Doar despre Meteorologie si Climatologie

Revenind la "Mica Era Glaciara", iata cateva observatii interesante:

"O echipă internaţională de cercetători a publicat înGeophysical Research Letters un studiu, potrivit căruia Mica Eră Glaciară (sec. 14-19) a fost cauzată de erupţii vulcanice masive, a fost susţinută de modificările calotei glaciare, dar şi de activitatea solară scăzută.
Cu privire la durata acestei perioade reci din istoria emisferei nordice a planetei există dispute, unii cercetători susţinând că ea a început încă din secolul XIV, alţii că ar fi început să fie resimţită abia din secolul XVI. La nivel global, scăderea temperaturii medii a fost de până într-un grad Celsius, însă Europa si America de Nord au fost mai afectate, de exemplu fluviul londonez Tamisa îngheţând complet la un moment dat.
Până în prezent, nu se ştia cu precizie ce anume a cauzat această răcire, însă un nou studiu, condus de Gifford Miller, de la Universitatea Colorado, sugerează că debutul său s-ar fi datorat unei serii de patru erupţii vulcanice de la tropice din perioada cuprinsă între anii 1250-1300, ce ar fi aruncat nori uriaşi de particule de sulfaţi în straturile superioare ale atmosferei – aceste mici particule de aerosoli sunt renumite pentru proprietatea lor de a reflecta razele solare.


răcirea a început între anii 1250-1300, după cele patru mari erupţii vulcanice, fiind urmată de o altă cădere a valorii temperaturilor cândva între 1430 şi 1455, perioadă ce corespunde erupţiei vulcanului Kuwae, din Vanuatu. Spre sfârşitul acestei perioade reci, mai precis în 1815, erupţia vulcanului Tambora din Indonezia a eliberat cantităţi uriaşe de cenuşă, astfel că anul următor, 1816, a fost unul deosebit de rece, consemnat de istorie ca anul fără vară, după ce au fost înregistrate în nordul Europei şi al Americii de Nord căderi de zăpadă în lunile iunie şi iulie.


Însă, efectul de răcire a climei  erupţiilor vulcanice durează, de regulă, doar câţiva ani, nu decenii sau secole întregi. Introducând datele referitoare la efectele erupţiilor într-un model climatic computerizat, cercetătorii au observat că aceste scurte răciri au fost suficiente pentru a declanşa creşterea straturilor de gheaţă şi a gheţarilor din Oceanul Arctic.
Astfel, tot acest surplus de gheaţă reflecta şi mai mult razele solare şi îngreuna circulaţia curentului cald de suprafaţă din nordul Oceanului Atlantic, numit Curentul Golfului.
Din studiul petelor solare, pe lângă toţi aceşti factori, la răcirea înregistrată în timpul Micii Ere Glaciare, a contribuit şi o activitate solară foarte scăzută în perioada 1645-1715"


Acum, expertii se tem de o noua perioada similara cu cea din secolul al XVII-lea. Profesorul Lockwood spune ca frigul de atunci se poate repeta, Europa fiind cel mai expus continent in fata unui asemenea pericol. Astfel, iernile pe care le vom avea pe continentul nostru pot fi din ce in ce mai reci

https://deveghepatri...ca-glaciatiune/

Pământul de la suprafata în interior este alcatuita din scoarta terestra cu o grosime de pana la 40-50 km grosime pe continent, ajungând la 10 km grosime sub ocean. Sub scoarta terestra se afla mantaua cu trei straturi delimitate cu ajutorul vitezelor undelor seismice generate de cutremure și nucleul pământului alcătuit din nucleu extern (stare de topitura) și nucleul intern (solid) care este răspunzător de câmpul geomagnetic care protejează Pământul si susține viata. Sub scoarta terestra sunt procese magmatice și metamorfice, practic rocile sunt magnetice pana la atingerea izotermei Curie. Cam asta ar fi pe scurt, continentele plutesc pe fluide de diferite grade de vâscozitate, acide sau bazice. Mai multe detalii, voi explica când voi avea acces la pc, momentan e mai greu de tastat de pe telefon.

