OTV și B1 TV - cele mai multe greșeli de folosire a limbii române.

OTV și B1 TV - cele mai multe greșeli de folosire a limbii române.

OTV și B1 TV au înregistrat cele mai multe greșeli de folosire a limbii române în emisiunile pe care le-au difuzat între 10 septembrie și 10 octombrie, tendința fiind una de scădere a numărului de erori la posturile radio-TV, comparativ cu monitorizarea precedentă, din 1-30 iunie, potrivit C.N.A.


În perioada 10 septembrie - 10 octombrie au fost monitorizate 12 posturi de televiziune (Antena 1, Antena 3, B1 TV, Kanal D, N24 Plus, OTV, Prima TV, Pro TV, Realitatea TV, TVR 1, TVR 2, TVR Cultural) și două posturi de radio (Radio România Actualități și Europa FM). O echipă a Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" al Academiei Române, coordonată de Rodica Zafiu, a monitorizat în special emisiunile de știri și dezbateri difuzate de aceste televiziuni și radiouri. În total, au fost monitorizate 300 de ore de programe.

Răsvan Popescu, președintele Consiliului Național al Audiovizualului (C.N.A.), a spus marți, într-o conferință de presă, că, în comparație cu ultimele monitorizări, realizate în perioadele 1 - 30 aprilie și 1 - 30 iunie, televiziunile și radiourile au înregistrat, între 10 septembrie și 10 octombrie, scăderi în privința numărului de greșeli de folosire a limbii române.

"Noi am început în 2007 acest program, se înregistrau la vremea respectivă și peste o sută de greșeli pe lună la unele posturi (...) Se poate spune că totuși, față de acum un an sau doi, limba română vorbită de jurnaliștii din media audiovizuală este ceva mai corectă din punct de vedere gramatical. Noi am fost conștienți încă de la început că este un program care nu poate da rezultate peste noapte, că trebuie timp, dar încep să se vadă niște rezultate și, mai ales, se cunoaște o anumită preocupare a jurnaliștilor pentru corectitudinea exprimării lor, sunt jurnaliști care se autocorectează atunci când fac o greșeală, nu e nicio rușine. Monitorizările pe 2010 arată o scădere a numărului de greșeli la majoritatea posturilor. Este vorba de emisiuni de știri și dezbateri, unde se monitorizează exprimarea jurnaliștilor (...) Ne-am bucurat că unii jurnaliști își corectează cu discreție invitații atunci când aceștia se exprimă incorect. Încurajăm o astfel de atitudine și ne-am bucura ca ea să reprezinte regula și nu excepția", a spus Răsvan Popescu.

Potrivit lui Popescu, "cele mai multe greșeli de limbă se înregistrează în transmisiile directe, mulți reporteri exprimându-se confuz și uneori făcând erori grave". "În ciuda insistențelor noastre, încă persistă greșelile pe care le-am numi cronice. Și în monitorizările precedente și acum constatăm că cele mai multe greșeli se înregistrează la capitolele ortografie și sintaxă, ceea ce denotă nu numai lacune de cunoștințe, dar și o gândire confuză, idei și mesaje neclare", a spus Popescu.

În mod concret, potrivit monitorizării, cele mai multe greșeli de folosire a limbii române s-au înregistrat la OTV (84 de greșeli) și B1 TV (58 de greșeli). Ele sunt urmate de televiziunile: Realitatea TV (54), Antena 3 (50 de greșeli), Prima TV (47), N24 Plus (46), TVR 2 (41), Kanal D (40), Antena 1 (39), TVR 1 (33), Pro TV (29) și TVR Cultural (24).

Pe de altă parte, în cazul radiourilor monitorizate, la Radio România Actualități s-au înregistrat 16 greșeli de folosire a limbii române, iar la Europa FM - 14.

Rodica Zafiu, cea care a coordonat monitorizarea, a spus că bilanțul este "pozitiv", dar apar unele greșeli "născute din excesul de zel". "Asta înseamnă că unii au devenit conștienți de regulă", a spus Rodica Zafiu. "Maximum" apare și unde nu este cazul. Exemplul este "Hotelul cu maximum de stele"", a explicat Zafiu.

Potrivit monitorizării, radiodifuzorii au avut în perioada monitorizată și greșeli elementare, grave. Printre acestea se numără scrierea cu "i" sau "ii" în finalul unui cuvânt: "Tineret, mândria țări" (corect: "țării"), "nu oferii nimănui datele tale" (corect: "oferi").

