Transilvania, fara discutii despre autonomie, independenta si separatism

Pai hai sa vedem;

Clujul este atestat documentar pentru prima dată din anul 1213, sub denumirea Castrum Clus.
În 1213 Clujul împreună cu dealurile din împrejurimi este menționat drept Castrum Clus.
Cele mai vechi forme maghiare ale numelui orașului au fost compuse din numele Clus, la care a fost adăugat cuvântul var (cetate): Clusvar (1295),
villa Clusvar (1297) etc. Primul sigiliu al orașului poartă inscripția S(igillium) Civium De Cluswar.
(Cluswar = Kolozsvár, fonetic aproape perfect asemanator (colojvar fonetic romaneste)

Redacţia Mănăştur.Info  noiembrie 22, 2016  Cultură

Un editorial semnat de Horaţiu Damian

„Orașul Cluj a fost înființat prin decizia unui rege maghiar, Ștefan al V-lea, pe la 1270.
Primii orășeni au fost oaspeți occidentali (care puteau fi lombarzi și alți italieni, franci și normanzi, valoni și flamanzi, germani din împrejurimile Luxemburgului,
din Saxonia și Bavaria; în timp, cei din urmă fiind mai numeroși, i-au absorbit și pe ceilalți. Oarecum analog celor întâmplate francezilor hughenoți refugiați în Africa Australă- au
adoptat limba olandeză și s-au încorporat burilor).

La Cluj, oaspeților li se adaugă și ungurii- suficient de numeroși ca în secolul XV să ajungă la paritate cu sașii, încât „consiliul local” de atunci era alcătuit în Cluj din 50 de sași și 50 de unguri.
Unde erau românii? Cel puțin din 1377 sus în Feleac, păzind prin „întunecata pădure felecană” drumul strategic între Cluj și salinele din Turda (în Evul Mediu sarea era valută forte. Sunt documentate cazuri de regi care și-au plătit meseriașii în cuburi de sare- ceea ce-i transforma pe respectivii salariați în oameni făcuți pe mult timp.) Și felecanii au păzit bine.

========

Viața Clujului a fost întreruptă în anul 1241 de invazia tătarilor, care cuceresc cetatea și ucid sau îi iau în robie pe locuitori. Clujul a fost serios avariat cu această ocazie, fiind însă pomenit în documente în 1275, când regele Ladislau al IV-lea Cumanul a reînnoit privilegiile pentru sașii care se vor așeza la villa Clusvar. Importanța sa militară va scădea totuși foarte mult, centrul militar-strategic devenind cetatea de la Lita, care prezenta avantajul de a fi mult mai ușor de apărat. În perioada care urmează așezarea de pe malul Someșului devine treptat una cu caracter mai mult agricol, fiind menționată de altfel în documentele vremii drept villa (sat). Astfel la jumătatea secolului al XIII-lea Clujul există doar ca o localitate rurală aflată în apropierea unei cetăți fără o importanță militară.
Colonizarea sașilor

Mari grupuri de coloniști sași încep să se așeze în cetatea Clujului începând cu domnia regelui Ștefan al V-lea al Ungariei (1272), după decimarea populației orașului din timpul atacurilor tătare.
Astfel așezarea sporește ca număr de locuitori. Până în secolul al XV-lea Castrum Clus va dobândi o organizare urbană.
Din statutul de cetate regală, Clujul va deveni cetate liberă regală.
https://ro.wikipedia...storia_Clujului



Klausenburg liegt unweit der Stelle der römischen Kolonie Napoca, wo sich später der Sitz des Komitats Kulus oder Klus (Castrum Clus)
erhob und im 13. Jahrhundert um die Komitatsburg eine 1173 gegründete und rasch aufblühende deutsche Kolonie zeigt, deren Rechte und Freiheiten
König Stephan V. (1270–72) verbriefte, Karl Robert 1316 bestätigte, Ludwig und Siegmund mehrten.