In privinta raporturilor dintre lungimea zilei si acumularile (sau topirile) zapezii si ghetii Polare, am extras doar o mica secventa din noianul de date de aici:

http://www.timeandda...h-rotation.html

Este cunoscut faptul ca lungimea zilei creste permanent, datorita prezentei Lunii, a efectului mareelor.
In unii ani intarzierea rotatiei Terrei este mai mare, in altii mai mica.

Sunt aratate si diferentele (intarzierile) zilnice ale rotatiei Terrei, rareori inregistrandu-se un avans, o abatere pozitiva, o accelerare.
Dar, in general, atunci cand (iarna) au loc acumulari de zapada in Emisfera Nordica, intarzierile sunt mai mici fata de intarzierile inregistrate vara, prin efectul acumularii de masa mai aproape de axa de rotatie, extensia zapezii in Emisfera Nordica fiind impresionanta, in timp ce in Emisfera Sudica extinderea ghetii se mentine relativ constanta, ghetarii ce se extind sezonier peste Ocean neavand un rol prea mare, gheata plutitoare nou formata ridicandu-se doar cu o zecime din volum peste nivelul marii.

Iata asadar cateva date extrase:

1 feb 2016, intarziere 0,0013149 secunde (1,3149 milisecunde)
2 februarie ................ 0,0012421 secunde
3 februarie..................0,0011685 secunde
4 februarie..................0,0011979 secunde
5 februarie..................0,0011768 secunde

si in mai 2016:

1 mai intarziere 0,0016755 secunde
2 mai ............... 0,0018456 secunde
3 mai ................0,0020734 secunde
4 mai.................0,0021825 secunde
5 mai.................0,0021919 secunde

Iarna s-a rotit mai repede, primavara mai incet, arhiva sta la dispozitia oricui.

Editat de Rixthinna, 25 iulie 2016 - 11:51.

Confirm teoria ridicării continentelor, odată cu topirea calotelor glaciare de pe continent.
Legat de activitatea solara, ciclul solar 24 este cam la jumatate fata de 23, în care s-au înregistrat 16 furtuni geomagnetice cu indicele de perturbație (dst< -150 nT). Cea mai puternica furtuna geomagnetica in CS23 a avut o intensitate de -422 nT, comparativ cu -200 nT furtuna inregistrata in martie 2015.

aris86, on 25 iulie 2016 - 11:59, said:

Am arata si in lucrarea citata mai sus si, daca golful Botnic s-a ridicat cu peste 200 de metri, itelegem ca inclusiv fundul golfului s-a ridicat, apa respectiva fiind silita sa se relocheze, sa folosesc asa un termen "imobiliar".
Cum spunea colegul, Jamaica nu a fost afectata de glaciatie, dar apa evacuata de prin astfel de golfuri unde o fi?

Si nu e singurul loc, desigur:

"
Glaciatiunea cuaternara. La inceputul pleistocenului, partea de nord a Scutului Canadian a fost acoperita de o calota glaciara, care a actionat asupra reliefului.Suprafata ei era de aproximativ 9-12 milioane km². Limita sudica a glaciatiei maxime pe tarmul estic a depasit latitudinea de 41⁰5’ lat N, iar in timpul extensiunii maxime a ajuns pana la confluenta raurilor Ohio si Mississippi (37⁰5’ lat N). Se disting doua mari centre de formare: Keewatin, la vest de Golful Hudson si in Peninsula Labrador. Ele s-au unit in regiunea Marilor Lacuri, de unde au inaintat apoi mult catre sud, in bazinul fluviului Mississippi. Se disting patru faze glaciare, asemanatoare cu cele din Europa: nebraskiana, kansasiana, illinoisiana si wisconsiniana. Glaciatia wisconsiniana a coincis probabil cu cea würmiana din Alpi si cu faza Vistului pentru calota scandinava. Cele trei stadii ale calotei wisconsiniene sunt indicate (precum cele ale glaciatiei Vistula din Europa) prin pradoline[2] si valuri de morene terminale, care pot fi urmarite de la Ohio pana in cursul superior al lui Missouri, iar spre vest pana in regiunea piemontana a Muntilor Stancosi. In noua Anglie si New Brunswick se observa drumlinuri[3], dispuse in sensul deplasarii ghetii.
Ghetarii de calota au erodat toata suprafata Scutului Canadian. In urma acestei actiuni au rezultat peste tot suprafete de roca lustruite si striate, spinari de berbec (roci mutonate), stinci, excavatii in care ulterior au fost cantonate lacuri, praguri in cadrul vailor raurilor care au determinat aparitia cascadelor. In functie de arealul lor de raspandire s-a putut reconstitui forma si extensiunea calotei. In nord-estul Labradorului se evidentiaza fiorduri[4] comparabile cu cele din Scotia si Scandinavia. In depresiunile formate in spatele depozitelor morenaice s-au format lacurile canadiene.
In urma retragerii calotei de gheata s-au produs miscari de basculare a scoartei. Ridicarea cea mai puternica in centrul Peninsulei Labrador, cu valori maxime de 300 m. Pe tarmul de nord-est al Labradorului, ridicarea a atins 100 m. "


