Vita de vie

san-62, on 26 mai 2024 - 07:18, said:

Am analizat cu atenție, am arătat și altora din industrie, am cerut și părerea unui candidat la Master of Wine.
Măsura este parțial justificată. Dacă se lasă lăstarul viguros se poate accepta această măsură, dar ca să se generalizeze și să rupă lăstarii viguroși în defavoarea celor debili, nu se mai justifică.
Plecăm de la situația existentă. Tăiere în cepi sau cordon speronat. Deja mie mi se pare că în cazul din video este dorită o creștere intensivă a viței-de-vie. Chiar și dacă se lasă un singur lăstar pe cep tot rămân mulți (vreo 10 cepi numai în partea dreaptă și bănuiesc că tot cam atâția sunt și în stânga. Deci, nu va fi niciodată o cultură pentru a obține vin de calitate, ci se merge pe volum.
Apoi unii lăstari mari care au rezultat din al doilea ochi dau în interior și sunt lăsați lăstari mai debili care dau în exterior. Când trece tractorul cu utilajele riscul de a-i rupe pe cei din urmă este mult mai mare decât în primul caz. Eu, și când tai vița toamna evit să las corzi din care ar ieși prea mult în exterior, tocmai din acest motiv. Chiar și-așa, tot mai rezultă lăstari care ies mult în exterior, dar eu î elimin la lucrările în verde. Singurul motiv pe care-l văd pentru alegerea acestei metode este o mai bună aerisire a viței și, implicit, un risc mai scăzut de apariție a bolilor criptogamice. Se poate observa că cepii formează un V pe coardă. Dar din comentariu nu mi s-a părut că acesta ar fi obiectivul.
Cu aproape trei ani în urmă am fost în Ungaria, în regiunea Villány-Siklós. În timp ce colegii de vizită se îndreptau spre restaurantul unde avea loc festivitatea de premiere, eu am fost în vie să văd ce metodă de tăiere folosesc ungurii. Era vorba de Cabernet franc, într-o parcelă, și de Blaufränkisch (Burgund mare) în cealaltă parcelă. Se folosea tot tăierea în cepi, tot la doi ochi, dar cepii erau mai rari decât în cazul prezentat în video. Ambii lăstari de pe cep erau viguroși, frumoși, ți-era mai mare dragul să-i vezi. Vița era destul de bine aerisită, strugurii erau curați, dezvoltați foarte frumos. Am rămas impresionat și de-atunci și eu tai cepii la doi ochi.
La un alt producător am văzut chiar o tăiere în care cepii erau tăiați la un ochi, metodă pe care am văzut-o folosită în Grecia și Spania (în unele regiuni mai aride). În astfel de cazuri nu mai ai ce să rupi. Lași lăstarul rezultat, indiferent că este pe interior sau pe exterior. Nu mai zic că, chiar și-n aceste cazuri se face normarea strugurilor. Dar vorbim de producători din altă ligă.
Dar aici, cu 10 cepi pe-n braț...

Edited by Otineu, 30 May 2024 - 07:25.

Se vede că am stârnit un val de reacții!
Sunt începător și vă mulțumesc pentru comentarii!

Daca priviti cu atentie veti vedea va lasa lastarii(care anul urmator vor deveni lemn de rod) care respecta parcursul sevei pe o singura parte. Acest mod de taiere este unul din pilonii de baza a teorie S&S. Iar lastarii ramasi nu sunt debili, sunt pur si simplu mai mici fiind amplasati mai jos. Fiind la inceputul vegetatiei nu are nici o importanta ca acesti lastari sunt mai mici pt ca odata indepartat lastarul concurent, lastarul ramas va deveni in foarte scurt timp la fel de viguros

Aici aceisi taiere facuta in uscat daca s-ar fi lasat doi lastari https://youtu.be/LxY...jEslMPP89bfJxbc

AlexD2, on 30 mai 2024 - 16:03, said:

Față de situația din clipul inițial, aici se merge pe cepi mult mai rari și lăsați cu un singur ochi. Adică, este situația pe care am menționat-o mai sus că am văzut-o în Grecia și Spania.
Și, dacă este cu un singur ochi nu mai are ce lăstar să elimine.

Voi realizați ca în clipul "initial" e vorba de chinezi care cultiva soiuri de masă și ca voi discutați apoi despre simonit și alte cele?
Nu ca vita de vie nu ar fi tot vita de vie peste tot în lume dar... Nu are sens sa faceți atâtea analize și presupuneri înainte sa încercați sa urmăriți mai multe despre ce și cum cultiva aia acolo...