Letzterer erhob 1405 Klausenburg zur königlichen Freistadt. Der deutsche Ortsname Klausenburg erscheint urkundlich 1348 zum ersten Mal.
(Der lateinische Name Claudiopolis ist eine sklavische Übersetzung des deutschen Ortsnamens und stammt aus den Jahren 1559–60.)
Im 16. Jahrhundert sprach man von „der reichen Klausenburg“
Das Deutschtum war indessen schon im 16. Jahrhundert sehr geschwächt, gegen das Ende des 17. Jahrhunderts unter den
Einwohnern fast ganz verschwunden.
Mit dem Magyarentum zog der Calvinismus und Unitarismus ein. Klausenburg wurde bald der Hauptort des siebenbürgischen Magyarentums.
Im Beginn der ungarischen Erhebung von Puchner für die Kaiserlichen behauptet, wurde die Stadt am 25. Dezember 1848 von Bem genommen und besetzt.
https://deutsche-sch...rn/klausenburg/


108 - Localitatea Napoca apare menționată pe miliarul de la Aiton (care arata catre Dezmir)
124 - Este fondat Municipium Aelium Hadrianum Napoca de către administrația romană din Dacia
170 - Împăratul Marcus Aurelius ridică municipiul Napoca la rang de colonia
271 - Retragerea aureliană, după care viața urbană se stinge treptat
1143 - Începe procesul de colonizare a sașilor, de care se leagă noul avânt al regiunii
1167 - Clujul este atestat documentar pentru prima dată, sub denumirea Castrum Clus
1173 - Este atestată documentar mănăstirea benedictină de la Cluj-Mănăștur și este pomenit Thomas, comes Clusiensis
1241 - Clujul este distrus în timpul invaziei tătaro-mongole, cetatea Clujului fiind refăcută în a doua jumătate a secolului al XIII-lea pe malul drept al Someșului Mic în zona de acum a Pieții Muzeului
1270-1272 - Regele Ștefan V dăruiește Clujul Episcopiei Catolice de Alba Iulia
1275 - Apare atestat „satul cetății Cluj” - villa Cluswar-Clausenburg (în actuala zonă a Pieței Muzeului)
1316, 19 august - Regele Carol Robert acordă Clujului statutul de oraș și-l scoate din posesiunea Episcopiei Catolice de Alba Iulia
1349 - Se demarează ridicarea Bisericii „Sfântul Mihail”
1366 - Clujenii se răscoală împotriva mănăstirii de la Cluj-Mănăștur
1373 - Frații Gheorghe și Martin din Cluj, fii ai pictorului Nicolae, sculptează statuia „Sfântul Gheorghe omorând balaurul”. În 1904 o copie a statuii a fost amplasată în Cluj.
1404 - Sigismund de Luxemburg scutește negustorii din Cluj de sub vame
1405 - Sigismund de Luxemburg acordă Clujului dreptul de oraș liber regesc. În acest fel orașul capătă dreptul de a se împrejmui cu ziduri și bastioane.
1409 - Prima atestare documentară a învățământului public (școala orășenească) în Cluj - "Caspar notarius et rector scholarum". În cetatea Clujului exista și o școală confesională catolică, ele fiind însă mai vechi (cca. sec. XIV).
1437 - Clujenii fraternizează cu răsculații, pe perioada răscoalei de la Bobâlna. În același an, la Calvaria-Mănăștur a funcționat conventul care a stabilit înțelegerile cu reprezentanții țăranilor răsculați de la Bobâlna.
1437, 14 decembrie - Liderul răsculaților, Antal Budai, a căzut în luptă în apropierea zidurilor Bisericii Calvaria.
1438, 9 ianuarie - Pentru ajutorul dat răsculaților, Clujul este asediat și cucerit. Localității i se retrag privilegiile de oraș, locuitorii săi fiind declarați țărani.
1443 - Se naște Matia Corvinul, fiul lui Ioan de Hunedoara.
1470 - Regele Matia Corvinul dăruiește orașului Cluj (civitatem nostram Klwswar, in qua nati sumus) târgul Cojocna.
1487 - Începe ridicarea Vechii Biserici a Minoriților (franciscanilor), actuala Biserica Reformată din strada Mihail Kogălniceanu.
1527 - Clujul primește privilegiul de a emite monede de aur și de argint.
1545 - Numeroși sași încep să părăsească orașul, datorită introducerii doctrinelor unitariene.
https://ro.wikipedia...ică_a_Clujului