http://www.rasfoiesc...ale-ale-A62.php

@Aris, poate ne tii la curent cu furtunile geomagnetice, dupa cum vezi Soarele ne intereseaza, fiind insasi motorul Climei.
Multumim pentru explicatii.

Editat de Rixthinna, 25 iulie 2016 - 12:21.

NOSZTALGIA, on 25 iulie 2016 - 09:09, said:

E clar, recoltam porumbul in 2 saptamani, sistav.

Instabilitatea aferenta Xaveriei se manifesta si in tara noastra. Evident, cum era si prognozat, zonele inalte de relief sunt favorizate:

[ https://static.md/f2169e8d7158ff2e1bf2482e4b3f5df4.jpeg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Maine sansele de furtuna vor creste fata de ziua de azi in jumatatea de vest a tarii.

[ https://static.md/c7eae5ef7d83c2e62a5ca602b1d34f03.png - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Ok, sa reluam.
As vrea sa incep prin a face unele precizari:
1) Da, e ok, inteleg ca daca avem mai multa gheata la poli creste viteza de rotatie a planetei (despre asta nu am stiut, recunosc), prin urmare se scurteaza durata zilei, insa problema este ca aceasta idee nu are legatura cu ceea ce discutam despre schimbarile climatice din ultimele mii de ani. Cresterea duratei zilei se face treptat dupa cum ziceam si eu intr-o postare anterioara ca urmare a efectelor de maree ale lunii mai ales, plus uragane, etc. Insa toate aceste schimbari au loc la scara mare de timp, ele nu prezinta nicio importanta pentru cateva mii de ani sau zeci de mii de ani, schimbarile sunt importante doar de la milioane de ani in trecut, ceea ce nu intra in discutia despre schimbarile recente ale climei, deci ne opintim ca de obicei (si nu prima oara, dar asta intentionat) asupra unor detalii irelevante pe termen scurt raportat la timpul geologic al pamantului.
Vorbim de milisecunde/zi ceea ce duce la ajustarea timpului o data la cativa ani cu o secunda, deci sa nu ne mai luam de acest subiect fara relevanta.
Ca si exemplu acum 100 milioane de ani durata zilei era de 21 ore, deci la acest interval de timp are relevanta.
2) Referitor la ridicarea continentelor/tarmurilor dupa topirea ghetarilor n-am zis ca nu s-ar intampla asa ceva, pentru ca stiam de asta, insa am spus ca nu are relevanta pentru masuratorile determinate ale nivelului din trecut al oceanului planetar, intrucat daca ne mai uitam inca o data pe grafic vom vedea ca raportarile nivelului oceanului se fac relativ la nivelul actual, adica nu intra in discutie ridicarile de nivel ale suprafetelor eliberate in urma topirii ghetii (dar inca o data ne proptim sa explicam cu lux de amanunte si cu grafice ce se intampla de fapt cu aceste ridicari si sa punem la indoiala un studiu facut de niste oameni de stiinta care stiu mult mai multe decat noi cei de pe acest forum cum trebuie sa-si faca treaba si ce este cu acele ridicari ale continentelor)
3) Cand am zis:"Cand durata zilei este determinata de viteza de rotatie a Pamantului in jurul propriei axe?" de fapt am facut o afirmatie, dar a fost pe un ton ca am pus semnul intrebarii si nu trebuia, ca doar nu negam ceea ce am zis acolo
4) Ca sa demonstrez si inducerea in eroare cu inertia cresterii oceanelor mai atasez o data graficul tau, Rhixthinna, care arata cum era "asa-zisa" evolutie a climei in ultimii 10.000 de ani (de fapt grafic valabil doar pt Groenlanda, si nu pt inreg Pamantul asa cum era facuta afirmatia in contextul incalzirii globale):
[ https://static.md/ba5ba86b4441f55c1e7b806745823730.png - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
Apoi graficul meu cu evolutia nivelului oceanelor in ultimii 2000 de ani:
[ https://climatecrock.files.wordpress.com/2012/01/kemp.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
Deci hai sa facem niste comparatii intre cele 2 grafice:
Conform graficului tau, intelegem ca la momentul de fata avem o clima cu destul de mult mai rece comparativ cu media intregii perioade analizate. Anul 0 vine dupa multe mii de ani in care temperatura medie ar fi fost mult mai ridicata decat acum, iar asta s-ar fi reflectat drastic in nivelul oceanului. Apoi avem o scadere in jur de anul 700 en urmata de o crestere accentuata in Perioada Medievala Calda. Dupa aceasta perioada avem o scadere pe parcursul a catorva sute de ani buni, dupa care in ultimii 200 de ani o crestere, dar foarte micuta comparativ cu restul (deocamdata).
Apoi, conform graficului meu cu nivelul oceanelor vedem ca avem o perioada stabila de la anul 0 si pana spre Perioada Medievala Calda (dar ce cauta nivelul oceanelor stationar la acel moment nimeni nu stie, daca tot era mult mai cald decat acum), urmata de o usoara crestere in Perioada Medievala Calda (care ar fi trebuit sa fie mult mai accentuata decat ultima crestere din epoca industrializarii) urmata de o scadere in perioada in care clima s-a racit, deci vedem scaderea atunci cand a avut loc pe scara timpului si nu dupa mii de ani sau mai stiu eu ce inertie ar fi trebuit sa fie, dupa care in final avem cresterea foarte accentuata din perioada cand a inceput industrializarea... hopa, deci coincid perioadele, asa ca unde ar fi inertia? Ok, inertie exista, dar in sensul ca daca de exemplu acum temperatura medie ramane constanta nivelul oceanelor ar mai continua destul de mult timp sa creasca, insa ideea este ca orice grafic de genul asta este foarte relevant, pentru ca de fapt cresterea/scadrea nivelului oceanului incepe aproape imediat ce apare variatia termica pozitiva sau negativa.
Bineinteles, graficul cu clima Groenlandei este o abureala pe fata, intrucut nu are legatura cu temperatura globala, ci doar cu clima acelei zone care poate fi puternic influentata de Oscilatia Altanticului de Nord, in timp ce restul zonelor de pe glob sa nu aiba asemenea evolutii.
Ok, acum cu siguranta ca tot ceea ce am spus pana acum ar urma sa fie contrazis cu lux de amanunte, dar cu ducerea discutiei in derizoriu si cu institarea pe subiecte nerelevante gen cresterea zilei cu o milisecunda, etc.

