Dispeceratul Energetic Național prin 1961-1962

Dacă tot sunt atâtea discuții zilele astea cu creșterea tarifelor la energia electrică și gaze, am zis că merită și un subiect istoric deschis. O prezentare a Dispeceratului Energetic Național (titul de pe "YouTube" cred că e greșit, că dispecer e persoana care lucrează la dispecerat din câte știu) de prin 1961-1962.

La data realizării filmării încă nu existau hidrocentalele Porțile de Fier I și II, Termocentrala Rovinari, acestea fiind ulterioare. Dar la termocentrale cazanele sunt încălzite permanent, chiar dacă turbinele nu sunt în funcțiune.
Hidrocentrala Dobrești nu e construcție a decenealului de electrificare, aceasta datând din anii '30 (deci de pe vremea lui Carol al II-lea a.k.a. Carol Caraiman). Până la început de anii '50 a fost cea mai mare hidrocentrală din România. Nu cunosc care a fost prima care a depășit-o la putere generată.
Din păcate din cauza lipsei de informații nu știu dacă turbina de gaze de la Centrala Filaret (desființată în anii '70) era acționată de arderea unui gaz sau de eșapamentul motoarelor Diesel.
Veți observa că nu toată România era conectată la sistemul energetic național pe atunci, în unele zone (precum Satu Mare) fiind încă rețele izolate. Sunt curios cam pe când a apărut a doua legătură cu sistemul energetic al Moldovei, că după cum se vede în documentar nu exista decât o legătură de interconexiune. Întrebarea e de ce s-o fi apucat să facă termocentralele mari inițial în Moldova... acolo producția era mai mică. Că teoretic Valea Jiului e regiunea carboniferă, deci ar fi trebuit să fie primele prin zona Craiova - Slatina. În fine, exista din interbelic cea de la Schitu-Golești, dar nu cred că genera atâta putere precum cele mari.
O chestie mă nedumerește: cum de exista doar un frecvențmetru principal. Cum puteau măsura toată frecvența din rețea cu doar un frecvențmetru.
I.R.E.-urile (Întreprinderile de Rețele Electrice) sunt altă poveste. Astea se ocupau de electricitate la nivel local/zonal. Să vedem cine știe ce particularitate avea Bucureștiul.
Din păcate, și azi avem sate ne-electrificate    

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/246QALIvssU?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by djl, 14 September 2021 - 15:06.

La dispecerat poate ca as fi lucrat, ador de mic sa monitorizez penele de curent. Si detest orice chestie care le anuleaza gen generator sau UPS. Acum au aparut si panourile fotovoltaice pentru individuali, dar alea merg doar ziua.

djl, on 14 septembrie 2021 - 15:05, said:

sint incalzite permanent doar de soare!
P.S. Iar bati cimpii!

A vrut să fie o întrebare, dar am uitat să pun semnul "?". Întrebarea vine din cauza faptului că totuşi o termocentrală are nevoie cam de cel puţin 4 ore pentru a porni, deci dacă nu funcţionează 23-6, cum e menţinută apă mai caldă în cazan.

@Neaceasca, daca lucrai pe vremea lui Ceasca la Uzina de Electricitate din oricare oras, puteai sa si creezi penele de curent. De fapt, era sarcina de serviciu.

Dispeceratul le creea. La uzina electrică le creau lipsa pieselor de schimb şi nepăsarea.

djl, on 14 septembrie 2021 - 15:05, said:

Pentru ca este retea sincrona, frecventa este aceeasi in toata reteaua.

Parca daca survine o pana generalizata la nivel de tara, dureaza minim 2 ore pentru restabilire.

miki07, on 14 septembrie 2021 - 15:33, said:

Alea intentionate erau o mare mizerie. Apoi erau cele din anii 90 pentru ca reteaua nu era gandita pentru stabilitate sau noul consum.