Edited by WestPoint, 18 September 2018 - 16:09.

 Kokoshmare, on 18 septembrie 2018 - 09:09, said:

Devastata? Adica pleaca ungurii de acolo? Unde se duc?
De ce zici ca...nefast? Au plecat la mai bine.
Cu pasaportul unguresc se duc in Schengen. Sint si bine vazuti ca sint unguri.

 WestPoint, on 18 septembrie 2018 - 15:59, said:

E atestat in antichitate ca oras dac apoi roman cu nume dac: NAPOCA
De aia ii zicem noi acum Cluj-Napoca.

 Kazmer, on 17 septembrie 2018 - 20:40, said:

Tu nu ai aflat cu armata revolutionara ungureasca a lui Kosut a asasinat romani din Ardeal, femei si copii? Nu ai aflat ca esti ungur si ai facut scoala maghiara, iar acolo nu v-a spus asta.

 WestPoint, on 18 septembrie 2018 - 15:59, said:

Cam asta e ideea, că a fost distrus de tătari.

Pănă la vremea aia și-au dat seama că orașul are o poziție foarte bună - intersecția drumurilor spre Dej, Oradea, Reghin, Turda și Alba.
În loc să-l lase să decadă din nou, Stefan V  i-a dat un și mai mare avânt decât înainte - colonizări, episcopie, etc.
Probabil că de aici încolo poate fi numit (din nou) oraș.

Edited by Morosanul, 18 September 2018 - 16:15.

 Morosanul, on 18 septembrie 2018 - 14:52, said:

Nu....El spune si lucruri bune, dar pe ansamblu tot o aiureala e.

 WestPoint, on 18 septembrie 2018 - 14:56, said:

Ilie de la Scularie face etimologie: Castrum Clus a fost denumirea  in latina scrisa de unguri, nu de romani! Asta arata clar ca acel Clus e de la Cluj, nu de la Kolosvar!
Deci Cluj nu vine de la Clus. Invers este!

Pe drumul sarii Clujul nu a avut un rol important, doar Turda. De aceea a decazut ca importanta, mai ales dupa ce mongolii l-au distrus si ars complet.
Ca urmare, sasii sub Stefan al V-lea,, ridica orasul nou.

Quote

https://de.wikipedia...iki/Cluj-Napoca

 WestPoint, on 18 septembrie 2018 - 16:27, said:

Poi ia și tu o hartă și vezi pe unde ar ajunge sarea din Turda spre Ungaria.

Drumul sarii se numesc localitatile unde se exploatau sarea, nu drumurile pe care se transportau.
http://www.cniptcluj...27?page=1&lang=

Si drumurile
Caile sarii
In Transilvania, drumurile romanilor serveau cu prioritate transportului sarii, una dintre cele mai pretioase resurse ale vremii.
Sarea de la Potaissa era dusa pe drumul imperial spre Apulum, azi Alba Iulia. Drumul dintre Turda si Cluj-Napoca trecea pe langa rezervele de sare de la Pata.
La Gherla exista un drum al sarii, care ducea spre localitatea Sic, iar cel dintre Dej si Porolissum trecea pe langa Ocna Dej, unde sunt, de asemenea, mari rezerve
naturale de sare. El era pazit de castul de la Casei. Sarea era exploatata in galerii in forma de clopote, adanci de circa 15 metri fiecare. Profesorul Ioan Piso a spus ca,
pentru romani, drumurile erau atat de importante incat prima data le construiau si abia apoi ridicau orase in provinciile cucerite.