Asa ca acum voi cita niste fraze din lucrarea pe care ai atasat-o de oceanografie fizica, poate in felul asta nu vor mai aparea explicatii ocolitoare ale realitatii si insistarea pe subiecte nerelevante cu pierderea in amanunte fara sens, legat de subiectul incalzirii climatice cauzate de catre om:
1) "Mişcările eustatice reprezintă schimbările nivelului absolut al mării (raportat la un reper fix din univers) care se manifestă global. Chiar dacă la scară multianuală şi decadală
se remarcă diferenţe regionale în ritmul mişcărilor eustatice induse de expansiunea termală, pe termen-lung acestea se manifestă cu aceeaşi intensitate în întreg Oceanul planetar" pag 63 - deci iata ca se pot masura si aceste variatii reale ale nivelului marii, care sa nu fie influentate de ridicarea continentelor si imposibilitatea masurarii lor de catre oamenii de stiinta (de alfel daca ar fi aparut erori majore asa cum ziceai, atunci de ce mai masurau sa piarda timpul? Probabil ca nu aveau ce face )
2) "Cauza eustatismului rezidă în schimbările de volum ale apei (în stare lichidă) din bazinele oceanice. Creşterea volumului de apă determină o creştere globală a nivelului (eustatism pozitiv) în timp ce scăderea acestuia induce o coborâre a nivelului (eustatism negativ)" pag 64 - deci ca sa intarim faptul ca e ceva obiectiv si nu este influentat de factorii legati de ridicarea tarmurilor.
3) "Există o corelaţie directă şi foarte puternică între valorile de temperatură şi concentraţia atmosferică în CO2. Temperaturile ridicate din interglaciare se asociază concentraţiilor ridicate ale CO2 (270 – 290 ppm), iar temperaturile foarte scăzute cu minimele CO2 (190 – 200 ppm)"  pag 75. Asa, si acum ce concentratie de CO2 avem? Peste 400 ppm? Hmm, cum e comparativ cu 270 -290 ppm?
4) "Creşterea contemporană a nivelului mării este una din cele mai puternice evidenţe ale schimbărilor climatice recente, respectiv ale încălzirii globale. Dacă până în anii 1990
existau încă climatologi şi oceanografi reticenţi cu privire la schimbările climatice, în prezent, după intensificarea cercetărilor privind evoluţia climei şi a factorilor environmentali, există o certă unanimitate în lumea ştiinţifică cu privire la caracterul antropogenic al încălzirii globale contemporane şi a schimbările majore de mediu pe care le generează. Progresele făcute în cunoaşterea schimbărilor nivelului mării din ultimele două secole, raportate la macro-stabilitatea acestuia din ultimii 5000 ani, sunt o probă
univocă a încălzirii globale recente (IPCC, 2007)" pag 78. Asa ca se confirma ce ziceam de cresterea nivelului oceanelor + contributia omului la incalzirea globala.
