Doar despre Meteorologie si Climatologie

 aris86, on 23 iulie 2016 - 09:02, said:

Acum sa nu cadem in extrema cealalta !
Faptul ca incercam sa poluam cat mai putin orasele cu masini mai bune, sau ca producem curent electric altfel decat prin arderea de carbune (combustibil fosil) sau prin distrugerea raurilor cu hidrocentrale, nu este un lucru rau !

Hai sa nu vorbim de americani sau japonezi, ca astia sunt principalii poluatori ai lumii, niste ipocriti dealtfel !

Si revin, UE reglementeaza foarte bine unele lucruri, de exemplu este ilogic sa folosesti becuri normale cu filament incandescent, sau frigidere vechi cu consum electric mare etc.
Eu prevad ca in 10-20 de ani nu vom mai avea voie nici sa construim cladiri care nu sunt energetic fezabile.

 Rixthinna, on 21 iulie 2016 - 11:08, said:

Se pare ca previziunile pe termen lung,  pentru sudul tarii au fost putin eronate .
Aveam sperante la ceva precipitatii in aceasta perioada insa s-au cam spulberat.

Edited by bog4u, 23 July 2016 - 13:09.

Azi pe la 11:40 a fost o aversa locala in zona mea,eram la incarcat de lucerna,ploaia a fost binevenita deoarece a fost o dimineata foarte calduroasa (inabuhala),din fericire n-a plouat tare,si lucerna n-are nimic.acum iar e inabuhala afara,numai diseara cred ca o sa ma apuc sa descarc lucerna,e naspa sa lucri cu fanu pe caldura.
Rixthinna,saptamana viitoare sunt sanse sa ploaie in N V tari ? ca mai am de lucru inca  vreo 4 zile.

@bog4u, cu mulțumiri pentru intervenție ! Sper ca @aris si @Rixthinna să continue cu vestile meteo pe termen scurt si mediu

Sigur, in masura in care timpul ne va permite.
Pentru @vincentiu, o intrebare: cat ar fi fost temperatura medie pe Terra daca presiunea atmosferica era de 90 atmosfere, ca pe Venus?
Cu aceeasi proportie a gazelor ca si acum.  Multumesc.

Edited by Rixthinna, 23 July 2016 - 16:18.

De la Săveni în sus pe granița de est e seceta mare, porumburile au început sa se usuce.

Mulțumesc și eu. Sigur ca o sa încerc sa aduc vesti, în măsura timpului disponibil. Mai am 4 zile de măsurători și ma reîntorc la birou sa analizez datele culese.

In marile polare libere de gheata au loc adevarate explozii ale dezvoltarii algelor, alge ce absorb co2.
O mare libera de gheata favorizeaza evaporarea, proces consumator de energie.

Nu stiu care ar fi fost temperatura medie de pe Pamant in acele conditii, dar cu siguranta ca ar fi fost mult mai cald.
Insa, daca tinem cont de legile fizicii la scara globala, atunci factorii determinanti care conduc la incalzirea sau racirea climei vor fi reprezentati de modificarea cantitatii de energie primita de la Soare si retinuta de intregul sistem climatic. Prin urmare, cresterea intensitatii efectului de sera + diminuarea suprafetelor de gheata vor actiona impreuna spre incalzirea climei datorita celor 2 efecte: pe de o parte retinerea unei cantitati mai mari de energie in sistem, iar pe de alta parte prin faptul ca din sistem se va reflecta o cantitate mai mica de energie.
Mai departe, celelalte efecte de feedback pozitiv sau negativ nu vor face altceva decat sa determine anumite fluctuatii in cresterea temperaturii care nu va fi constanta, dar ideea este ca feedback-ul negativ nu poate inversa trendul, simpla circulatie a energiilor in interiorul sistemului prin blocarea anumitor curenti sau ce o mai fi, nu poate modifica surplusul de energie introdusa in sistem peste un anumit punct, mai ales ca procesul de acumulare de energie se desfasoara la scara globala, si nu locala sau regionala.

Mai nou, se apreciaza ca prin anii 2030 Soarele ar intra intr-un declin de activitate, ceea ce ar insemna mai putine pete solare si mai putina energie trimisa pe Pamant, iar asta ar putea intr-adevar duce la inversarea trendului daca bilantul celor 2 efecte va deveni negativ. Insa mi se pare hazardata acea prognoza cu privire la ce se va intampla cu Soarele, asadar urmeaza sa vedem

Trimiterile catre Venus sunt manipulari ieftine, nu sunt precizate conditiile de presiune, plus faptul ca Venus e mult mai aproape de Soare.

Pentru a ne da seama exact ce se intampla daca, daca, daca, nu avem decat sa studiem temeinic ce s-a intamplat in situatii similare.
Este gresit sa consideram ca energia va ramane oricum in sistem indiferent unde are loc scufundarea curentilor calzi, sau sa tragem concluzia ca deja suntem condamnati la fierbere.
Efectele de feedback pot inversa trendul, am aratat destule elemente ce pot face asta.