Si nu am inteles de ce la tara unde am crescut (Spineni, Olt) nu se putea furniza curent si pe vreme rea, ca la oras. Nici nu trebuia cine stie ce furtuna, doar sa fulgere si adios. Asta in continuare e valabil in ruralul din Olt, la furtuna slaba macar intreruperi scurte, la furtuna/viscol mare, de la 2-4-8 ore pana la mai multe zile.

In fine, cu bune si cu rele, e o performanta pentru SEN din Romania ca nu a avut niciun nationwide blackout dupa 1989. In 1977 au fost 2, unul la cutremur si altul la o eroare umana din mai 1977.

Ion_Bumbu, on 14 septembrie 2021 - 15:43, said:

Frecventa la fel ca si tensiunea trebuie mentinuta in parametri. Ba chiar mai abitir. Penele extinse sau generale de multe ori pornesc de la variatii prea mari de frecventa.

Parţial off-topic: la început Grozăveşti şi Filaret nu erau interconectate, din cauză că aveau proprietari diferiţi.

Nu stiu ce ai cu 61-62, mie mai interesant mi se pare in 1977 la cutremur (in 1940 la celalalt seism oare cum era, sau la viscolul din 1954), ori in anii 80-90, 80 cu intreruperile deliberate care nu aveau cum sa nu destabilizeze complet reteaua si sa atraga alte intreruperi prin efect de domino, se zice ca pana dupa 1989 si frecventa era sub 50 Hz, apoi anii '90 cand reteaua era inca varzuita dupa anii '80 si consumul era in crestere, incercandu-se curent 24/24 dar nu se reusea intotdeauna.

In orasul in care locuiesc practic din 1992, Slatina, pana in 2000 nu se putea da apa 24/24, 10 ore curgea, 14 era oprita, daca se lua curentul cand curgea, apa iarasi se oprea, pe loc. Erau niste pompe sovietice cu un consum enorm ce nu le puteau tine pornite mult.

Neaceasca85, on 14 septembrie 2021 - 15:15, said:

Sint prea batrin, sper sa mor la timp, ca sa nu vad tara ajunsa pe mina voastra!

In primul rand frecventmetrul acela e "fake", pentru prostirea pu...err... populatiei socialiste. Cred ca este un simplu voltmetru cu scala modificata si nu unul real pentru ca acel model real implica redresoare cu seleniu si condensatori in interiorul carcasei patrate mai ales ca nu are nici macar conexiuni (se observa o vedere din spate in film). Adevaratele frecventmetre sunt putin mai jos, in stanga si dreapta celui "fake" cu liniile orizontale duble. Acelea sunt frecventmetre cu lamele, 45Hz-55Hz si 20 de lamele alimentate la 100V.
Nu a existat niciodata o singura linie de transport si intotdeauna a fost dubla plus ca existau doua retele separate, reteaua obisnuita si reteaua "speciala" care alimenta consumatorii "deosebiti" gen sediul CC sau critici (clasa zero). De aceea sunt 4 frecventmetre in imagine, doua cate doua deoarece fiecare frecventmetru este dublu si conectat la cate o linie de transport. Reteaua speciala nu era oprita niciodata asa ca locuintele luminate in timpul "orelor de bezna" erau cuplate la aceasta linie speciala.
Faptul ca se cunostea programul de consum le permitea sa faca previziuni de consum de genul "porneste cazanul cu 4 ore inainte de ora 5 si asteapta ordinul de cuplare la retea" si astfel nu existau sincope in alimentare.
Frecventa retelei este mai importanta ca tensiunea pentru ca ea indica echilibrul retelei si pe baza acesteia se bazeaza dispecerii. Ca acum exista automatizari e ok dar tot omul are ultimul cuvant.
Partea cu pulsarea luminoasa a reprezentarii liniei in caz de defect este ca indicare vizuala si atentionare de defect chiar daca linia secundara era ok si se putea face simplu cu 6 relee de tensiune cu contactele normal deschise in paralel care sa sunteze contactul "pulsatorului".