5) Reconstrucţia temperaturilor din ultimii 2000 ani indică anomalii pozitive de 0.2 - 0.4 °C pentru Optimul Climatic Medieval: 1000 – 1300 AD, şi negative de 0.6 - 0.8 °C în Mica Glaciaţiune: 1500 - 1850 (Moberg şi colab., 2005; Fig. 8.7 A). Temperaturile medii anuale înregistrate în ultimele două decenii (1990 – prezent) sunt cele mai ridicate din ultimii 2000 ani, depăşind cu 0.1 – 0.2 °C anii cei mai calzi din OCM şi cu 0.8 – 1.1 °C pe cele din Mica Glaciaţiune (Fig. 8.7 B, C). Majoritatea datelor instrumentale existente prezintă debutul încălzirii moderne în jurul anului 1910, de unde reiese caracterul global al acesteia. Bazelede date, adunate între 600 N şi 600 S, indică o creştere a temperaturii medii globale de 0.82 °C, manifestată plenar în ultimii 100 ani: 1910 – 2012 (Smith şi colab., 2008; Fig. 8.7C). Analiza temperaturilor de la suprafaţa mării şi de pe continente indică creştere mai pronunţată a temperaturii aerului pe suprafaţa terestră (cu ca. 0.15 °C). Aceeaşi moderare termică este prezentă la suprafaţa mării în intervalul-tampon (1940-1975) care apare dominant stabil faţă de tendinţa de răcire înregistrată pe continente. În cadrul celor 100 de ani de încălzire globală există două perioade de creştere rapidă: 1910 – 1940 şi 1975 – 2013, dintre care maximul creşterii decadale corespunde ultimilor ani (1990 – 2013: 0.3 °C). În acest timp (100 ani) concentraţia gazelor cu efect de seră a crescut semnificativ, respectiv CO2 cu cca. 30 %. pag 135.
6) La pagina 136 avem o imagine foarte sugestiva a unor grafice cu evolutia temperaturilor in ultimii 2000 de ani, a se vedea sursa (nu stiu cum pot atasa fisiere )
7) "În consecinţă, încălzirea globală resimţită în atmosferă a fost mult atenuată faţă de surplusul radiativ înregistrat, iar în absenţa absorbţiei calorice oceanice creşterea ar fi fost dramatică, de peste 3 °C până în prezent, în loc de 0.8 °C. Pe de altă parte, tocmai fiindcă oceanul şi atmosfera se echilibrează încet, iar schimburile dintre ele sunt lente,chiar dacă am reuşi să menţinem emisiile de CO2 la nivelul actual, temperatura medie globală ar continua să crească cu 0.5 – 0.7 °C până la sfârşitul secolului 21, datorită feedbackului oceanelor, respectiv eliberării surplusurilor de căldură şi CO2 înmagazinate" pag 136. Da, deci dupa cum ziceam... vom continua sa ne incalzim mult si bine de acum incolo
8) "Cum însă echilibrarea concentraţiei de CO2 între oceane şi atmosferă este lentă (50 - 80 ani), rezultă că şi în cazul în care am opri astăzi orice emisie antropică de carbon, peste 100 ani am avea încă în atmosferă o concentraţie de CO2 destul de ridicată, asemănătoare cu cea de la începutul secolului 20. Faptul că încălzirea globală va continua pentru mai bine de un secol de aici înainte, chiar şi în cazul ipotetic al dispariţiei omenirii, este o demonstraţie elocventă a felului în care operează interacţiunile ocean-atmosferă (moderează schimbările, dar le prelungeşte durata şi efectele)." pag 137.
Fisierul PDF din care am extras aceste citate si pe care l-ai atasat chiar tu la explicatiile cu scufundarea si ridicarea crustei presate de gheata, de parca aia era importanta, se gaseste aici: https://www.research...nografie_Fizica
Bun, sper ca am lamurit acum aceasta problema si sa nu mai fie manipulari de genul care au fost pana acum.