Caile de acces erau strajuite de turnuri de observatie, aparate de paznici care avertizau militarii de apropierea dusmanului, cu ajutorul focurilor ori fumului.
Drumurile erau marcate cu borne numite miliari, puse din 10.000 in 10.000 de pasi. Multe dintre acestea au fost insa folosite drept piatra de constructie.

 WestPoint, on 18 septembrie 2018 - 17:39, said:

asta din cauza ca aborigenii primitivi ca toti provincialii, care nu descoperisera nici drumuri, nici orase, nici sarea de langa drumuri, sau orase, sau ambele.
mare noroc au avut cu romanii care le-au descoperit drept in provinciile lor. ale aborigenilor. primitivi.

Se si vede ca nu se trag din romani, altfel am fi avut demult drumuri si autostrazi, ori ce avem astazi?
Comisia Europeană se roagă de Guvernul României să pregătească proiecte pentru autostrăzi

 ionelmironescu, on 18 septembrie 2018 - 16:10, said:

Kosuth nu a fost comandant de oști. Comandantul armatei maghiare din Transilvania a fost Bem Jozsef polonez. Nici unul nu a dat poruncã sã se atace populația civilã. Dacã ar fi dat asemenea poruncã astãzi nu ar mai exista români în Transilvania. Dacã vreun cãpitan maghiar a asasinat femei și copii acela a fost terorist nu neg asta. Dar asta nu înseamnã cã Avram Iancu nu a fost terorist.

Maghiarii nu au început atacurile. Maghiarii au fost atacați prima datã de austrieci apoi de români la comandã austriaca și de ruși.

În timp ce austriecii și rușii au fost bãrbați și au atacat bãrbați înarmați. Vitejii români au început cu masacrarea populației civile.

Imagineaza-ti cã secuii ca sã obținã astãzi dreptul la autonomie drept care existã peste tot în Europa ar pune mâna pe arme sã masacreze populația civilã cum au fãcut românii în 1848. Sau în 1990 când maghiarii din Târgu Mureș au protestat pașnic pentru școli în limba maghiarã românii au nãvãlit peste ei înarmați cu furci și topoare instigati de preoții ortodocși.

Nici o grija, este standardul minciunii istoriei romanilor de a face vinovati ungurii.
În vara anului 1848 Kossuth a fost doar ministru de finante a guvernului Batthyány.
Józef Bem general polonez, comandantul armatei revoluționare maghiare din 1848.
Dupa cum se vede in wikipedia romana, lui Józef Bem nu i-se pun in carca nici o crima asupra romanilor
https://ro.wikipedia...ki/JÄ‚Å‚zef_Bem

De altfel nici aici;
Revoluția Maghiară din 1848
https://ro.wikipedia...ghiare_din_1848
Bătălia de la Albești
https://ro.wikipedia..._de_la_Albești
Bătălia de la Timișoara
https://ro.wikipedia...e_la_Timișoara

Edited by WestPoint, 18 September 2018 - 22:19.

 Kazmer, on 18 septembrie 2018 - 21:39, said:

debitezi fantezii.

La Aiud au fost masacrati aristocratii.

Care aristocrati se comportau deosebit de elegant, omenos, civilizat cu budos olah.
Mi-e

 Kazmer, on 18 septembrie 2018 - 21:39, said:

de fapt ungurii au fost varful de lance al comunistilor lui Iliescu
care avea nevoie de dezbinarea electoratului Ardealului.