In ce priveste Soarele ne vom convinge mult mai repede, declinul acestuia a inceput. Acest ciclu solar este mult mai slab, asa cum a fost prevazut.

Apoi, chiar doamna Bojariu spune ca incalzirea globala poate aduce o mai mare variabilitate a fenomenelor extreme, sunt de asteptat viscole, furtuni, valuri de frig, etc, cu o frecventa mult mai mare. Lucru adevarat, desigur.

S-ar putea sa ne si obisnuim cu viscolele.

Uite aici cate ceva despre proiectul SHEBA (Surface Heat Budget of the Arctic Ocean)

http://journals.amet...SHBOTA>2.3.CO;2


The overarching purpose of the Surface Heat Budget of the Arctic Ocean (SHEBA) was to produce year-long retrievals of cloud properties, including crystal/droplet sizes, optical depths, water contents, and cloud boundaries through the depth of the troposphere. These results were intended to enhance the understanding of the thermodynamic coupling between the atmosphere and the ocean when covered with sea ice.
In 1997, SHEBA participants placed a Canadian icebreaker, DesGroseilliers, in the Arctic ice pack 570 kilometers northeast of Prudhoe Bay, Alaska. During its year-long deployment, the DesGroseilliers powered a comprehensive suite of atmospheric, ocean, and ice sensors that were operated on the ship and the surrounding ice floe. In addition, ARM deployed two dozen instruments, including a lidar and millimeter cloud radar, and gathered 10 sets of vertical profiles of clouds and aerosol properties data from over the SHEBA site.
The interdisciplinary effort between ARM and NOAA for SHEBA consisted of three phases. The first began in 1995 with the examination of existing Arctic data and models, the second involved the deployment and operation of instruments as part of SHEBA field effort, and the third ended in 2002 with in-depth analysis of processes and feedback mechanisms from data obtained during the SHEBA deployment. Both ARM and NOAA contributed equipment, data, and personnel to this NSF-funded multiseason field experiment, which helped develop detailed models of physical processes on a local and aggregate scale.

 Petran_Marius, on 23 iulie 2016 - 14:10, said:

Da, aproape in fiecare zi veti fi amenintati de ploaie si se pare ca nu vor fi doar amenintari.

Ciclonul Xaveria:

[ https://static.md/8ab25c3c36bbae5e422f2cd1ced773e7.jpeg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by Rixthinna, 23 July 2016 - 18:48.

Trimiterile catre Venus nu sunt manipulari, eu doar am zis din ceea ce cunosc si ce mi-a atras atentia.
Deci Venus primeste o cantitate de caldura am zis de 3,5 ori mai mica decat Mercur, adica cu 350% mai putina energie fata de Mercur si cu toate acestea pe Venus e mai cald decat pe Mercur, procesul responsabil pentru asta fiind efectul de sera. Nu e relevant faptul ca Venus e mai aproape de Soare, pentru ca nu l-am comparat cu Pamantul, ci l-am comparat cu o planeta mai aproapiata de Soare decat el.
Eu doar am incercat sa pun in evidenta prin comparatii ceea ce inseamna efectul de sera, atat in sistemul solar intre cele 2 planete, cat si pentru Pamant fata de situatia cu cele -18 grade cat ar fi avut Pamantul ca si medie a temperaturii fara un efect de sera.
Bun, a fost o perioada de activitate solara slaba, dar totusi ultimele 14 luni au fost cele mai calde din istoria masuratorilor meteo tinand cont si de El Nino, care totusi se apreciaza ca nu ar fi fost in realitate chiar asa de puternic, dar suprapunandu-se peste incalzirea care in ultimii ani a devenit destul de substantiala a condus la aceste valori record de temperatura la scara globala.
Acum El Nino a cam luat sfarsit, urmeaza La Nina, dar parca vad ca in continuare temperaturile la nivel global nu vor scadea asa cum ar trebui.

Înțeleg ce spui tu, însă Venus e arătat Lumii ca si sperietoare.
Ca si când impusti pe cineva sau îl spânzuri apoi îl arați publicului pentru intimidare.
"Uite ce a pățit Venus!"
Pământul va scăpa de sub control, ai auzit de "punctul fără întoarcere"
Da, conform unora, doar câteva grade în plus și pa, ne curățăm.
Nu îmi plac astfel de abordări, îmi plac studiile serioase, nu îmi plac manipulările.
De ce a fost nevoie să fie falsificate date meteo?
Apoi, repet, datele meteo actuale nu mai sunt relevante.
Din inerție, stațiile meteo colectează date, cu aparatura bine pusă la punct.
Dar, ce folos? Multe au fost înghițite de orașe. A se vedea diferențele între Băneasa și Filaret.
E pus si Filaretul când se trage linie? DA.
E bine, e rău? Zi și tu.
Apoi, Bucureștiul e doar un mic orășel, hai sa vedem unde e stația meteo din
Istanbul, Berlin, etc, etc.... Sunt adăugate la medie? DA.