OtEu doar am aratat analogia intre taierea in verde si cea in uscat ca sa se inteleaga de ce sunt eliminati lastarii respecgivi cu toate ca sunt mai mari. In privinta presupunerii ca a fost lasat un singur ochi si deci nu ar avea ce lastar sa elimine, asta e falsa. Daca te uiti atent vei vedea ca si in anul precedent cepii ai fost foarte scurti (asta se vede dupa distanta foarte mica dintre cele doua corzi ) dar cu toate acestea au fost lasate cate doi lastari dati ambii de la baza cepului. Deci si presupunerea ca cepii sunt mai rari e oarecum falsa atata timp cat in primul exemplu dintr-un cep a fost lasat un singur lastar iar in cel de al doilea dintr-un cdp au fost ladati doi lastari

Clipul cu chinezi este pus de dvs., iar la cel inițial eu nu am văzut că ar fi vorba de struguri de masă.

 Otineu, on 30 mai 2024 - 20:01, said:

Otineu, uita-te cu atenție la userul care a postat clipul și vei vedea ce mai postează... E o "fabrica de cobtent" chinezeasca.
De asemenea, acel clip, fix secventa aia, plus alte secvente cu fix aceeași plantație se pot găsi și în alte surse/la alți useri...
Eu nu am postat intamplator acel link, am făcut-o ca să vedeți ulterior cum arată plantația cu pricina.
Dealtfel, dacă veți căuta să urmăriți clipuri despre cultură strugurilor în China(folosind aceste cuvinte cheie la căutare, în engleza, evident) o sa găsiți foarte multe clipuri cu plantații, modalități de cultivare, lucrări șamd..

Am un butuc de Moldova pe care l-am mostenit de la vanzatorul terenului. Gros, batran nu stiu cati ani are dar are vreo 15 minim. La baza are vreo 12 cm diametru. Eu cand l-am preluat era format total aiurea, fusese taiat de cineva care n-avea nici un habar. Acum se vede pe el ce uscaciuni are, ce forma alambicata. In fine avea 3 tulpini. Tin minte ca am pus niste poze pe aici sa intreb ce sa fac cu el si Otineu mi-a zis ca nu intelege ce nava spatiala e aia ca n-a vazut niciodata asa ceva. Am luat un fierastrau si am taiat tulpina din mijloc. Am lasat un cep cam de 2-3 ori diametrul tulpinii. Si pe urma celelalte tulpini le-am condus eu cum m-a dus capul si in asa fel incat sa astup golurile mari pe care le-am avut pana sa porneasca si vitele plantate de mine ulterior. Si in ultimii 2 ani a produs struguri foarte buni, poate vreo 40 de kg fiecare ciorchine fiind de aproape 1kg. Anul asta a mers bine pana acu 2-3 zile cand am observat ca incepe sa se vestejeasca. Deja legase era totul ok, maine voi face stropirea de dupa inflorit. Ieri era rau, azi si mai rau cu frunze care cadeau incepand de la baza lastarilor. Uitandu-ma mai atent era numai o tulpina din cele 2. Tulpibna asta se ramifica in 2 care erau taiate cordon cu cepi si mai avea vreo 2 cordoane gen Guyot adica luata coarda de anul trecut si intinsa pe un spatiu liber. In total cred ca hranea vreo 30 de lastari. Cealalta tulpina nu are nimic deocamdata, are mai putin lastari, vreo 8 care deja au 3 metri fiecare si grosime cat degetul mare. Soiul asta e excesiv de viguros. Cert e ca daca am vazut ce se intampla am decis sa elimin toata tulpina si am executat-o mai ales ca nu vroiam sa fac stropirea cu toate mortaciunile deasupra capului.
Vazand cat de imbarligata era tulpina asta, cate taieturi la ras care se vedea ca se ducea uscatura in tulpina incep sa ma intreb daca nu cumva Simonit asta nu are dreptate in ceea ce priveste felul in care tai in asa fel incat sa obstructionezi cat mai putin circulatia sevei in planta si sa eviti cat de mult sa tai in lemn mai vechi de 1 an.

Edited by gabiroa, 10 June 2024 - 23:26.

parintele, pe 30 mai 2024 - 22:05, a scris:

Adică, ce vrei să insinuezi?

Gabi este cat se poate de evident faptul ca Simonit are dreptate (cel putin eu asa cred). Trebuie tinut cont de faptul ca vita de vie este o liana si nu un arbore. La vita de vie uscarea/moartea unei parti din sectiunea tulpinei este inevitabila deoarece ea se ingroasa continuu pe parcursul vietii plantei in timp ce masa vegetativa, prin taieri, ramane relativ neschimbata. Problema este cum putem diminua acest fenomen. In trecut, cel putin in zona mea, acesta se facea prin reformarea aproape continua a butucului, facuta prin taieri anuale cat mai aproape de baza butucului. Am vazut astfel de butuci care rodeau normal la peste 100 de ani. In sistemele "industriale" de cultura a vitei de vie de la noi a fost "inventat" sistemul cu brate schimbate periodic. Astfel la 5-7 ani bratele erau schimbate, nu apucau sa se ingroase excesiv si butucul le putea hrani fara sa apara zone moarte in sectiunea bratelor, zonele moarte aparea doar in baza butucului care este foarte scurta. Metoda Simonit& Sirch incerca sa rezolve problema prin mentinerea fluxului de seva tot timpul pe aceiasi parte. Prin acesta pe langa ca se evita intr-o oarecare masura ingrosarea excesiva a butucului se ''canalizeaza" si zonele moarte pe aceiasi directie undeva pe zona centrala a sectiunii tulpinii, deci calsic, la cordonul cu doua brate si guyot bilateral, fluxul de seva canalizat dreapta /stanga si zona moarta pe centru. In acest caz, in caz de nevoie, zona moarta poate fi indepartata mecanic (destul de greu).