S-au folosit de niste unguri prosti, sovini si nationalisti.
Care au iesit la bataie ca un popor civilizat ce sunt. Mi-e

 enough1453, on 19 septembrie 2018 - 00:04, said:

La bãtaie au ieșit românii aduși cu autocarele. În data de 19 au devastat sediul udmr și au nenorocit pe toți refugiați acolo. În data de 20 iarãși românii au atacat pe maghiari trecând de cordonul de polițiști care au asistat complet pasivi. Mihai cofariu a declarat la TV cã au fost aduși la Târgu Mureș trimiși de preot cã ungurii vor sã ia Ardealul.

Șovini au fost românii maghiarii au cerut pașnic niște drepturi dar șovinii români sunt în stare sã omoare maghiarii dacã cer niște drepturi.

Edited by Kazmer, 19 September 2018 - 05:17.

Lasa-l sa vorbeasca prostii, nici nu a fost in tara pe vremea aia, e un habarnist.
Iliescu a vrut diversiune nu in Ardeal ci in toata tara, ca sa distraga atentia electoratului ca FSN si-a calcat in picioare promisiunea
de a nu candida ca partid politic, si a candidat folosindu-se de toate avantajele si laurii revolutiei.
In timp ce maghiarii din Tg.Nures demonstrau pasnic, au fost deja organizate autobuze pe la satele de romani prinprejur, si sa zvonit ca la
Tg.Mures ungurii ii taie si macelaresc pe romani.
Asa au venit romanii cu autobuze si in camioane peste demonstrantii maghiari care habar nu au avut ce se intampla.

Edited by WestPoint, 19 September 2018 - 07:28.

 enough1453, on 19 septembrie 2018 - 00:04, said:

Iar udmr-ul continua fix pe aceeasi linie . Nu ca maghiarilor nu le-ar place si nu le-ar conveni.
Ba din contra, Baga fitile si strimbe cit pot si pe unde pot pentru a invrajbi romanii intre ei si Europa impotriva Romaniei si a romanilor !

Fac asta dintotdeauna si intotdeauna o vor face !

Numai prostii cred in buna lor credinta !.

 WestPoint, on 19 septembrie 2018 - 07:28, said:

Exact asta incepusera sa faca sau isi doreau sa faca . Se credeau la Ip si Traznea !

https://ro.wikipedia...gu_MureÄŒ™

Pe 16 martie 1990, la Farmacia nr. 28 din cartierul Tudor din Târgu Mureș a avut loc un incident antiromânesc potrivit cotidianelor Cuvântul liber și Adevărul, care preluase o știre a Agenției Rompres, șefa farmaciei, Kormoczy a înlocuit firma în limba română cu cea în limba maghiară, refuzând, de asemenea să-i mai servească pe cetățenii români care au protestat. Seara, Nagy Samuel a intrat într-o coloană de manifestanți români, rănind 14 persoane.

Este clar ca maghiarii doar asteapta ocazia potrivita !

Numai ca romanii nu mai sunt prosti si singuri  ca la IP si Traznea !

 Kazmer, on 19 septembrie 2018 - 05:14, said:

Dap .Stiu . Maghiarii nu mai au dreptul de a sclavi romani si de a fi considerati superiori . E o nenorocire pentru ei ca sunt considerati oameni normali si nu numai ca nu sunt cu nimic superiori romanilor ci chiar din contra .

 Kazmer, on 18 septembrie 2018 - 21:39, said:

Tu chiar crezi prostiile astea nu-i asa ??

Sau tu crezi ca se consemna pe ordin scris : Sa fie ucisi toti romanii ,femei ,copii etc. ??

De incercat sa ii omoare pe toti romanii din Transilvania ,au incercat intotdeauna maghiarii .

Numai ca nu prea le-a iesit dar citeva sute de mii pina la cca 1,5 milioane tot au ucis si schingiut ca sa ii poata tine in sclavie totala pe ceilalti prin teroare !

 Kazmer, on 18 septembrie 2018 - 21:39, said:

Secuii ca sa obtina ceva ar trebui mai intii sa existe . Dar cum maghiarii au avut grija sa ii aneantizeze ,nu mai au ce cere !
Ca cer maghiari vopsiti in secui tot felul de chestii inventate...e alta gisca in alta traista !