Vincentiu tata, foarte interesant, dar de ce nu iti iei tu citatele si faci topic separat. aici pe noi ne intereseaza daca ploua maine sau nu.

Daca observi, zona incercuita cu rosu reprezinta exact cele 0,7 C incalzire globala. Sau 0,8 cum ai spus la punctul 7.

Citez:  7) "În consecinţă, încălzirea globală resimţită în atmosferă a fost mult atenuată faţă de surplusul radiativ înregistrat, iar în absenţa absorbţiei calorice oceanice creşterea ar fi fost dramatică, de peste 3 °C până în prezent, în loc de 0.8 °C

[ https://static.md/ba5ba86b4441f55c1e7b806745823730.png - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
Sigur o sa revin dar plec la bunici maine.

Daca pentru tine nu au relevanta decalajele in milisecunde aratate, e ok. Pentru mine au.
Sunt de acord pentru topicul separat, moderatorii vor decide, se intelege ca ma pasioneaza subiectul.
Dar, se pare ca e dezbatuta undeva chestia asta in forum si poate fi o discutie plictisitoare pentru publicul larg.
Nu inteleg la ce manipulari te referi, subiectul e mult mai vast decat crezi. Am ajunge la microdiamante, si alte minuni.
Pe bune.

Editat de Rixthinna, 25 iulie 2016 - 21:16.