Acestor greșeli li se adaugă lipsa cratimei în textele postate pe ecran: "lasămă domne'" (corect: "lasă-mă, domn'e") sau, dimpotrivă, folosirea nejustificată a acesteia: "Face-ți asta dar creați o strategie bugetară" (corect: "Faceți asta...").

Printre greșelile făcute de televiziuni în perioada monitorizată se numără și forma analogică "ouălelor": "când era cu număratul ouălelor" (corect: "ouălor"), dar și pronunțiile inculte: "ce teneși interesanți ai!" (corect: "teniși"), "semnează ștatele de plată" (corect: "statele"), "servici" (corect: "serviciu").
De asemenea, s-au constatat tendința, specifică limbajului neîngrijit, de utilizare reflexivă a anumitor verbe - "nu îl întreb primul..., ca să nu mă risc" (corect: "ca să nu risc"); "în țara asta în care te riști să te fure" (corect: "în care riști") -, dar și diferite forme de dezacord: "Unde-i bani..." (corect: "Unde-s bani...") "Ce-s cu ele?" (corect: "Ce-i cu ele?").

Pleonasmul posesiei este o altă eroare făcută de unele televiziuni: "momentele din viața lui proprie" (corect: "din viața lui" sau "din viața proprie"). În același ton, potrivit monitorizării, o altă greșeală este superlativul pleonastic: "vestea morții sale este foarte fulgerătoare" (corect: "este fulgerătoare").

Pe de altă parte, alte erori descoperite la radiodifuzori sunt improprietățile semantice - "Alături de noi se va mai adăuga și psihologul..." (corect: "Alături de noi va fi și psihologul..."/ "Ni se va alătura și psihologul") -, dar și contradicțiile în folosirea modalizatorilor ("Și probabil că mai mult ca sigur au intervenit colegii").

CNA intenționează să continue acest program de monitorizare a folosirii limbii române la posturile de televiziune și radio și în anul 2011. "Vin de la Parlament, unde tocmai a fost adoptat bugetul CNA. Este un buget auster, mai mic cu 9% față de anul trecut, iar bugetul pe anul trecut a fost mai mic cu 15% față de bugetul anului precedent. În doi ani, CNA a pierdut 24% din finanțare, dar cu toate acestea am reușit și vom reuși în continuare să finanțăm acest program pe care-l derulăm împreună cu Institutul de Lingvistică al Academiei. O să mergem înainte cu acest program, banii sunt prinși în buget și în anul care vine, mai ales că este un program care începe să dea rezultate", a explicat Răsvan Popescu.

El a precizat că bugetul C.N.A. în anul 2011 este de 7,99 milioane de lei, din care suma destinată programului de monitorizare a corectitudinii limbii române se ridică la aproximativ 8.000 de euro.

Următoarea monitorizare privind folosirea limbii române la posturile de televiziune și radio va fi realizată în martie 2011.


Sursa: http://www.mediafax....romane-7837125/

Nu stiu de ce, dar nu ma mira asta. Ce vreti daca "ie" prea multe complexitati in limba noastra, dar ce mai conteaza?! Audienta sa fie!

Din pacate, l-am auzit si pe Radu Moraru comitand un delict gramatical intr-o emisiune. Cauza a fost pronumele de intarire care da mare bataie de cap jurnalistilor. Nasul a zis ceva de genul : "ei insuși". Ar fi usor daca ar avea aceeasi forma pentru toate persoanele si numerele. Dar lista e cam lunga: eu însumi-insămi (la feminin), tu insuți-însăți, el însuși-ea insăși, noi înșine-însene, voi inșivă-insevă, ei înșiși-ele însele. Sper ca nu am gresit. Si mie imi mai creeaza probleme uneori.

CNA-ul zice ca marele lor program e cauza imbunatatirii exprimarii, dar eu cred ca sunt si Carcotasii "de vina". Multi spun ca vor ajunge la Carcotasi cand isi dau seama ca au spus o prostie si banuiesc ca din cauza asta sunt si mai atenti in exprimare. CNA-ul ar trebui sa-i premieze pentru chestia asta

megafanro, on 21st December 2010, 17:36, said:

Hai nu fiti rai, macar acum de Craciun, nu uitati ca si Taraf Tv se invarte in cercul greselilor de folosire a limbii romane "mo"

Edited by creatura85, 26 December 2010 - 12:41.