 Kazmer, on 18 septembrie 2018 - 21:39, said:

Ia imagineaza-ti ca romanii sa se fi comportat ca maghiarii ,dupa 1918  ....ar mai fi existat astazi picior de maghiar prin Romania !?

Dar fix la fel ca maghiarii,nici mai mult nici mai putin !

 WestPoint, on 18 septembrie 2018 - 17:39, said:

Sigur ca erau importante fiindca armata romana se putea deplasa mai repede pe drumurile de acest fel  !

Si bineinteles sa poata cara mai usor ce jefuiau !


Stii cum a fost stabilita latimea drumului la romani ...

Edited by Daco_Get, 19 September 2018 - 09:17.

 Kazmer, on 18 septembrie 2018 - 21:39, said:

Te întreb așa, că celelalte oricum sînt chestii spuse la înfierbântare, de ce crezi tu că românii ar fi ascultat ordinele Austriecilor ?

Nu de alta , da să știi că pe aria asta au mai fost mulți unguri care au intrat în fornță - că știau eu ceva de la un unchi, un bunic, un prieten, dar pe urmă au mai văzut cum stau lucrurile, au mai citit, și s-au lămurit

Romanii au ascultat intodeuna de ordinele austricecilor, si austriecii intodeuna le-au dat peste nas cand a fost vorba sa-si tina promisiunile.
Asa a fost si in 1848, cand dieta transilvana s-a hotarit sa fie independenta si sa se uneasca cu Ungaria.

In septembrie 1848, la Blaj, românii au decis să se alieze cu Austria şi să lupte împotriva ungurilor pentru restabilirea autorităţii habsburgice.
Între timp, Casa imperială şi-a reformat sistemul de guvernare acceptând o constituţie liberală adoptată la Viena. Cauza alianţei cu Austria împotriva ungurilor este
clar explicată de liderii români, chiar de Avram Iancu:ungurii au refuzat drepturile politice pentru români, în timp ce Casa imperială austriacă i-a recunoscut pe români
ca naţiune politică.

Românii au denunţat unirea Transilvaniei cu Ungaria şi s-au pronunţat pentru restabilirea autorităţilor austriece în Transilvania.
Imperialii i-au folosit pe români pentrua înlătura autorităţile maghiare revoluţionare.

Comitetul Naţional ales de români la Blaj a coordonat organizarea politică şi militară a românilor în prefecturi şi legiuni,după modelul romanilor în antichitate, un apel simbolic
la originile romane ale poporului român.
Practic, în toamna anului 1848 a început războiul dintre români şi unguri în Transilvania. Până în martie 1849,  când armata maghiară condusă de generalul Bem a ocupat
Transilvania, haosul era generalizat. Fiecare încerca să îşi impună autoritatea cu forţa. Execuţiile erau legitimate de hotărâri ale tribunalelor care reprezentau o autoritate sau
alta. Au murit mii de români şi unguri. Jafurile, incendierile şi violurileerau la ordinea zilei.


După ce revoluţia maghiară fost înfrântă cu ajutorul Rusiei,  trupele româneşti din Apuseni au fost dezarmate. Iancu a stat mai multe luni la Viena în 1849.
Aşteptările sale faţă de răsplata împăratului pentru ajutorul dat de românii ardeleni armatei austriece împotriva ungurilor au fost mult mai mari decât
putea să ofereCasa imperială.
În ciuda mitului bunului împărat,  mit care era frecvent invocat de românii ardeleni, dezamăgirile au fost prea mari. Raţiunile politice imperiale nu
concordau cu planurilelui Iancu şi ale românilor săi.