Citez: Daca observi, zona incercuita cu rosu reprezinta exact cele 0,7 C incalzire globala. Sau 0,8 cum ai spus la punctul 7.
Da, dar vezi... doar aia de final s-ar suprapune oarecum peste cea reala de acum, dar problema este ca in rest nu e nicio legatura intre acel grafic si realitatea pe care am tot aratat-o. Deci cei care au facut graficul si au spus: "asta din final e marea incalzire globala" doar au manipulat prin prezentarea unei mici parti ca fiind intregul, ori asta inseamna scoatere din context, adica manipulare. Oricum, legat de topic eu am zis ca ne aflam unde trebuie, pentru ca topicul se numeste "Doar despre meteorologie si climatologie", adica atat vremea, cat si clima, deci e corect sa vorbim aici conform acestui topic.
Distractie placuta la bunici
Eu oricum, n-o tineam langa, dar na, e mai simplu sa recunoastem adevarul din prima

@vincentiu, e topic dedicat incalzirii globale, unde poti dezbate nestingherit problema.
iti sugerez o cautare "incalzirea globala" si discutam acolo.
poate explici in topicul dedicat cum era Sahara umeda fara sa fie mai cald fata de zilele noastre, ca sa putem continua discutia.
ITCZ cum ajungea mai la nord?

Pe aici o mai dam cu microdiamantele din Younger Dryas, cu microsecundele intarziate de Terra versus ghetarii, cu "praful de diamant" al astronomilor Clube si Napier, si multe alte picanterii, dar de interes public e prognoza vremii, am obisnuit auditoriul cu asta si nu ii voi dezamagi.

@aris, e unul vuccevici pe net viral cu anomaliile campului magnetic Terestru, versus anomaliile termice.
Zice ca s·ar potrivi, nu e chiar un oarecine. Poate aprofundam cand ma intorc, mi se pare ceva extrem de complex.
Ar fi si ceva de genul legaturii dintre ciclurile solare si Terra, mai exact clima, dar si versus cutremure si vulcanism.
Probabil o interferenta intre campurile magnetice inclusiv cu ale marilor planete, ce dicteaza practic ciclurile solare.
Cum cu o formula complicata a prevazut inclusiv acest ciclu 24 mai slab, dar si cutremure, in urma unor variatii ale campului magnetic Terestru ca si fenomene
precursoare. Am postat in urma cu putin timp acel url cu trimitere la lucrarea pe aceasta tema realizata de Institutul de Fizica a Pamantului.
Sunt lucruri la limita intre discipline, mai greu de inteles.

e_miron, on 25 iulie 2016 - 21:08, said:

Rixthinna, on 26 iulie 2016 - 06:26, said:

Alte topicuri despre "încălzirea globală".

Se studiază legăturile intre variațiile geomagnetice și cutremure, denumiți precursori, dar ce se înregistrează pe teritoriul României, ar avea legătură cu producerea cutremurelor în Asia. Pana în momentul de fata, au fost corelate câteva variații geomagnetice - cutremure majore pe Terra, dar ce folos dacă îți dai seama, după ce s-au produs.

Revenind la "on-topic",azi vremea la mine e cam racoroasa putin,sufla un vant rece moderat dinspre Vest,si ceru e cam innorat in mare parte,tocmai azi-dimineata am balotat,si acum dupa pauza de masa am sa plec sa ii aduc de pe camp,fiindca am auzit ca de la ora 21:00 pana spre data de 29 vor fi ploi in Vestu tari,e bine intr-un fel ca am terminat la timp de data aceasta cu fanu,si pot sa vind si eu ceva .

Câțiva pixeli buni de roz pe radar în județul Sălaj, fix deasupra localității Bozieș... Mă gândesc că acei nori au foarte multă grindină în ei și astfel se explică această reflectivitate...ANM-ul nu a emis nowcasting-uri portocalii în zonă, deci nu cred că ploaia este atât de puternică după cum se vede pe radar.
 uploadfromtaptalk1469531739121.jpeg   574,58K   16 download-uri

La mine ploua linistit de vreo ora, perfect pentru dealul pe care am gradina   Pana acum la mine nu a lipsit apa deloc, intotdeauna a venit ploaia la momentul oportun! A, ca uneori a venit un pic mai mult decat era nevoie...nu ma plang, vazand cum unii se ineaca de la prea multa apa si altii fac degeaba dansul paparudelor