat brusc care sa absoarba multa energie din retea. In decurs de cateva secunde intrerupatorii automati ai liniei respective deconecteaza din cauza suprasarcinii. Singura posibilitate de perturbare ar fi ca sa se poata cupla multi consumatori mici in acelasi timp la retea. Dar, in acest caz, timpul de reactie al operatorului sau al dispozitivului automat va fi esential pentru decuplarea liniilor putin importante pentru a scadea consumatorii ca sa se restabileaca frecventa.

PS: nu alerg dupa numarul de posturi si imi aleg topicurile in care scriu.

Dar întrebare: totuşi, dacă reţeaua e interconectată, dar o parte ajunge la 49 Hz. şi alta la 51 Hz., cum calculezi frecvenţa reţelei... că reţea naţională, dar există particularităţile zonale.
În comunism mai scădea frecvenţa pentru a păstra voltajul. Că din câte ştiu rotirea mai rapidă a rotorului = tensiune mai mare, dar la curent alternativ (c.a.) pentru a păstra frecvenţa trebuie să menţii o anumită turaţie.
O să mă uit la mijlocul filmării să văd dacă apare Filaretul sau altă C.D.E. (Centrală Diesel Electrică).

Cele mai bune protectii, pe langa cele de distanta ( pe inalta) si homopolare ( pe medie) sunt cele de frecventa care demareaza sistemele DasF.  Din cauza lor era folclorul de sant prin care cineva deconecta alimentarea cu energie seara....Doar basme..

Farmecul retelelor interconectate este ca frecventa este acceasi de la un capat la altul (exclud conversiile AC>DC>AC) asa ca nu exista diferente de frecventa intre diferitele parti ale sistemului.
Daca se forta rotatia generatorului sincron mai repede nu crestea frecventa ci puterea debitata in sistem. La un generator sincron nu se poate creste frecventa in debitare de energie deoarece energia mecanica in surplus este convertita imediat in energie electrica prin cresterea curentului debitat in retea. Singura metoda de avea o turatie mai mare decat ce a retelei, la debitarea de energie in retea, este la generatoarele asincrone cand acestea sunt rotite peste turatia de sincronism. Un motor asincron rotit peste turatia de sincronism si cuplat la retea devine generator.

DasF nu este relativ nou? am gasit ca implementarea lui ar fi fost realizata de prin 2016. La nivelul anului 1960 nici macar nu se gandeau la asa ceva. Atunci se urmareau vizual aparatele...

DasF este dintodeaua dar cu aparataj electrogagnetic, de provenienta ruseasca. Eu nu am vazut releu romanesc . Ce spui tu, exista in varianta electronica. din 2000.

autom2, on 18 septembrie 2021 - 06:40, said:

Totusi cred ca in anii '80 se faceau deconectari deliberate, mai ales seara.

Si mai e acel mit ca in anii '80 frecventa era sub 50 Hz si nu si-a revenit decat dupa Revolutie, cand si rationalizarea energiei electrice a incetat.

Daca era bezna in tot cartierul este sigur ca era intentionata mai ales ca dura exact 2 ore.

Ca sa vinzi energie electrica (ca idee, bulgarii la vremea aceea cumparau de la noi) trebuia sa ai aceeasi frecventa cu a celorlalti. Doar daca o parte din instalatie devenea "insulara" apareau defazaje dar nu scadere de frecventa decat daca era consum masiv in acea zona. Ce era inainte de electrificarea masiva a Romaniei si crearea SEN este posibil sa fie adevarat.

Ca idee, acum cativa ani (inceputul lui 2017?) Dobrogea a fost izolata de sistem la ruperea liniilor de inalta tensiune de peste Dunare si a fost alimentata de la centrala nucleara de la Cernavoda.

Da, a fost o pana de 2 ore pe toata Dobrogea intr-o noapte si restabilirea s-a facut direct cu CNE Cernavoda.

Un constantean a filmat in acea noapte pe strazi. Bezna totala, iluminat de urgenta la unele magazine, interfon blocat.

Dar cum s-a produs?    
Cică ar mai trebui construită o linie electrică spre Dobrogea, dar cine să o facă? Nu numai că la investiţii suntem mai praf decât în 1961, dar şi în 1938 ar fi putut s-o înceapă dacă aveau chef.
În primul post am zis că nu exista decât o legătură cu Moldova. Trebuia să adaug: în 1961 Sistemul Energetic Naţional nu acoprea încă toată România din câte se observă pe acea hartă; încă existau zone separate de S.E.N.

Edited by djl, 31 October 2021 - 23:36.

DJL? Chiar te depaseste situatia. Nu iti detaliaza nimeni fiindca nu ai capacitatea de intelegere.