Care a fost cauza încălzirii în perioada medievală caldă?
De ce clima s-a răcit ulterior?
Am avut cicluri solare puternice în ultimul timp?

Subscriu la ce a spus Rixthina, și dacă temperatura medie globala ar fi crescut atât de mult cum doresc marile puteri ale lumii, am fi asistat la dezechilibre climatice majore. Or astfel de fenomene, s-au mai întâmplat și in trecut, doar ca lumea a cam uitat de ele, e firesc sa uiti. În ziua de azi, totul se bazează pe promovarea fricii, astfel încât populația sa se simtă în siguranță, când sunt prezentate anumite date și sa răsufle usurata. Îmi aduc aminte și acum, acu vreo 2 ani, când cei de la antena1, prezentau furtuna de nisip la malul marii și când colo, ei foloseau un ventilator și un coleg de al prezentatoarei dădea cu piciorul în nisip, sau cei de la ProTv mergeau în muntele de zapada creat de viscol la adăpost, deși tata/bunicu mi-au când erau mici, intr-o iarna au făcut tunel prin zapada.

Rix, cel mai recent ciclu este acum aproximativ 9k de ani.
Cu 110-150C , timp de cca 50 de zile. Apoi...îngheț.

 crisbud, on 24 iulie 2016 - 07:35, said:

***

Xaveria a devenit Ciclon Mediteranean, centrul acestuia a ajuns pe mare:

[ https://static.md/0556fc1dc9faea8c460f8e682c633467.jpeg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

In prima faza pulseaza aer fierbinte spre noi, ciclonul de la est de tara noastra e prea departe pentru a contracara patrunderea calda:

[ https://static.md/45a4552c03b55edd0dd8362bdce13d1e.png - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Astfel, maximele de azi vor putea atinge 35 grade C in sud-vest.

[ https://static.md/fe0e0631a7c7f061123d723953a5d083.gif - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

xaveria asta are vreo sansa sa ajunga si prin zona noastra?

Apoi, Xaveria se va apropia de tara noastra, dar traiectoria acestuia va fi alcatuita dintr-un viraj scurt spre nord, traiectorie schitata de sageata rosie.
Prin urmare, constatam ca Azoricul nu il mai impinge spre noi; desi era un ciclon slabut, ne mai salva de canicula daca arunca iarasi in spatele lui o alta dorsala Azorica.

Astfel, tara noastra va ramane expusa invaziei aerului fierbinte, ce se va realiza in doua faze.
Prima faza e cea inceputa odata cu apropierea Xaveriei, putin incetinita apoi datorita instabilitatii aferente acestui ciclon, instabilitate ce se va manifesta in regiunile intracarpatice, plus partea de vest a tarii.

Dupa aceea, Xaveria se va uni cu ciclonul din nord, incat aerul fierbinte va patrunde si in partea de vest a tarii.
Dorsala Azorica e "taiata" prin avansul spre sud al ciclonului nordic.


[ https://static.md/c409787988447bf583f2a3263b4b1407.gif - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

 NOSZTALGIA, on 24 iulie 2016 - 08:52, said:

Xaveria cam "ingroapa" Azoricul, aduce canicula in sud si est, apoi canicula se va extinde.
La inceput erau prevazute precipitatii in Oltenia, ce puteau ajunge si in zona Bucurestiului. Dar traiectoria ciclonului, asa cum am spus, va fi una marcata de acea volta scurta spre nord si s-a cam terminat cu ploile pe sud.

Observam spre sfarsitul acestei saptamani cum Xaveria (marcat cu verde) se uneste cu ciclonul nordic, aerul fierbinte African patrunzand nestingherit in zona tarii noastre.
Azoricul nu ajunge pana la noi sa ne racoreasca, ne vom praji putin.

[ https://static.md/fb1fa074bf861c7f98b208183beb8f77.gif - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Canicula se va instala treptat, astfel incat sambata si duminica viitoare asteptam temperaturi de 40 C.
Ploile aduse de Xaveria vor fi binevenite in intracarpatic, mai asigura o rezerva de apa pentru plante.

Temperaturi maxime sambata:

[ https://static.md/eef56fe359d96e15aefabea69a7cb352.gif - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

E cam jale cu plantele pe sudul si estul moldovei. Porumbul a început sa se usuce de jos în sus. Poate se mai domolește canicula în week-end, ca nu prea pare ok. Săptămâna trecută, Oltenia a fost udata și a mai salvat o parte din culturi.