In anii '80 energia se vindea in exterior asa ca acea oprire vazuta de populatie producea bani pentru platirea datoriei externe. Suna cunoscut, nu?

Toccatta et Fugue de Back la orga clasica auzita in film este o auditie interesanta numai ca este ceva ciudat la ea, este prea rapida si are notele "din scurt" fata de versiunea "clasica". Presupun ca este o orga mica fara rezerva  prea mare de aer in burduf daca este versiunea clasica.

@tytysor: si eu am aceeasi "caracteristica", cand pulseaza lumina unui bec cu filament sau un tub fluorescent incerc sa-mi dau seama ce fel de defect sau eveniment este si cam cat de departe este (scurtcircuitul apropiat este scurt ca intrerupere a luminii plus ca scaderea intensitatii becului cu filament este mai mare pe cand cel indepartat are scaderea de luminozitate a becului cu filament mai mica dar dureaza mai mult), sa zicem ca este mai mult un "defect profesional". Ca idee bobinele de minima tensiune declanseaza in 0,2 secunde iar contactorii mici/releele in 0,1 secunde asa ca este util sa stii daca a declansat sau nu un dispozitiv de protectie. Cu noile becuri cu led nu se observa acest lucru. Si asta este la partea de joasa tensiune pentru ca la partea de medie "recloserul" (conectorul automat) testeaza reteaua de 4-5 ori cate 3-5 secunde si daca este suprasarcina dureaza maximum 30 secunde. Astea sunt observatiile mele, nefacand parte din personalul SEN sau distributie. Si ca titlu de gluma dar in serios, cresterea natalitatii era maxima in acea perioada de "bezna obligatorie".

PS: la minutul 5:37 este interiorul asemanator ca la Anina iar la 8:07 este un generator identic cu cel de la Anina, asta apropos de o discutie anterioara din alt topic.

Se exporta energie electrica in anii '80? Eu stiam ca nu eram interconectati cu nimeni, asa se explica si de ce mergea sa dea o frecventa mai mica de 50 Hz, cand esti conectat international trebuie sa respecti frecventa, altfel esti dat afara.

Da, foarte nasol ca la becurile LED nu se mai vad fluctuatiile retelei, la becurile predecesoare ledurilor se vedeau.

Adica e bine ca mai ales echipamentele I.T.E. sa aiba alimentare pe 100-240 V ca sa nu isi ia restart indiferent de ce fluctuatii sunt, dar ledurile fiind electronice, au aceeasi caracteristica de imunitate la fluctuatii.

Detalii: http://elm.ro/Companie/Istoric.html mai exact, citez: "în 1965 s-a realizat prima linie de 400 kV (Iernut - Mukacevo) si primul autotransformator (AT) 400/220 kV; la acea data existau 22.340 statii de transformare cu o putere de 18.399 MVA.".
Cat despre exportul energiei electrice pentru plata datoriei externe, momentan, in lipsa unor detalii exacte pot doar sa speculez ca energia electrica era una din monedele de schimb ca orice alt produs care putea fi exportat pentru a face rost de bani. Era foarte simplu sa exporti energie electrica, maresti numarul de generatoare comparativ cu consumatorii iar excedentul este trimis afara (cuplezi linia de export). Explicatia este simpla, vinzi 1MW la o alta tara unde exista consumatorul de 1MW asta insemnand ca se cupleaza in plus o centrala de 1MW la sistemul national. Acest echilibru face ca frecventa sa ramana constant la 50Hz. Daca linia electrica de transport extern cedeaza atunci frecventa creste in SEN la 51Hz iar daca centrala intra in avarie frecventa scade la 49Hz in toata reteaua interconectata (este un exemplu extrem pentru ca in realitate scaderea este de cateva zecimi de Hertz). In momentul interconectarii, dispeceratul international comanda cine produce si cine consuma iar dispeceratul national romanesc se ocupa de asigurarea productiei prin administrarea generatorilor si consumatorilor interni astfel incat sa se produca cu 1MW mai mult. Au fost cateva cazuri de scadere a frecventei de-a lungul timpului si asta s-a datorat unor dezechilibre majore. Ceva de genul (Eng): https://www.europarl...-000225_EN.html si (Eng): https://eepublicdown...port_210715.pdf