Se invata in ani de scoala ce vrei tu sa intelegi. Un sistem energetic nu este distributia ta de acasa cu 20 de prize si 7 becuri.

Du-te la cursuri de retele si energetica si vei afla.

La cele 2 ore de pana pe Dobrogea a fost o mare ploaie inghetata in Baragan (freezing rain, ice storm) care a dus la incarcarea cu gheata si ruperea unor magistrale de 220-440 KV, care in cadere au rupt si liniile de medie tensiune aflate sub ele. Decembrie 2009 cred ca a fost.

djl, on 14 septembrie 2021 - 15:05, said:

Cateva precizari:
- dispeceratul national are mai multe trepte; central (cel prezentat) si zonale. La acestea se adauga dispeceratele din toate unitatile de productie electrica(termo, etc.) precum si cele din mari unitati industriale(daca mai sunt....);
- in general centralele termo(mari) si hidro(precum Portile de fier) sunt centrale de baza, adica ele produc energie electrica permanent(cu exceptia reviziilor sau reparatiilor unor grupuri);
- frecventa(50 Hz) este aceeasi in tot sistemul energetic si poate fi masurata in orice punct al lui, inclusiv la dispecerii locali;
- varfurile de  sarcina(de dimineata si de seara) sunt(apar) in functie de anotimp.
- nu exista mari pericole(cu putine exceptii) pentru consumatori, daca frecventa are abateri de una sau doua unitati. In perioada ultimilor ani '80 se functiona, la ORDIN, cu frecventa scazuta(chiar sub 48). Chipurile se facea economie la combustibil. In schimb, erau pierderi la motoarele  electrice).
- grupurile dintr-o centrala termo pot fi: in functiune, in rezerva calda si in rezerva rece. Rezerva calda inseamna ca ele pot produce energie electrica imediat. Cele in rezerva rece pornesc doar dupa incalzirea cazanului, deci dupa o anumita perioada de timp.

Intrarea in functiune suplimentara a unor grupuri se face, de regula, anticipat pentru ca se stie care este evolutia consumului. Idem, la scoaterea lor. Totodata, se tine seama, se stie care sunt grupurile indisponibile.

Profit de deschiderea acestui topic pentru a comenta esecul mass media cand s-a discutat despre o posibila pana de curent. Multi si-au dat cu parerea dar numai cei mai in masura nu au fost intrebati: cei de la DEN!!
Tot ei ar trebui intrebati si despre consecintele rapidei "inverziri" a energiei electrice. Cu siguranata ar fi spus ca orice DEN, de oriunde, NU se poate baza pe eoliene sau fotovoltaice in caz de nevoie imediata. De fapt, de aici pleaca si panica(cu sau fara ghilimele) privitor la posibilul blackout.

In anii '50 cea mai mare centrala hidro a fost cea de la Bicaz.
Interconectarea Moldovei s-a facut in timp incepand cu anii 1960. Mai intai dinspre Galati spre Marasesti si Focsani(mai intai o line de 35kV, ulterior 110kV, apoi in anii '80, 220/400 kV ).  Totodata s-a mai facut o legatura dintre Transilvania(Iernut?) la Bacau.

Privitor la sate neelectrificate problema este veche. Nici statul comunist nu a reusit sa finalizeze electrificarea intregii tari(vorba lui Lenin...) si asta pentru ca,virgula, costurile initiale sunt mult prea mari fata de recuperarea investitiei. Totodata si costurile de mentenanta sunt semnificative.
Poate ca specialistii... verzi vor gasi solutii pentru aceste comunitati.

Edited by Turnatoriu_de_orza, 25 December 2021 - 17:48.

Multumim! Excelent!

Prin 1964. Nu mai apare C.D.E. Filret, deşi probabil 1964.



"Industria Romîniei 1944-1964", este apărută la Editura Academiei Republicii Populare Romîne (E.A.) în 1964 sub îngrijirea Acad. Prof. Vasile Malinschi, Prof. Roman Moldovan (membru al Acad. R.P.R.), Prof. Vasile Rausser.
Secretar ştinţiific al lucrării: Stere Gioga.
Redactor responsabil: Popescu C. Emil-Teodor
Dat la cules: 17.06.1964
Bun de tipar: 14.08.1964
Apărut 1964
Tiparul executat la: Întreprinderea Poligrafică "Informaţia" (aici apărea "Informaţia Bucureştilui"; mai este cunoscută ca şi Tipografia "Universul") Str. Brezoianu nr. 23-25 (la nr. 29 e un anticariat) sub comanda nr. 2356

Edited by djl, 06 February 2022 - 18:36.