În 1852, împăratul Franz Josef a efectuat o vizită în Transilvania. Deşi traseul a fost stabilit de consilierii imperiali,  la insistenţele lui Iancu, împăratul şi-a schimbat
traseul pentru a veni în Ţara Moţilor. Avram Iancu nu a respectat protocolul şi s-a prezentat în audienţă la Câmpeni seara târziu, după ce împăratul s-a culcat.
A încercat să îl determine pe şeful de cabinet să îl trezească pe împărat, dar în cele din urmă a fost nevoie de intervenţia gărzii pentru a-l alunga pe Iancu, care devenise prea insistent
şi gălăgios.
Cu altă ocazie, împăratul a vrut să îl decoreze pentru meritele din timpul războiului cu revoluţionarii maghiari. Avram Iancu, nemulţumit că nu s-au respectat promisiunile făcute românilor,
a refuzat să primească decoraţia.



Dezamăgit de nerespectarea promisiunilor făcute de austrieci în timpul contrarevoluţiei,  Iancu nu s-a implicat în viaţa politică, deşi anumite oportunităţi au
apărut pentru români după 1851.

Abil în organizarea militară şi bun orator, în ciuda pregătirii sale juridice, Iancu nu excela ca politician şi diplomat.
Pasivismul politic al celui mai activ lider al românilor ardeleni în 1848-1849 a marcat opţiunile politice ale românilor ardeleni.

În ultimii ani de viaţă a apucat să vadă că ungurii şi-au atins ţelul în 1867,  când Casa de Habsburg a acceptat reorganizarea imperiului prin crearea regatului Ungariei cu autonomie extinsă şi unirea Transilvaniei cu Ungaria. Ce nu au reuşit cu armele în 1848-1849, ungurii au reuşit cu diplomaţia în 1867.

În lipsa unui lider activ, românii au copiat, conştient sau nu, modelul pasivismului politic al lui Avram Iancu şi au refuzat să se implice în viaţa politică.

Deşi, după cum constata un contemporan al evenimentelor, ajuns jude regal (echivalentul unui judecător de la Curtea Constituţională de astăzi),  Ioan cavaler de Puşcariu,
românii puteau să aibă circa 7% din locurile din parlamentul Ungariei după 1867. Un procent care le-ar fi permis o poziţie politică similară cu cea a UDMR-ului astăzi:o amantă politică
care ştie cu abilitate să îşi atingă ţelurile.
https://www.historia...ia-in-1848-1849
-//-

In urma acestor revolutii si contrarevolutii, trag concluzia ca romanii si cu Iancu prin pasivismul de dupa infrangere nu au fost de fapt interesati politic sa fie reprezentati in
parlamentul Ungariei, sa lupte politic pentru drepturile lor. Au fost interesati doar de partea violenta de a-si castiga drepturile prin crime.
Pe romani nu i-a dus capul sa ia "o poziţie politică similară cu cea a UDMR-ului de astăzi: o amantă politică care ştie cu abilitate să îşi atingă ţelurile."

Dar ce nevoie mai avem de alte dovezi, decat cele ale zilelor noastre. Acum nu mai sunt nici austriecii si nici ungurii majoritari sau la putere, si totusi
romanii nu sunt in stare sa-si guverneze propria tara.
Mai mult, din 2002, adica de 17 ani, firma austriaca Holzindustrie Schweighofer, barbiereste fara scrupule muntii si padurile Romaniei cu acordul guvernelor
post decembriste.
Pe linga aceasta firma exista foarte multe firme mai mici care taie atat legal cat si ilegal participand la masiva defrisare a pdurilor seculare din Romania.
Romania permite toate aste fara ia in considerare pagubele ecologice irecuperebile pe care le face nu numai tarii ci si Europei.
In final, industria autohtona, buna sau rea a fost distrusa in anii '90,  pamantul arabil este peste 40% vandut strainilor, aproape toata aprovizionare a populatiei
cu bunuri este dependenta de firmele straine.

Edited by WestPoint, 19 September 2018 - 11:39.