@djl: particularitatea Bucurestiului era ca avea trei zone cu sisteme diferite de alimentare si daca tin bine minte erau 220V/50Hz , 110V/50Hz (sau 60Hz?) si curent continuu, cred 200V sau 220V. Un radio vechi pe lampi romanesc are selectorul de retea pentru acele tensiuni.

Frecventmetrul ala de la inceputul filmului e cat se poate de real, ca o fi conectat sau nu stiu doar cei de acum 60 de ani care erau acolo.
Si nu are nevoie de redresoare cu seleniu si condensatoare ci doar de niste bobine si rezistoare.

Aveti vre-o referinta catre el? cumva era cu unitatea mobila formata din doua bobine decalate ca la megohmetrul cu inductor?

Catre finalul filmuletului este prezentat pupitrul din lateral unde se vede ca spatiul din spatele cutiei frecventmetrului nu are cabluri acolo unde sunt bornele de conexiune al acestuia, el fiind un aparat de masura de panou. Acest frecventmetru putea fi blocat la o anumita "frecventa" prin blocarea mecanica a ansamblului mobil pentru "poza".
Nu de alta dar frecventmetrele cu lamele erau mult mai comune in acea perioada (pot spune ca erau standard) doar ca erau mai greu de interpretat de catre cineva neinitiat in domeniu asa cum era publicul tinta al acelui film propagandistic.

Bucureştiul, de când a fost trecut la c.a., a avut numai 50 Hz (curentul continuu a dispărut de dinainte de Primul Război Mondial dacă e se ne referim la reţeaua oraşului; doar transportul în comun a rămas la curent continuu). Frecvenţa de 60 Hertzi nu fost folosită vreodată în România. Cea de 42 da, rămăşiţă din perioada Austro-Ungară. La Aradas-a trecut la 50 încă de dinainte de comunism, la Timişoara a rămas 42 până în anii '50 - în documentare se vede că era conectată la sistemul naţional, deci avea deja 50 Hz. La Reşiţa la combinat (şi parcă Uzina Constructoare de Maşini) a existat ciudăţenia de 20,8 Hz., care făcea becurile să pâlpâie...
Dar da, Bucureştiul a avut zone cu 120 Volţi. Trifazat era 208 Volţi (conform unei cărţi publicate în 1980 sau 1981) ori 220 (conform unei alte surse). Dacă vrei să foloseşti un trifazat de 220 Volţi probabil ai nevoie de ceva care să modifice sinusoidala, că bănuiesc să sinsoidala diferă la 220 Volţi monofazat versus 220 Volţi trifazat.
La 49 sau 51 Hz. cât de nasol e pentru aparatura clasică?
O să mă uit mai bine la partea unde apar a doua oară grupurile Diesel-Electrice pentru a încerca să-mi dau seama dacă sunt la Filaret sau în altă parte.

Edited by djl, 15 September 2021 - 22:52.

The Stressmaker, on 15 septembrie 2021 - 22:24, said:

https://www.yourelec...-principle.html

Aparatul este foarte simplu si nu vad nici nu motiv sa se fi chinuit sa scrie Hz pe un voltmetru.Mai ales ca pt publicul tinta ca scrie Hz ca scrie V sau A tot acelasi lucru e.
Au luat un aparat din magazie l-au pus pe pupitru si cel mai probabil scenele in care frecventa variaza  dramatic sunt filmate pe un stand de calibrare in laborator.