Problema cu zonele astea moarte este ca ele pot fi colonizate de cateva tipuri de ciuperci care produc "putrezirea" lemnului mort si atunci apare fenomenul Esca care poate duce rapid prin afectarea si partilor vii ale plantei,  cu diminuarea/intreruperea fluxului de seva, la moartea in parte sau in totalitate a butucului.

Gabi eu zic ca ai facut foarte bine ca ai taiat ramificatia respectiva, vezi ce se intampla in continuare, daca ai noroc scapi doar cu atat, daca nu si bratele/ramificatiile mor in continuare, atunci zona afectata poate fi mai la baza butucului, vei fi nevoit sa mai tai si in final ramanand doar speranta ca vei putea refoarma butucul prin taiere undeva spre baza acestuia.

Niste altoiri in verde in verde in timpul infloritului la inceput de iunie. Un butuc de Palatina altoit cu Italia si unul de Centenar Pietroasa cred altoit cu Victoria. Asta din urma altoit pe una din cele 3 tulpini originale. Acum una e Hamburg, cealalta Perla de Csaba. Cred ca din cauza asta se misca mai greu a doua altoire pentru ca seva merge puternic pe celelalte 2 tulpini. Dar sa vedem pana in final ce se va intampla.

In ceea ce priveste butucul de Moldova pare ca treaba e proasta. Au inceput sa se usuce frunze si pe tulpina ramasa. Noile cresteri sunt ciudate, schimonosite. O las asa si mai vedem ca nu stau in loc de ea.

Edited by gabiroa, 17 June 2024 - 15:02.

Din descriere pare intr-adevar apoplexie.Am avut doua producatori albe,alaturate.In fiecare an le-am bibilit neantelegand ce este.Am aflat dupa 3 ani timp in care am negociat cu pacostea dar am pierdut.Alte trei,acelasi hibrid,nu mi-au dat nici-o sansa.In acelasi an in care au fost lovite au si murit.Daca au aparut frunzulite,asa schimonosite cum spui,lasa-le.Mentin radacinile. In primavara,ca si cum ai intineri butucul,retezi la nivelul solului.Poate boala s-a limitat la tulpina si prin reantinerire,o salvezi.Bafta.

gabiroa, on 17 iunie 2024 - 14:58, said:

Vița-de-vie are nevoie de zona ei distinctă. Poate că ar trebui să eliberați terenul din jurul ei la fiecare butuc în parte. Fără bălării, fără iarbă, fără nimic altceva.

La mine e o alee din ciment care strabate gradina de-a lungul ( sau de-a latul pentru ca e oarecum patrata ). Asa am mostenit-o cu acei stalpi confectionati din fier beton de 8 cred. Nu am avut incotro si am pus vita de vie stanga dreapta pentru a face aceasta bolta. In stanga sau dreapta sunt trandafiri, pomi fructiferi flori etc. E si iarba, pir, papadie, menta si alte balarii. Din pacate nu am nici timp nici chef sa ma dedic vreunei cruciade impotriva baklariilor. Fac si eu ce pot, mai dau cu sapa mai un Leopard dar in general cam asa arata la mine pe langa aleea aia. E un hobby. Nu am nici timpul nici rabdarea sa ma lupt cu iarba aia. Incercam sa coabitam )

La butucii maturi cum e si Moldova lui Gabi (care poate fi chiar imbatranita) nu are mare relevanta ce este in jur pt ca vita de vie are capacitatea sa-si extraga hrana din zone in care plantele invecinate nu o pot face. De suferit pot suferi butasii tineri si mai ales nou plantati care in mod cert pot fi afectati de ce este in jur. Eu pe una din parcelele de vita de vie pe care le am, la 2m de unul din randurile de margine  exista o adevarata padure din tot felul de arbusi crescuti foarte des intr-o vie parasita de vreo 20 de ani si n-am observat mari diferente fata de restul randurilor.
Vedeti in poza cam ce padure am in partea dreapta

Edited by AlexD2, 18 June 2024 - 22:31.

Am reușit pana la urma sa fac o mica pergola , cu câțiva butuci de vita de vie de masă în anul 2. Au crescut pana  în partea de sus a pergolei, ce fac, ii ciupesc sau ii las asa? În anul 2 în primăvara am tăiat la 4 ochiuri, și asa se prezintă acuma. Pt ca as vrea ca în viitor  vita de vie sa acopere partea de sus a pergolei, acoperișul.

Edited by sov, 21 June 2024 - 10:37.